Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
1

Iuda bate pe cananiți

11Și a fost așa: după moartea lui Iosua copiii lui Israel au întrebat

1.1
Num. 27.21
pe Domnul zicând: Care din noi să se suie întâi împotriva cananiților să se lupte cu ei? 2Și Domnul a zis: Iuda
1.2
Gen. 49.8
să se suie; iată am dat țara în mâna lui. 3Și Iuda a zis lui Simeon, fratele său: Suie‐te cu mine în sorțul meu și să ne luptăm împotriva cananiților și voi merge
1.3
Vers. 17.
și eu cu tine în sorțul tău. Și Simeon a mers cu el. 4Și Iuda s‐a suit și Domnul a dat pe cananiți și pe fereziți în mâna lor, și i‐au ucis în Bezec
1.4
1 Sam. 11.8
, zece mii de oameni. 5Și au aflat pe Adoni‐Bezec în Bezec și s‐au luptat cu el și au bătut pe cananiți și pe fereziți. 6Și Adoni‐Bezec a fugit și l‐au urmărit și l‐au prins, și i‐au tăiat degetele cele mari ale mâinilor și ale picioarelor. 7Și Adoni‐Bezec a zis: Șaptezeci de împărați cu degetele cele mari ale mâinilor și ale picioarelor lor tăiate își adunau mâncarea sub masa mea; cum am făcut, așa mi‐a
1.7
Lev. 24.191 Sam. 15.33Iac. 2.13
răsplătit Dumnezeu. Și l‐au adus la Ierusalim și a murit acolo. 8Și copiii
1.8
Ios. 15.63
lui Iuda s‐au luptat împotriva Ierusalimului și l‐au luat și l‐au bătut cu ascuțișul sabiei și au ars cetatea cu foc. 9Și după aceea copiii
1.9
Ios. 10.36
11.21
15.13
lui Israel s‐au pogorât să se lupte cu cananiții, care locuiau în ținutul muntos și la miazăzi și în șes. 10Și Iuda a mers împotriva cananiților care locuiau în Hebron, (numele Hebronului a fost înainte Chiriat‐Arba)
1.10
Ios. 14.15
15.13,14
și au ucis pe Șeșai și pe Ahiman și pe Talmai. 11Și de acolo
1.11
Ios. 15.15
a mers împotriva locuitorilor Debirului (și numele Debirului a fost înainte Chiriat‐Sefier). 12Și Caleb
1.12
Ios. 15.16,17
a zis: Cel ce va bate Chiriat‐Sefierul și‐l va lua, îi voi da de nevastă pe Acsa, fiica mea. 13Și Otniel, fiul lui Chenaz, fratele cel mai
1.13
Cap. 3.9.
mic al lui Caleb, l‐a luat: și i‐a dat de nevastă pe Acsa, fiică‐sa. 14Și a fost așa: când
1.14
Ios. 15.18,19
a venit ea, a stăruit de el să ceară o țarină de la tatăl ei. Și ea s‐a dat jos de pe măgar și Caleb i‐a zis: Ce vrei? 15Și ea i‐a zis: Dă‐mi o
1.15
Gen. 33.11
binecuvântare, căci mi‐ai dat un pământ de miazăzi; dă‐mi și izvoare de apă. Și Caleb i‐a dat izvoarele de sus și izvoarele de jos. 16Și copiii
1.16
Cap. 4.11, 17.
Chenitului, socrul lui Moise, se suiseră din cetatea finicilor
1.16
Deut. 34.3
cu copiii lui Iuda în pustia lui Iuda, care este la miazăzi de Arad
1.16
Num. 21.1
; și au mers
1.16
Num. 10.32
și au locuit cu poporul. 17Și Iuda
1.17
Vers. 3.
a mers cu fratele său Simeon și au bătut pe cananiții, care locuiau în Țefat, și l‐au nimicit cu desăvârșire și au pus numele cetății Horma
1.17
Num. 21.3Ios. 19.4
. 18Și Iuda a luat Gaza
1.18
Ios. 11.22
și hotarul său, Ascalonul și hotarul său, și Ecronul și hotarul său. 19Și Domnul
1.19
Vers. 2.
a fost cu Iuda și a luat în stăpânire ținutul muntos, căci n‐a alungat pe locuitorii văii pentru că aveau care
1.19
Ios. 17.16,18
de fier. 20Și au dat
1.20
Num. 14.24Deut. 1.36Ios. 14.9,13
15.13,14
Hebronul lui Caleb, cum zisese Moise și a alungat de acolo pe cei trei fii ai lui Anac.

Cruțarea cananiților

21Și copiii

1.21
Ios. 15.63
18.28
lui Beniamin n‐au alungat pe iebusiții, care locuiau în Ierusalim, ci iebusiții locuiesc cu copiii lui Beniamin în Ierusalim până în ziua de astăzi. 22Și casa lui Iosif s‐au suit și ei împotriva Betelului, și Domnul
1.22
Vers. 19.
a fost cu ei. 23Și casa lui Iosif a trimis să iscodească
1.23
Ios. 2.1
7.2
Betelul (și numele cetății a fost înainte Luz
1.23
Gen. 28.19
). 24Și străjerii au văzut un om ieșind din cetate și i‐au zis: Arată‐ne, te rugăm, cum să intrăm în cetate și‐ți vom arăta
1.24
Ios. 2.12,14
îndurare. 25Și le‐a arătat cum să intre în cetate. Și au bătut cetatea cu ascuțișul sabiei, dar au lăsat pe om și toată familia lui să se ducă. 26Și omul s‐a dus în țara hetiților și a zidit o cetate și i‐a pus numele Luz, care este numele ei până în ziua de astăzi. 27Și Manase
1.27
Ios. 17.11,12,13
n‐a alungat pe locuitorii Bet‐Șeanului și ai satelor sale, nici pe locuitorii Taanacului și ai satelor sale, nici pe locuitorii Dorului și ai satelor sale, nici pe locuitorii Iiblamului și ai satelor sale, nici pe locuitorii Meghidoului și ai satelor sale; și cananiții au izbutit să locuiască în țara aceea. 28Și a fost așa: când Israel a ajuns tare, a supus pe cananiți la bir, dar nu i‐a alungat de tot. 29Și Efraim
1.29
Ios. 16.101 Reg. 9.16
n‐a alungat pe cananiții, care locuiau în Ghezer și cananiții au locuit în mijlocul lor în Ghezer. 30Și Zabulon n‐a alungat pe locuitorii Chitronului și pe locuitorii Nahalolului
1.30
Ios. 9.15
și cananiții au locuit în mijlocul lor și le‐au plătit bir. 31Așer
1.31
Ios. 19.24‐30
n‐a alungat pe locuitorii din Aco, nici pe locuitorii Sidonului, nici pe cei din Ahlab, nici pe cei din Aczib, nici pe cei din Helba, nici pe cei din Afic și nici pe cei din Rehob. 32Și așeriții
1.32
Ps. 106.34,35
au locuit în mijlocul cananiților, locuitorii țării, căci nu i‐au alungat. 33Neftali
1.33
Ios. 19.38
n‐a alungat pe locuitorii Bet‐Șemeșului, nici pe locuitorii Bet‐Anatului și a locuit
1.33
Vers. 32.
în mijlocul cananiților, locuitorii țării; dar locuitorii Bet‐Șemeșului și ai Bet‐Anatului le‐au plătit bir
1.33
Vers. 30.
. 34Și amoriții au dat înapoi pe copiii lui Dan în ținutul muntos, căci nu i‐au lăsat să se coboare în vale. 35Și amoriții au izbutit să locuiască în muntele Heres, în Aialon
1.35
Ios. 19.42
și în Șaalbim; dar mâna casei lui Iosif a ajuns tare și ei le‐au plătit bir. 36Și hotarul amoriților a fost de la
1.36
Num. 34.4Ios. 15.3
suișul Acrabim, de la stâncă și în sus.

2

Îngerul Domnului mustră

21Și Îngerul Domnului s‐a suit din Ghilgal la Bochim

2.1
Vers. 5.
și a zis: Eu v‐am scos din Egipt și v‐am adus în țara, pe care am jurat‐o părinților voștri și am zis
2.1
Gen. 17.7
: Nu voi călca legământul meu cu voi în veac. 2Și voi
2.2
Deut. 7.2
să nu faceți legământ cu locuitorii țării acesteia și să le sfărâmați
2.2
Deut. 12.3
altarele, dar
2.2
Vers. 20.
n‐ați ascultat de glasul meu. Pentru ce ați făcut aceasta? 3De aceea și cu am zis: Nu‐i voi izgoni dinaintea voastră, ci vă vor fi în coaste
2.3
Ios. 23.13
și dumnezeii
2.3
Cap. 3.6.
lor vă vor fi o
2.3
Ex. 23.33
34.12Deut. 7.16Ps. 106.36
cursă. 4Și a fost așa: când a vorbit Îngerul Domnului cuvintele acestea către toți copiii lui Israel, poporul și‐a înălțat glasul și a plâns. 5Și au pus numele locului aceluia Bochim și au jertfit acolo Domnului. 6Și Iosua
2.6
Ios. 22.6
24.28
a dat drumul poporului și copiii lui Israel s‐au dus fiecare la moștenirea sa ca să stăpânească țara. 7Și poporul
2.7
Ios. 24.31
a slujit Domnului în toate zilele lui losua și în toate zilele bătrânilor ale căror zile s‐au lungit după Iosua, care văzuseră toate faptele mari ale Domnului, pe care le făcuse el pentru Israel. 8Și Iosua
2.8
Ios. 24.29
, fiul lui Nun, robul Domnului, a murit, de o sută zece ani. 9Și l‐au înmormântat
2.9
Ios. 24.30
în hotarul moștenirii sale în Timnat‐Heres
2.9
Ios. 19.50
24.30
, în ținutul muntos al lui Efraim în partea de miazănoapte a muntelui Gaaș.

Judecătorii

10Și tot neamul acela a fost adăugat la părinții săi. Și s‐a sculat după ei un alt neam, care nu cunoștea

2.10
Ex. 5.21 Sam. 2.121 Cron. 28.9Ier. 9.3
22.16Gal. 4.82 Tes. 1.8Tit 1.16
pe Domnul nici faptele pe care le făcuse el pentru Israel. 11Și copiii lui Israel au făcut rău în ochii Domnului și au slujit Baalilor. 12Și au
2.12
Deut. 31.16
părăsit pe Domnul Dumnezeul părinților lor, care‐i scosese din țara Egiptului, și au umblat
2.12
Deut. 6.14
după alți dumnezei, din dumnezeii popoarelor care erau în jurul lor și s‐au plecat
2.12
Ex. 20.5
lor și au mâniat pe Domnul. 13Și au părăsit pe Domnul și au slujit
2.13
Cap. 3.7;
lui Baal și Astarteelor. 14Și mânia
2.14
Cap. 3.8.
Domnului s‐a aprins împotriva lui Israel și i‐a dat
2.14
2 Reg. 17.20
în mâinile prădătorilor, care i‐au prădat și i‐au vândut
2.14
Cap. 3.8;
în mâinile vrăjmașilor lor, de jur împrejur și n‐au mai putut
2.14
Lev. 26.37Ios. 7.12,13
să stea înaintea vrăjmașilor lor. 15Ori încotro ieșeau, mâna Domnului era împotriva lor spre rău, după cum vorbise Domnul și după cum li
2.15
Lev. 26Deut. 28
se jurase Domnul, și erau foarte strâmtorați. 16Și Domnul
2.16
Cap. 3.9, 10, 15.
le‐a sculat judecători și i‐au mântuit din mâna prădătorilor lor. 17Dar n‐au ascultat nici de judecătorii lor, căci au curvit
2.17
Ex. 24.15,16Lev. 17.7
după alți dumnezei, și s‐au plecat lor; repede s‐au abătut din calea, pe care umblaseră părinții lor, ascultând poruncile Domnului; ei n‐au făcut așa. 18Și când le scula Domnul judecători, atunci Domnul era cu judecătorul
2.18
Ios. 1.5
și‐i mântuia din mâna vrăimașilor lor, în toate zilele judecătorului; căci Domnul
2.18
Gen. 6.6Deut. 32.36Ps. 106.44,45
se căia la suspinurile lor din pricina apăsătorilor și asupritorilor lor. 19Și era așa: când murea judecătorul
2.19
Cap. 3.12;
, se întorceau înapoi și se stricau din nou mai mult decât părinții lor, umblând după alți dumnezei, ca să le slujească și să se plece lor: nu încetau de la faptele lor, nici de la calea lor cea îndărătnică. 20Și mânia
2.20
Vers. 14.
Domnului s‐a aprins împotriva lui Israel și a zis: Pentru că neamul acesta a călcat legământul
2.20
Ios. 23.16
meu, pe care l‐am poruncit părinților lor, și n‐a ascultat de glasul meu, 21nici eu nu voi mai alunga
2.21
Ios. 23.13
dinaintea lor pe niciunul din neamurile, pe care le‐a lăsat Iosua când a murit; 22ca prin ele
2.22
Deut. 8.2,16
13.3
să încerc
2.22
Cap. 3.1, 4.
pe Israel, dacă vor păzi sau nu calea Domnului, ca să umble în ea, cum au păzit‐o părinții lor. 23Și Domnul a lăsat neamurile acestea fără să le alunge în grabă și nu le‐a dat în mâna lui Iosua.