Vestirea secetei și foametei
141Cuvântul Domnului care a fost către Ieremia despre secetă. 2Iuda jelește și porțile
lui lâncezesc; șed în negru
pe pământ și strigătul Ierusalimului se
suie. 3Și cei măreți ai lor trimit pe cei mici ai lor după apă; vin la gropi, nu găsesc apă; se întorc cu vasele goale. Se rușinează,
roșesc și își
învelesc capetele. 4Căci pământul a crăpat pentru că n‐a fost ploaie pe pământ, plugarii s‐au rușinat, își învelesc capetele. 5Chiar cerboaica fată pe câmp și își părăsește puii, căci nu este iarbă; 6și măgarii sălbatici
stau pe înălțimile goale, trag vântul pe nări ca șacalii, le slăbesc ochii pentru că nu este iarbă. 7Doamne, deși nelegiuirile noastre mărturisesc împotriva noastră, lucrează pentru
numele tău; căci multe sunt abaterile noastre. Am păcătuit împotriva ta. 8Tu, nădejdea
lui Israel, Mântuitorul său la vreme de strâmtorare, de ce să fii tu ca un străin de loc în țară și ca un călător care se abate să mâie noaptea? 9De ce să fii ca un om uimit, ca un viteaz care
nu poate mântui? Totuși tu, Doamne, ești în mijlocul
nostru și noi ne numim după numele tău; nu ne lăsa. 10Așa zice Domnul către poporul acesta: Așa au iubit
ei să rătăcească, nu și‐au oprit picioarele; de aceea Domnul n‐are plăcere de ei. Acum își va aduce
9.9
aminte de nelegiuirea lor și le va cerceta păcatele. 11Și Domnul mi‐a zis: Nu te ruga
pentru poporul acesta, pentru binele lor. 12Dacă vor posti
58.3Ezec. 8.18Mica 3.4Zah. 7.13
, nu le voi auzi strigarea. Și dacă vor aduce
o ardere de tot și un dar de mâncare, nu le voi primi; căci îi voi nimici
prin sabie și prin foamete și prin ciumă. 13Atunci eu am
zis: Vai, Doamne Dumnezeule! Iată prorocii le zic: Nu veți vedea sabie, nici nu veți avea foamete; căci vă voi da pace adevărată în locul acesta. 14Și Domnul mi‐a zis: Prorocii prorocesc
minciună în numele meu. Eu nu i‐am
trimis, nici nu le‐am poruncit, nici nu le‐am vorbit. Ei vă prorocesc o vedenie mincinoasă și ghicire și un lucru de nimic și înșelăciunea inimii lor. 15De aceea așa zice Domnul despre prorocii care prorocesc în numele meu și nu eu i‐am trimis și
care zic: Nu va fi sabie și foamete în țara aceasta. Prin sabie și foamete vor fi nimiciți prorocii aceștia. 16Și poporul căruia îi prorocesc ei va fi aruncat pe ulițele Ierusalimului înaintea foametei și a sabiei și nu va fi cine să‐i înmormânteze
pe ei, pe nevestele lor și pe fiii lor și pe fiicele lor: căci voi vărsa răutatea lor peste ei. 17Și să le spui cuvântul acesta: Ochii mei varsă lacrimi
noaptea și ziua și nu încetează. Căci fecioara
, fiica poporului meu, este zdrobită cu zdrobire mare și cu o lovitură foarte grea. 18Dacă ies în câmp
, iată, cei uciși de sabie! Și dacă intru în cetate, iată, cei ce pier de bolile foametei! Căci și prorocul și preotul cutreieră țara și n‐au cunoștință. 19Ai lepădat
tu oare cu totul pe Iuda? Îi este greață sufletului tău de Sion? De ce ne‐ai lovit și
nu este nicio vindecare pentru noi? Am așteptat
pace și n‐a venit niciun bine; și o vreme de vindecare și iată groază! 20Ne cunoaștem, Doamne, răutatea noastră, nelegiuirea părinților noștri, căci am păcătuit
împotriva ta. 21Pentru numele tău nu ne disprețui, nu lăsa de batjocură scaunul de domnie al slavei tale. Adu‐ți aminte
106.45
, nu rupe legământul tău cu noi. 22
Oare sunt între deșertăciunile
popoarelor vreunii care să dea ploaie? Sau pot oare cerurile să dea
147.8Is. 30.2810.13
ploaie? Oare nu tu, o, Doamne Dumnezeul nostru? De aceea noi nădăjduim în tine, căci tu ai făcut toate acestea.