Scrisoare către prinșii de război
291Și acestea sunt cuvintele scrisorii pe care a trimis‐o Ieremia, prorocul, din Ierusalim către rămășița bătrânilor strămutați și către preoții și către prorocii și către tot poporul pe care îl luase prins Nebucadnețar din Ierusalim în Babilon: 2(după ce Ieconia
, împăratul și împărăteasa și famenii și mai marii lui Iuda și ai Ierusalimului, și meșteșugarii și fierarii plecaseră din Ierusalim:) 3prin mâna lui Eleasa, fiul lui Șafan, și Ghemaria, fiul lui Hilchia (pe care Zedechia, împăratul lui Iuda, îi trimisese în Babilon la Nebucadnețar, împăratul Babilonului), zicând: 4Așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, către toți cei prinși pe care i‐am strămutat din Ierusalim în Babilon: 5Zidiți
case și locuiți în ele și sădiți grădini și mâncați‐le rodul. 6Luați neveste și nașteți fii și fete și luați neveste pentru fiii voștri și dați pe fetele voastre după bărbați ca să nască fii și fete și înmulțiți‐vă acolo și nu vă împuținați. 7Și căutați pacea cetății în care v‐am strămutat și rugați‐vă
Domnului pentru ea, căci în pacea ei veți avea pace. 8Căci așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Să nu vă înșele
23.21
27.14,15Ef. 5.6
prorocii voștri care sunt în mijlocul vostru și ghicitorii voștri și nu ascultați de visurile voastre pe care le faceți să se viseze. 9Căci ei
vă prorocesc minciună în numele meu: eu nu i‐am trimis, zice Domnul. 10Căci așa zice Domnul: După ce se vor împlini șaptezeci
de ani pentru Babilon, vă voi cerceta și voi împlini față de voi cuvântul meu cel bun, făcându‐vă să vă întoarceți în locul acesta. 11Căci eu cunosc, zice Domnul, gândurile pe care le gândesc eu pentru voi, gânduri de pace și nu de rău, ca să vă dau un sfârșit și o nădejde. 12Și mă veți chema
și veți merge și vă veți ruga mie și vă voi asculta. 13Și mă veți
căuta și mă veți afla, căci mă veți căuta din toată
inima voastră, 14și voi fi
46.1Is. 55.6
aflat de voi, zice Domnul. Și voi întoarce robia voastră și vă voi aduna
30.3
32.37
din toate neamurile și din toate locurile unde v‐am alungat, zice Domnul; și vă voi aduce iarăși în locul de unde v‐am strămutat. 15Pentru că ați zis: Domnul ne‐a sculat proroci în Babilon: 16Căci așa zice Domnul despre împăratul care șade pe scaunul de domnie al lui David și despre tot poporul care locuiește în cetatea aceasta, frații voștri care n‐au mers cu voi în robie: 17Așa zice Domnul oștirilor: Iată, voi trimite împotriva lor sabia
, foametea și ciuma și‐i voi face ca smochinele
stricate care, de rele ce sunt, nu pot fi mâncate. 18Și‐i voi urmări
34.17
cu sabie, cu foamete și cu ciumă; și‐i voi da să fie izgoniți încoace și încolo în toate împărățiile pământului, ca să fie de blestem
și de groază și de fluierare și de ocară între toate neamurile unde îi voi alunga; 19pentru că n‐au ascultat de cuvintele mele, zice Domnul, cu care am trimis
32.33
la ei pe slujitorii mei, prorocii, sculându‐mă de dimineață și trimițându‐i; și n‐ați ascultat, zice Domnul. 20Ascultați deci cuvântul Domnului, voi, toți cei strămutați, pe care i‐am trimis din Ierusalim la Babilon: 21Așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, despre Ahab, fiul lui Colaia, și despre Zedechia, fiul lui Maaseia, care vă prorocesc minciună în numele meu: Iată, îi voi da în mâna lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și‐i va lovi înaintea ochilor voștri. 22Și din ei se va face un blestem
de toți cei strămutați ai lui Iuda, care sunt în Babilon, zicând: Domnul să te facă pe tine ca pe Zedechia și ca pe Ahab, pe care
i‐a fript în foc împăratul Babilonului! 23Pentru că au făcut nebunie
în Israel și au preacurvit cu nevestele aproapelui lor și au vorbit cuvinte de minciună în numele meu, ceea ce nu le‐am poruncit; și eu sunt cel ce știu și sunt martor, zice Domnul. 24Și vei vorbi lui Șemaia, Nehelamitul, zicând: 25Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, zicând: Fiindcă ai trimis scrisori în numele tău către tot poporul care este în Ierusalim și către
Țefania, fiul lui Maaseia, preotul, și către toți preoții, zicând: 26Domnul te‐a pus preot în locul lui Iehoiada, preotul, ca să fiți priveghetori
în casa Domnului peste orice om care este nebun
și se face singur proroc, să‐l pui în butuci
și în lanțuri de gât. 27Și acum de ce n‐ai mustrat pe Ieremia din Anatot care vă prorocește? 28Fiindcă el a trimis la noi în Babilon, zicând: Robia va fi lungă; zidiți
case și locuiți‐le și sădiți grădini și mâncați‐le rodul. 29Și Țefania, preotul, a citit scrisoarea aceasta în urechile prorocului Ieremia. 30Atunci cuvântul Domnului a fost către Ieremia, zicând: 31Trimite la toți cei strămutați, zicând: Așa zice Domnul despre Șemaia, Nehelamitul: Fiindcă Șemaia v‐a prorocit și eu
nu l‐am trimis și v‐a făcut să vă încredeți în minciună, 32de aceea așa zice Domnul: Iată, voi pedepsi pe Șemaia Nehelamitul, și sămânța sa; nu va avea niciun om care să locuiască printre poporul acesta, nici nu va vedea binele pe care‐l voi face poporului meu, zice Domnul; pentru că
a vorbit răscoală împotriva Domnului.