Scrisoare către prinșii de război
291Și acestea sunt cuvintele scrisorii pe care a trimis‐o Ieremia, prorocul, din Ierusalim către rămășița bătrânilor strămutați și către preoții și către prorocii și către tot poporul pe care îl luase prins Nebucadnețar din Ierusalim în Babilon: 2(după ce Ieconia
, împăratul și împărăteasa și famenii și mai marii lui Iuda și ai Ierusalimului, și meșteșugarii și fierarii plecaseră din Ierusalim:) 3prin mâna lui Eleasa, fiul lui Șafan, și Ghemaria, fiul lui Hilchia (pe care Zedechia, împăratul lui Iuda, îi trimisese în Babilon la Nebucadnețar, împăratul Babilonului), zicând: 4Așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, către toți cei prinși pe care i‐am strămutat din Ierusalim în Babilon: 5Zidiți
case și locuiți în ele și sădiți grădini și mâncați‐le rodul. 6Luați neveste și nașteți fii și fete și luați neveste pentru fiii voștri și dați pe fetele voastre după bărbați ca să nască fii și fete și înmulțiți‐vă acolo și nu vă împuținați. 7Și căutați pacea cetății în care v‐am strămutat și rugați‐vă
Domnului pentru ea, căci în pacea ei veți avea pace. 8Căci așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Să nu vă înșele
prorocii voștri care sunt în mijlocul vostru și ghicitorii voștri și nu ascultați de visurile voastre pe care le faceți să se viseze. 9Căci ei
vă prorocesc minciună în numele meu: eu nu i‐am trimis, zice Domnul. 10Căci așa zice Domnul: După ce se vor împlini șaptezeci
de ani pentru Babilon, vă voi cerceta și voi împlini față de voi cuvântul meu cel bun, făcându‐vă să vă întoarceți în locul acesta. 11Căci eu cunosc, zice Domnul, gândurile pe care le gândesc eu pentru voi, gânduri de pace și nu de rău, ca să vă dau un sfârșit și o nădejde. 12Și mă veți chema
și veți merge și vă veți ruga mie și vă voi asculta. 13Și mă veți
căuta și mă veți afla, căci mă veți căuta din toată
inima voastră, 14și voi fi
46.1Is. 55.6
aflat de voi, zice Domnul. Și voi întoarce robia voastră și vă voi aduna
din toate neamurile și din toate locurile unde v‐am alungat, zice Domnul; și vă voi aduce iarăși în locul de unde v‐am strămutat. 15Pentru că ați zis: Domnul ne‐a sculat proroci în Babilon: 16Căci așa zice Domnul despre împăratul care șade pe scaunul de domnie al lui David și despre tot poporul care locuiește în cetatea aceasta, frații voștri care n‐au mers cu voi în robie: 17Așa zice Domnul oștirilor: Iată, voi trimite împotriva lor sabia
, foametea și ciuma și‐i voi face ca smochinele
stricate care, de rele ce sunt, nu pot fi mâncate. 18Și‐i voi urmări
34.17
cu sabie, cu foamete și cu ciumă; și‐i voi da să fie izgoniți încoace și încolo în toate împărățiile pământului, ca să fie de blestem
și de groază și de fluierare și de ocară între toate neamurile unde îi voi alunga; 19pentru că n‐au ascultat de cuvintele mele, zice Domnul, cu care am trimis
la ei pe slujitorii mei, prorocii, sculându‐mă de dimineață și trimițându‐i; și n‐ați ascultat, zice Domnul. 20Ascultați deci cuvântul Domnului, voi, toți cei strămutați, pe care i‐am trimis din Ierusalim la Babilon: 21Așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, despre Ahab, fiul lui Colaia, și despre Zedechia, fiul lui Maaseia, care vă prorocesc minciună în numele meu: Iată, îi voi da în mâna lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și‐i va lovi înaintea ochilor voștri. 22Și din ei se va face un blestem
de toți cei strămutați ai lui Iuda, care sunt în Babilon, zicând: Domnul să te facă pe tine ca pe Zedechia și ca pe Ahab, pe care
i‐a fript în foc împăratul Babilonului! 23Pentru că au făcut nebunie
în Israel și au preacurvit cu nevestele aproapelui lor și au vorbit cuvinte de minciună în numele meu, ceea ce nu le‐am poruncit; și eu sunt cel ce știu și sunt martor, zice Domnul. 24Și vei vorbi lui Șemaia, Nehelamitul, zicând: 25Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, zicând: Fiindcă ai trimis scrisori în numele tău către tot poporul care este în Ierusalim și către
Țefania, fiul lui Maaseia, preotul, și către toți preoții, zicând: 26Domnul te‐a pus preot în locul lui Iehoiada, preotul, ca să fiți priveghetori
în casa Domnului peste orice om care este nebun
și se face singur proroc, să‐l pui în butuci
și în lanțuri de gât. 27Și acum de ce n‐ai mustrat pe Ieremia din Anatot care vă prorocește? 28Fiindcă el a trimis la noi în Babilon, zicând: Robia va fi lungă; zidiți
case și locuiți‐le și sădiți grădini și mâncați‐le rodul. 29Și Țefania, preotul, a citit scrisoarea aceasta în urechile prorocului Ieremia. 30Atunci cuvântul Domnului a fost către Ieremia, zicând: 31Trimite la toți cei strămutați, zicând: Așa zice Domnul despre Șemaia, Nehelamitul: Fiindcă Șemaia v‐a prorocit și eu
nu l‐am trimis și v‐a făcut să vă încredeți în minciună, 32de aceea așa zice Domnul: Iată, voi pedepsi pe Șemaia Nehelamitul, și sămânța sa; nu va avea niciun om care să locuiască printre poporul acesta, nici nu va vedea binele pe care‐l voi face poporului meu, zice Domnul; pentru că
a vorbit răscoală împotriva Domnului.
Întoarcerea din robie
301Cuvântul care a fost către Ieremia de la Domnul, zicând: 2Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel, zicând: Scrie‐ți în carte toate cuvintele pe care ți le‐am vorbit. 3Căci, iată, vin zile, zice Domnul, când voi întoarce
robia poporului meu, pe Israel și Iuda, zice Domnul; și‐i voi întoarce
în țara pe care am dat‐o părinților lor și o vor stăpâni. 4Și acestea sunt cuvintele pe care le‐a vorbit Domnul despre Israel și despre Iuda. 5Căci așa zice Domnul: Noi am auzit un glas de tremur, este frică și nu pace. 6Întrebați acum și vedeți dacă are bărbatul dureri de facere? De ce văd pe orice bărbat cu mâinile pe coapse ca o femeie
în facere și toate fețele îngălbenite? 7Vai, căci
mare este ziua aceea. Niciuna nu este
asemenea ei. Este vremea strâmtorării lui Iacov, dar el va fi mântuit din ea. 8Și va fi așa: În ziua aceea, zice Domnul oștirilor, voi sfărâma jugul său de pe grumazul tău și‐ți voi rupe legăturile și străinii nu‐l vor mai face robul lor. 9Ci vor sluji Domnului Dunezeului lor
37.24Osea 3.5
și lui David, împăratul lor, pe care li‐l voi scula
13.23
. 10Și tu, robul meu Iacov, nu
43.5
44.2
te teme, zice Domnul; nici nu te înspăimânta, Israele; căci iată, te voi mântui de departe, și sămânța ta din
țara robiei lor. Și Iacov se va întoarce și va fi în odihnă și liniștit și nimeni nu‐l va înspăimânta. 11Căci eu sunt cu tine, zice Domnul, ca să te mântuiesc; căci voi nimici
pe toate neamurile unde te‐am împrăștiat; dar pe tine
nu te voi nimici, ci te voi mustra cu judecată
și nu te voi lăsa cu totul nepedepsit. 12Căci așa zice Domnul: Lovitura
ta este fără vindecare și rana ta este dureroasă. 13Nu este cine să‐ți apere dreptul ca să‐ți lege rana; pentru tine nu sunt leacuri
de tămăduire. 14Toți iubiții
tăi te‐au uitat: nu te caută. Căci te‐am lovit cu o lovitură de vrăjmaș,
16.9
19.11
cu o pedeapsă de om nemilos
, pentru mărimea
nelegiuirii tale: pentru că păcatele tale s‐au înmulțit. 15De ce
strigi pentru lovitura ta? Durerea ta este fără vindecare; ți‐am făcut acestea pentru mărimea nelegiuirii tale, pentru că păcatele tale s‐au înmulțit. 16De aceea toți cei ce te mănâncă
41.11
vor fi mâncați; și toți vrăjmașii tăi, da, toți, vor merge în robie și cei ce te despoaie vor fi despuiați, și toți cei ce te pradă, îi voi da la pradă. 17Căci
voi pune o oblojeală pe tine și te voi vindeca de rănile tale, zice Domnul; căci te‐au numit: Cel izgonit, zicând: Acesta este Sionul, de care nu întreabă nimeni. 18Așa zice Domnul: Iată, voi întoarce
robia corturilor lui Iacov și voi avea milă
de locuințele lui și cetatea se va zidi pe dealul ei și palatul va fi locuit după obiceiul său. 19Și din
51.11
ei va ieși mulțumire și glasul celor ce se bucură. Și‐i voi
înmulți și nu se vor împuțina și‐i voi slăvi și nu vor fi împuținați. 20Și copiii lor vor fi ca mai înainte
și adunarea lor se va întări înaintea mea și voi pedepsi pe toți apăsătorii lor. 21Și cel măreț al lor va fi dintre ei și
cârmuitorul lor va ieși din mijlocul lor, și‐l voi apropia
și el se va apropia de mine. Căci cine este cel ce‐și ia inima zălog ca să se apropie de mine? zice Domnul. 22Și voi îmi veți fi popor
și eu vă voi fi Dumnezeu. 23Iată, furtuna
Domnului, furia sa, a ieșit, un vârtej care mătură; se va învălui peste capul celor răi. 24Aprinderea mâniei Domnului nu se va întoarce până nu va face și nu va împlini cugetele inimii sale: în
zilele de apoi o veți înțelege.
Israel și Iuda vor propăși împreună
311În vremea
aceea, zice Domnul, eu voi fi
Dumnezeul tuturor familiilor lui Israel și ei îmi vor fi popor. 2Așa zice Domnul: Poporul cel scăpat de sabie a aflat har în pustie: Israel, când a mers
ca să‐i dau odihnă. 3Domnul mi s‐a arătat de demult zicând: Da, te‐am iubit
cu o iubire
veșnică; de aceea te‐am atras
cu îndurare. 4Te voi zidi
iarăși și vei fi zidită, fecioară a lui Israel! Te vei împodobi iarăși cu timpanele
tale și vei ieși în jocurile celor ce se veselesc. 5Vei sădi
iarăși vii pe munții Samariei: săditorii vor sădi și vor mânca rod. 6Căci va fi o zi când păzitorii vor striga pe muntele lui Efraim: Sculați‐vă
și să ne suim la Sion, la Domnul Dumnezeul nostru! 7Căci așa zice Domnul: Cântați
cu bucurie pentru Iacov și chiuiți în fruntea neamurilor; vestiți, lăudați și ziceți: Mântuiește, Doamne, poporul tău, pe rămășița lui Israel. 8Iată, îi voi aduce din țara
de la miazănoapte și‐i voi aduna
34.13
de la marginile pământului și cu ei și pe orb și pe șchiop, pe femeia însărcinată și pe cea care este în dureri de naștere: o adunare mare se va întoarce aici. 9Vor veni
cu plâns și‐i voi aduce cu cereri; îi voi face să umble pe lângă
43.19
49.10,11
pâraiele de apă, pe o cale dreaptă în care nu se vor poticni. Căci eu voi fi tată lui Israel și Efraim va fi întâiul meu născut.
10Ascultați, neamuri, cuvântul Domnului! Și vestiți‐l în ostroave depărtate și ziceți: Cel ce a împrăștiat pe Israel iarăși îl va aduna
și‐l va păzi ca păstorul pe turma sa. 11Căci Domnul
48.20
a izbăvit pe Iacov și l‐a răscumpărat din
mâna unuia mai tare decât el. 12Și vor veni și vor cânta pe înălțimea
20.40
Sionului și vor curge împreună la bunătatea
Domnului, la grâu, la must și la untdelemn, la cei tineri din turmă și din cireadă și sufletul lor va fi ca o grădină
udată și nu vor mai
65.19Ap. 21.4
lâncezi deloc. 13Atunci fecioara se va bucura în joc și cu ea tinerii și bătrânii. Căci le voi schimba jalea în bucurie și‐i voi mângâia și‐i voi veseli din întristarea lor. 14Și voi sătura sufletul preoților cu grăsime și poporul meu se va sătura de bunătatea mea, zice Domnul. 15Așa zice Domnul: Un glas s‐a auzit în Rama
, bocet
și plângere amară: Rahela plângând pe copiii săi; nu voiește să fie mângâiată pentru copiii ei, căci nu
sunt. 16Așa zice Domnul: Oprește‐ți glasul de la plâns și ochii de la lacrimi: Căci este o răsplată pentru fapta ta, zice Domnul; și se vor întoarce
din țara vrăjmașului. 17Și este nădejde pentru sfârșitul tău, zice Domnul, și copiii tăi se vor întoarce la hotarul lor. 18Am auzit cu adevărat pe Efraim plângându‐se: Tu m‐ai mustrat și am fost mustrat, ca un junc nedeprins la jug. Întoarce‐mă,
și mă voi întoarce, căci tu ești Domnul Dumnezeul meu! 19Și cu adevărat, după ce m‐am întors
, m‐am căit; și după ce m‐am cunoscut, mi‐am lovit coapsa. M‐am rușinat și am roșit; căci am purtat ocara tinereții mele. 20Îmi este oare Efraim un fiu scump? Este el un copil de desfătări? Căci ori de câte ori vorbesc împotriva lui, necurmat îmi tot aduc aminte de el. De aceea mi se mișcă
măruntaiele pentru el. Voi avea milă
de el negreșit, zice Domnul. 21Pune‐ți semne pe cale, fă‐ți stâlpi de pietre; pune‐ți
inima spre calea cea bătută, calea pe care te‐ai dus: Întoarce‐te
, fecioară a lui Israel, întoarce‐te la aceste cetăți ale tale. 22Până când
vei rătăci, fiică neascultătoare
? Căci Domnul a făcut un lucru nou pe pământ: femeia va peți pe bărbat. 23Așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Vor zice iarăși cuvântul acesta în țara lui Iuda și în cetățile lui când voi întoarce robia lor: Domnul
să te binecuvânteze, locuință a dreptății, munte
de sfințenie. 24Și Iuda va locui în el și în toate
cetățile lui împreună, plugarii și cei ce pornesc cu turmele. 25Căci am săturat orice suflet obosit și am îndestulat pe orice suflet întristat. 26La acestea m‐am deșteptat și m‐am uitat și somnul mi‐a fost dulce. 27Iată vin zile, zice Domnul, când voi semăna
casa lui Israel și casa lui Iuda cu sămânță de om și cu sămânță de vită. 28Și va fi așa: precum am vegheat
asupra lor ca să dezrădăcinez
și să sfărâm și să surp și să pierd și să întristez, așa voi veghea asupra lor ca să
zidesc și să sădesc, zice Domnul. 29În zilele
acelea nu vor mai zice: Părinții au mâncat aguridă și copiilor li s‐au strepezit dinții. 30Căci fiecare
va muri pentru nelegiuirea sa, orice om care va mânca aguridă, dinții lui se vor strepezi. 31Iată
, vin zile, zice Domnul, când voi încheia un legământ nou cu casa lui Israel și cu casa lui Iuda: 32nu ca legământul pe care l‐am făcut cu părinții lor în ziua
când i‐am luat de mână ca să‐i scot din țara Egiptului, legământ al meu pe care l‐au rupt, deși eu eram un bărbat pentru ei, zice Domnul. 33Căci acesta este legământul
pe care‐l voi încheia cu casa lui Israel după zilele acelea, zice Domnul: Voi
36.26,272 Cor. 3.3
pune legea mea înăuntrul lor și o voi scrie în inima lor. Și le voi fi Dumnezeu
și ei îmi vor fi popor. 34Și nu vor mai învăța fiecare pe aproapele său și fiecare pe fratele său, zicând: Cunoașteți pe Domnul. Căci toți
mă vor cunoaște, de la cel mai mic al lor până la cel mai mare al lor, zice Domnul. Căci le voi ierta
nelegiuirea lor și nu‐mi voi mai aduce aminte de păcatul lor. 35Așa zice Domnul care dă soarele
89.2,36,37
119.91
spre lumină ziua, așezămintele lunii și ale stelelor spre lumină noaptea: care stârnește
marea, ca valurile ei să mugească, Domnul
oștirilor este numele lui: 36Dacă aceste așezăminte
vor pieri dinaintea mea, zice Domnul, atunci sămânța lui Israel va înceta de a fi neam înaintea mea în veac. 37Așa zice Domnul: Dacă se pot măsura cerurile sus
și se pot cerceta temeliile pământului jos, atunci și eu voi lepăda toată sămânța lui Israel, pentru tot ce au făcut, zice Domnul. 38Iată, vin zile, zice Domnul, când cetatea se va zidi pentru Domnul, de la turnul lui Hananeel
până la poarta din unghi. 39Și frânghia
de măsură va trece încă prin dreptul ei până la dealul Gareb și se va întoarce spre Goat. 40Și toată valea trupurilor moarte și a cenușii și toate ogoarele până la pârâul Chedron, până la unghiul porții
cailor spre răsărit, vor fi sfinte
pentru Domnul: nu se vor mai smulge, nici nu se vor mai surpa în veac.
