Întoarcerea din robie
301Cuvântul care a fost către Ieremia de la Domnul, zicând: 2Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel, zicând: Scrie‐ți în carte toate cuvintele pe care ți le‐am vorbit. 3Căci, iată, vin zile, zice Domnul, când voi întoarce
robia poporului meu, pe Israel și Iuda, zice Domnul; și‐i voi întoarce
în țara pe care am dat‐o părinților lor și o vor stăpâni. 4Și acestea sunt cuvintele pe care le‐a vorbit Domnul despre Israel și despre Iuda. 5Căci așa zice Domnul: Noi am auzit un glas de tremur, este frică și nu pace. 6Întrebați acum și vedeți dacă are bărbatul dureri de facere? De ce văd pe orice bărbat cu mâinile pe coapse ca o femeie
în facere și toate fețele îngălbenite? 7Vai, căci
mare este ziua aceea. Niciuna nu este
asemenea ei. Este vremea strâmtorării lui Iacov, dar el va fi mântuit din ea. 8Și va fi așa: În ziua aceea, zice Domnul oștirilor, voi sfărâma jugul său de pe grumazul tău și‐ți voi rupe legăturile și străinii nu‐l vor mai face robul lor. 9Ci vor sluji Domnului Dunezeului lor
37.24Osea 3.5
și lui David, împăratul lor, pe care li‐l voi scula
13.23
. 10Și tu, robul meu Iacov, nu
43.5
44.2
te teme, zice Domnul; nici nu te înspăimânta, Israele; căci iată, te voi mântui de departe, și sămânța ta din
țara robiei lor. Și Iacov se va întoarce și va fi în odihnă și liniștit și nimeni nu‐l va înspăimânta. 11Căci eu sunt cu tine, zice Domnul, ca să te mântuiesc; căci voi nimici
pe toate neamurile unde te‐am împrăștiat; dar pe tine
nu te voi nimici, ci te voi mustra cu judecată
și nu te voi lăsa cu totul nepedepsit. 12Căci așa zice Domnul: Lovitura
ta este fără vindecare și rana ta este dureroasă. 13Nu este cine să‐ți apere dreptul ca să‐ți lege rana; pentru tine nu sunt leacuri
de tămăduire. 14Toți iubiții
tăi te‐au uitat: nu te caută. Căci te‐am lovit cu o lovitură de vrăjmaș,
16.9
19.11
cu o pedeapsă de om nemilos
, pentru mărimea
nelegiuirii tale: pentru că păcatele tale s‐au înmulțit. 15De ce
strigi pentru lovitura ta? Durerea ta este fără vindecare; ți‐am făcut acestea pentru mărimea nelegiuirii tale, pentru că păcatele tale s‐au înmulțit. 16De aceea toți cei ce te mănâncă
41.11
vor fi mâncați; și toți vrăjmașii tăi, da, toți, vor merge în robie și cei ce te despoaie vor fi despuiați, și toți cei ce te pradă, îi voi da la pradă. 17Căci
voi pune o oblojeală pe tine și te voi vindeca de rănile tale, zice Domnul; căci te‐au numit: Cel izgonit, zicând: Acesta este Sionul, de care nu întreabă nimeni. 18Așa zice Domnul: Iată, voi întoarce
robia corturilor lui Iacov și voi avea milă
de locuințele lui și cetatea se va zidi pe dealul ei și palatul va fi locuit după obiceiul său. 19Și din
51.11
ei va ieși mulțumire și glasul celor ce se bucură. Și‐i voi
înmulți și nu se vor împuțina și‐i voi slăvi și nu vor fi împuținați. 20Și copiii lor vor fi ca mai înainte
și adunarea lor se va întări înaintea mea și voi pedepsi pe toți apăsătorii lor. 21Și cel măreț al lor va fi dintre ei și
cârmuitorul lor va ieși din mijlocul lor, și‐l voi apropia
și el se va apropia de mine. Căci cine este cel ce‐și ia inima zălog ca să se apropie de mine? zice Domnul. 22Și voi îmi veți fi popor
și eu vă voi fi Dumnezeu. 23Iată, furtuna
Domnului, furia sa, a ieșit, un vârtej care mătură; se va învălui peste capul celor răi. 24Aprinderea mâniei Domnului nu se va întoarce până nu va face și nu va împlini cugetele inimii sale: în
zilele de apoi o veți înțelege.
Israel și Iuda vor propăși împreună
311În vremea
aceea, zice Domnul, eu voi fi
Dumnezeul tuturor familiilor lui Israel și ei îmi vor fi popor. 2Așa zice Domnul: Poporul cel scăpat de sabie a aflat har în pustie: Israel, când a mers
ca să‐i dau odihnă. 3Domnul mi s‐a arătat de demult zicând: Da, te‐am iubit
cu o iubire
veșnică; de aceea te‐am atras
cu îndurare. 4Te voi zidi
iarăși și vei fi zidită, fecioară a lui Israel! Te vei împodobi iarăși cu timpanele
tale și vei ieși în jocurile celor ce se veselesc. 5Vei sădi
iarăși vii pe munții Samariei: săditorii vor sădi și vor mânca rod. 6Căci va fi o zi când păzitorii vor striga pe muntele lui Efraim: Sculați‐vă
și să ne suim la Sion, la Domnul Dumnezeul nostru! 7Căci așa zice Domnul: Cântați
cu bucurie pentru Iacov și chiuiți în fruntea neamurilor; vestiți, lăudați și ziceți: Mântuiește, Doamne, poporul tău, pe rămășița lui Israel. 8Iată, îi voi aduce din țara
de la miazănoapte și‐i voi aduna
34.13
de la marginile pământului și cu ei și pe orb și pe șchiop, pe femeia însărcinată și pe cea care este în dureri de naștere: o adunare mare se va întoarce aici. 9Vor veni
cu plâns și‐i voi aduce cu cereri; îi voi face să umble pe lângă
43.19
49.10,11
pâraiele de apă, pe o cale dreaptă în care nu se vor poticni. Căci eu voi fi tată lui Israel și Efraim va fi întâiul meu născut.
10Ascultați, neamuri, cuvântul Domnului! Și vestiți‐l în ostroave depărtate și ziceți: Cel ce a împrăștiat pe Israel iarăși îl va aduna
și‐l va păzi ca păstorul pe turma sa. 11Căci Domnul
48.20
a izbăvit pe Iacov și l‐a răscumpărat din
mâna unuia mai tare decât el. 12Și vor veni și vor cânta pe înălțimea
20.40
Sionului și vor curge împreună la bunătatea
Domnului, la grâu, la must și la untdelemn, la cei tineri din turmă și din cireadă și sufletul lor va fi ca o grădină
udată și nu vor mai
65.19Ap. 21.4
lâncezi deloc. 13Atunci fecioara se va bucura în joc și cu ea tinerii și bătrânii. Căci le voi schimba jalea în bucurie și‐i voi mângâia și‐i voi veseli din întristarea lor. 14Și voi sătura sufletul preoților cu grăsime și poporul meu se va sătura de bunătatea mea, zice Domnul. 15Așa zice Domnul: Un glas s‐a auzit în Rama
, bocet
și plângere amară: Rahela plângând pe copiii săi; nu voiește să fie mângâiată pentru copiii ei, căci nu
sunt. 16Așa zice Domnul: Oprește‐ți glasul de la plâns și ochii de la lacrimi: Căci este o răsplată pentru fapta ta, zice Domnul; și se vor întoarce
din țara vrăjmașului. 17Și este nădejde pentru sfârșitul tău, zice Domnul, și copiii tăi se vor întoarce la hotarul lor. 18Am auzit cu adevărat pe Efraim plângându‐se: Tu m‐ai mustrat și am fost mustrat, ca un junc nedeprins la jug. Întoarce‐mă,
și mă voi întoarce, căci tu ești Domnul Dumnezeul meu! 19Și cu adevărat, după ce m‐am întors
, m‐am căit; și după ce m‐am cunoscut, mi‐am lovit coapsa. M‐am rușinat și am roșit; căci am purtat ocara tinereții mele. 20Îmi este oare Efraim un fiu scump? Este el un copil de desfătări? Căci ori de câte ori vorbesc împotriva lui, necurmat îmi tot aduc aminte de el. De aceea mi se mișcă
măruntaiele pentru el. Voi avea milă
de el negreșit, zice Domnul. 21Pune‐ți semne pe cale, fă‐ți stâlpi de pietre; pune‐ți
inima spre calea cea bătută, calea pe care te‐ai dus: Întoarce‐te
, fecioară a lui Israel, întoarce‐te la aceste cetăți ale tale. 22Până când
vei rătăci, fiică neascultătoare
? Căci Domnul a făcut un lucru nou pe pământ: femeia va peți pe bărbat. 23Așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Vor zice iarăși cuvântul acesta în țara lui Iuda și în cetățile lui când voi întoarce robia lor: Domnul
să te binecuvânteze, locuință a dreptății, munte
de sfințenie. 24Și Iuda va locui în el și în toate
cetățile lui împreună, plugarii și cei ce pornesc cu turmele. 25Căci am săturat orice suflet obosit și am îndestulat pe orice suflet întristat. 26La acestea m‐am deșteptat și m‐am uitat și somnul mi‐a fost dulce. 27Iată vin zile, zice Domnul, când voi semăna
casa lui Israel și casa lui Iuda cu sămânță de om și cu sămânță de vită. 28Și va fi așa: precum am vegheat
asupra lor ca să dezrădăcinez
și să sfărâm și să surp și să pierd și să întristez, așa voi veghea asupra lor ca să
zidesc și să sădesc, zice Domnul. 29În zilele
acelea nu vor mai zice: Părinții au mâncat aguridă și copiilor li s‐au strepezit dinții. 30Căci fiecare
va muri pentru nelegiuirea sa, orice om care va mânca aguridă, dinții lui se vor strepezi. 31Iată
, vin zile, zice Domnul, când voi încheia un legământ nou cu casa lui Israel și cu casa lui Iuda: 32nu ca legământul pe care l‐am făcut cu părinții lor în ziua
când i‐am luat de mână ca să‐i scot din țara Egiptului, legământ al meu pe care l‐au rupt, deși eu eram un bărbat pentru ei, zice Domnul. 33Căci acesta este legământul
pe care‐l voi încheia cu casa lui Israel după zilele acelea, zice Domnul: Voi
36.26,272 Cor. 3.3
pune legea mea înăuntrul lor și o voi scrie în inima lor. Și le voi fi Dumnezeu
și ei îmi vor fi popor. 34Și nu vor mai învăța fiecare pe aproapele său și fiecare pe fratele său, zicând: Cunoașteți pe Domnul. Căci toți
mă vor cunoaște, de la cel mai mic al lor până la cel mai mare al lor, zice Domnul. Căci le voi ierta
nelegiuirea lor și nu‐mi voi mai aduce aminte de păcatul lor. 35Așa zice Domnul care dă soarele
89.2,36,37
119.91
spre lumină ziua, așezămintele lunii și ale stelelor spre lumină noaptea: care stârnește
marea, ca valurile ei să mugească, Domnul
oștirilor este numele lui: 36Dacă aceste așezăminte
vor pieri dinaintea mea, zice Domnul, atunci sămânța lui Israel va înceta de a fi neam înaintea mea în veac. 37Așa zice Domnul: Dacă se pot măsura cerurile sus
și se pot cerceta temeliile pământului jos, atunci și eu voi lepăda toată sămânța lui Israel, pentru tot ce au făcut, zice Domnul. 38Iată, vin zile, zice Domnul, când cetatea se va zidi pentru Domnul, de la turnul lui Hananeel
până la poarta din unghi. 39Și frânghia
de măsură va trece încă prin dreptul ei până la dealul Gareb și se va întoarce spre Goat. 40Și toată valea trupurilor moarte și a cenușii și toate ogoarele până la pârâul Chedron, până la unghiul porții
cailor spre răsărit, vor fi sfinte
pentru Domnul: nu se vor mai smulge, nici nu se vor mai surpa în veac.
Ieremia cumpără o țarină
321Cuvântul care a fost de la Domnul către Ieremia în anul al zecelea
al lui Zedechia, împăratul lui Iuda: anul acela era al optsprezecelea al lui Nebucadnețar. 2Și oastea împăratului Babilonului împresura atunci Ierusalimul și Ieremia prorocul era închis în curtea
închisorii care era în casa împăratului lui Iuda. 3Căci Zedechia, împăratul lui Iuda, îl închisese, zicând: Pentru ce prorocești și zici: Așa zice Domnul: Iată
, voi da cetatea aceasta în mâna împăratului Babilonului și o va lua 4și Zedechia, împăratul lui Iuda, nu va
scăpa din mâna haldeilor, ci va fi dat în mâna împăratului Babilonului și va vorbi cu el gură către gură și ochii săi vor vedea ochii lui, 5și el va duce pe Zedechia la Babilon și va fi acolo până când
îl voi cerceta, zice Domnul: și chiar dacă
vă veți lupta cu haldeii, nu veți birui. 6Și Ieremia a zis: Cuvântul Domnului a fost către mine, zicând: 7Iată, Hanameel, fiul lui Șalum, unchiul tău, va veni la tine, zicând: Cumpără‐ți ogorul meu care este în Anatot: căci tu ai dreptul
de răscumpărare ca să‐l cumperi. 8Și Hanameel, fiul unchiului meu, a venit la mine în curtea închisorii, după cuvântul Domnului și mi‐a zis: Cumpără, rogu‐te, ogorul meu care este în Anatot, care este în țara lui Beniamin, căci tu ai dreptul de moștenire și a ta este răscumpărarea; cumpără‐l pentru tine. Atunci am cunoscut că acesta era cuvântul Domnului. 9Și am cumpărat de la Hanameel, fiul unchiului meu, ogorul care este în Anatot și i‐am cumpănit
banii, șaptesprezece sicli de argint. 10Și am iscălit zapisul și l‐am pecetluit și am luat martori și am cumpănit banii în cumpănă. 11Și am luat zapisul de cumpărare, pe cel care era pecetluit după lege și obicei, și pe cel care era deschis. 12Și am dat zapisul de cumpărare lui
Baruc, fiul lui Neriia, fiul lui Mahseia, de față cu Hanameel, fiul unchiului meu, și de față cu martorii
care au iscălit zapisul de cumpărare, de față cu toți iudeii care ședeau în curtea închisorii. 13Și am poruncit lui Baruc de față cu ei, zicând: 14Așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Ia aceste zapise, zapisul acesta de cumpărare, cel pecetluit și cel deschis, și pune‐le într‐un vas de lut ca să rămână multe zile. 15Căci așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Iarăși
se vor cumpăra case și ogoare și vii în țara aceasta. 16Și după ce am dat zapisul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, m‐am rugat Domnului, zicând: 17Vai, Doamne Dumnezeule! Iată, tu ai făcut
cerurile și pământul cu puterea ta cea mare și cu brațul tău întins; pentru tine nimic nu este prea greu:
18Tu, care arăți îndurare la mii
34.7Deut. 5.9,10
și răsplătești nelegiuirea părinților în sânul copiilor lor după ei, tu, Dumnezeul cel mare, cel puternic
, Domnul
oștirilor este numele lui; 19mare
în sfat și puternic în faptă: ai cărui ochi
sunt deschiși asupra tuturor căilor copiilor oamenilor, ca să
dai fiecăruia după căile sale și după rodul faptelor sale; 20care ai făcut semne și minuni în țara Egiptului, până în ziua aceasta și în Israel și printre oameni; și ți‐ai făcut un nume
ca în ziua de astăzi, 21și ai scos
poporul tău Israel din țara Egiptului cu semne și cu minuni și cu mână tare și cu braț întins și cu groază mare; 22și le‐ai dat țara
aceasta, pe care ai jurat părinților lor că le‐o vei da, țară în care curge lapte și miere; 23și au intrat și au stăpânit‐o, dar n‐au
ascultat de glasul tău, nici n‐au umblat în legea ta; n‐au făcut nimic din tot ce le‐ai poruncit să facă; așa că ai adus asupra lor tot răul acesta; 24iată, șanțurile au ajuns până la cetate ca s‐o ia și cetatea este
dată în mâna haldeilor care se luptă împotriva ei prin sabie
și foamete și ciumă: și ce ai vorbit s‐a împlinit; și iată, tu vezi aceasta; 25și tu, Doamne Dumnezeule, mi‐ai zis: Cumpără‐ți ogorul cu bani și ia martori… când totuși cetatea este
dată în mâna haldeilor! 26Atunci cuvântul Domnului a fost către Ieremia, zicând: 27Iată, eu sunt Domnul Dumnezeul
a toată carnea; este oare ceva prea greu
pentru mine? 28De aceea, așa zice Domnul: Iată, dau
cetatea aceasta în mâna haldeilor și în mâna lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și el o va lua. 29Și haldeii care luptă împotriva cetății acesteia vor veni și vor pune
foc cetății acesteia și o vor arde pe ea și casele pe acoperișurile
cărora au adus tămâie lui Baal și au vărsat daruri de băutură altor dumnezei ca să mă întărâte. 30Căci copiii lui Israel și copiii lui Iuda au făcut numai rău
în ochii mei din tinerețea lor; căci copiii lui Israel numai m‐au întărâtat cu lucrul mâinilor lor, zice Domnul. 31Căci cetatea aceasta mi‐a fost spre mânie și spre urgie din ziua în care au zidit‐o până în ziua aceasta, ca s‐o îndepărtez
24.3
dinaintea feței mele, 32pentru tot răul copiilor lui Israel și al copiilor lui Iuda pe care l‐au făcut ca să mă întărâte ei
, împărații lor, mai marii lor, preoții lor și prorocii lor și bărbații lui Iuda și locuitorii Ierusalimului. 33Și și‐au întors
spatele spre mine și nu fața; și deși i‐am învățat, sculându‐mă de dimineață și învățându‐i,
n‐au ascultat ca să primească învățătură. 34Și au pus urâciunile
lor în casa care se numește după numele meu, ca s‐o necurățească. 35Și au zidit înălțimile lui Baal, care sunt în Valea fiului lui Hinom, ca să treacă prin
foc lui Moloh
pe fiii lor și pe fetele lor, ceea ce nu
le‐am poruncit, nici în inimă nu mi s‐a suit, ca ei să facă urâciunea aceasta să tragă pe Iuda în păcat. 36Și acum deci așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel despre cetatea aceasta de care voi ziceți: S‐a
dat în mâna împăratului Babilonului prin sabie și prin foamete și prin ciumă: 37Iată, îi voi aduna
din toate țările unde i‐am alungat în mânia mea și în furia mea și în aprindere mare: și‐i voi întoarce în locul acesta și‐i voi face să locuiască în
liniște. 38Și ei îmi vor
fi popor și eu le voi fi Dumnezeu. 39Și le voi da o inimă
și o cale ca să se teamă de mine în toate zilele, pentru binele lor și al copiilor lor după ei. 40Și voi face
cu ei un legământ veșnic că nu mă voi întoarce îndărăt de la ei, făcându‐le bine; și voi pune frica
mea în inima lor, ca să nu se abată de la mine. 41Da, mă voi
bucura de ei ca să le fac bine și‐i voi sădi
în țara aceasta într‐adevăr cu toată inima mea și cu tot sufletul meu. 42Căci așa zice Domnul: Precum
am adus asupra poporului acestuia tot răul acesta mare, așa voi aduce asupra lor tot binele pe care l‐am vorbit cu privire la ei. 43Și se vor cumpăra
ogoare în țara aceasta despre
care ziceți: Este pustie, fără om și fără vită, este dată în mâna haldeilor. 44Oamenii vor cumpăra ogoare pentru argint și vor iscăli zapise și le vor pecetlui și vor lua martori în țara
lui Beniamin și în împrejurimile Ierusalimului și în cetățile lui Iuda, în cetațile ținutului muntos și în cetățile șesului și în cetățile dinspre miazănoapte; căci voi întoarce
robia lor, zice Domnul.
