Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
34

Prorocie despre soarta lui Ezechia

341Cuvântul care a fost către Ieremia de la Domnul, când

34.1
2 Reg. 25.1
Nebucadnețar, împăratul Babilonului și toată oastea lui și toate împărățiile
34.1
Cap. 1.15.
pământului care erau sub stăpânirea mâinii sale și toate popoarele se luptau împotriva Ierusalimului și împotriva tuturor cetăților sale, zicând: 2Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Mergi și vorbește lui Zedechia, împăratul lui Iuda, și spune‐i: Așa zice Domnul: Iată,
34.2
Cap. 21.10;
voi da cetatea aceasta în mâna împăratului Babilonului și o va
34.2
Cap. 32.29. Vers. 22.
arde cu foc. 3Și tu
34.3
Cap. 32.4.
nu vei scăpa din mâna lui, ci vei fi prins și vei fi dat în mâna lui și ochii tăi vor vedea ochii împăratului Babilonului și gura ta va vorbi cu gura lui și vei merge la Babilon. 4Totuși, ascultă cuvântul Domnului, Zedechia, împărat al lui Iuda. Așa zice Domnul despre tine: Nu vei muri de sabie; 5vei muri în pace; și cu arderile
34.5
2 Cron. 16.14
21.19
părinților tăi, împăraților de mai înainte, care au fost mai înainte de tine, așa îți vor face o ardere
34.5
Dan. 2.46
și te vor
34.5
Cap. 22.18.
plânge, zicând: Vai, domnule! Căci eu am vorbit cuvântul, zice Domnul. 6Și prorocul Ieremia a vorbit toate cuvintele acestea către Zedechia, împăratul lui Iuda, în Ierusalim. 7Și oastea împăratului Babilonului se lupta împotriva Ierusalimului și împotriva tuturor cetăților lui Iuda care rămăseseră, împotriva Lachisului și împotriva Azechei, căci aceste cetăți
34.7
2 Reg. 18.13
19.82 Cron. 11.5,9
întărite rămăseseră neluate din cetățile lui Iuda. 8Cuvântul care a fost către Ieremia de la Domnul, după ce împăratul Zedechia făcuse legământ cu tot poporul care era în Ierusalim ca să le vestească slobozenie
34.8
Ex. 21.2Lev. 25.10
; 9ca
34.9
Neem. 5.11
fiecare să lase slobod pe robul său și fiecare pe roaba sa, evreu sau evreică, pentru ca nimeni
34.9
Lev. 25.39‐46
să nu facă robi din ei, din vreun iudeu, fratele său. 10Și toți mai marii și tot poporul, care intrase în legământ, au ascultat, ca fiecare să lase slobod pe robul său și fiecare pe roaba sa, ca să nu‐i mai facă robi: au ascultat și i‐au lăsat. 11Dar după aceea
34.11
Vers. 21. Cap. 37.5.
s‐au întors și au adus îndărăt pe robii și roabele pe care‐i lăsaseră slobozi și i‐au silit să fie robi și roabe. 12De aceea cuvântul Domnului a fost către Ieremia de la Domnul, zicând: 13Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Am făcut legământ cu părinții voștri în ziua când i‐am scos din țara Egiptului, din casa robiei, zicând: 14După trecere de șapte
34.14
Ex. 21.2
23.10Deut. 15.12
ani să lăsați fiecare pe fratele său evreu care s‐a vândut ție și ți‐a slujit șase ani: să‐l lași slobod de la tine. Dar părinții voștri nu m‐au ascultat, nici nu și‐au plecat urechea. 15Și voi, voi v‐ați întors în ziua aceasta și ați făcut ce este drept înaintea mea, vestind fiecare slobozenia aproapelui său: și ați făcut legământ
34.15
2 Reg. 23.3Neem. 10.29
înaintea mea în casa
34.15
Cap. 7.10.
care se numește după numele meu, 16dar v‐ați întors și ați pângărit
34.16
Ex. 20.7Lev. 19.12
numele meu și ați adus îndărăt fiecare pe robul său și fiecare pe roaba sa, pe care i‐ați lăsat slobozi la voia lor și i‐ați silit ca să fie robi și roabe. 17De aceea așa zice Domnul: Voi nu m‐ați ascultat ca să vestiți fiecare slobozenie
34.17
Mat. 7.2Gal. 6.7Iac. 2.13
fratelui său și fiecare aproapelui său: iată, zice Domnul, eu vestesc asupra voastră slobozenia sabiei
34.17
Cap. 32.24, 36.
, ciumei și foametei, și vă voi da să fiți mânați încoace și încolo între toate împărățiile
34.17
Deut. 28.25,64
pământului. 18Și voi da pe oamenii care au călcat legământul meu, care n‐au împlinit cuvintele legământului pe care l‐au făcut înaintea mea (vițelul pe care l‐au tăiat
34.18
Gen. 15.10,17
în două și au trecut printre bucățile lui), 19pe mai marii lui Iuda și pe mai marii Ierusalimului, pe fameni și pe preoți și pe tot poporul țării care a trecut printre bucățile vițelului; 20îi voi da în mâna vrăjmașului lor și în mâna celor ce le caută viața: și trupurile lor moarte
34.20
Cap. 7.33;
vor fi ca mâncare păsărilor cerurilor și fiarelor pământului. 21Și voi da pe Zedechia, împăratul lui Iuda, și pe mai marii lui, în mâna vrăjmașilor lor și în mâna celor ce le caută viața și în mâna oștii împăratului Babilonului care
34.21
Cap. 37.5, 11.
s‐au suit de la voi. 22Iată
34.22
Cap. 37.8, 10.
, eu poruncesc, zice Domnul, și‐i voi aduce iarăși la cetatea aceasta și vor lupta împotriva ei și o vor lua și o vor
34.22
Cap. 38.3;
arde cu foc și voi face
34.22
Cap. 9.11;
cetățile lui Iuda o pustie fără locuitor.

35

Recabiții

351Cuvântul care a fost de la Domnul către Ieremia în zilele lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, zicând: 2Du‐te la casa recabiților

35.2
2 Reg. 10.151 Cron. 2.55
și vorbește cu ei și adu‐i în casa Domnului în una din cămări
35.2
1 Reg. 6.5
și dă‐le vin să bea. 3Și am luat pe Iaazania, fiul lui Ieremia, fiul lui Habazinia, și pe frații săi și pe toți fiii săi și pe toată casa recabiților 4și i‐am adus în casa Domnului, în cămara fiilor lui Hanan, fiul lui Igdalia, omul lui Dumnezeu, care era aproape de cămara mai marilor, care era asupra cămării lui Maaseia, fiul lui Șalum, păzitorul pragului
35.4
2 Reg. 12.9
25.181 Cron. 9.18,19
. 5Și am pus înaintea fiilor casei recabiților vase pline de vin și potire și le‐am zis: Beți vin! 6Dar ei au zis: Nu vom bea vin, căci Ionadab
35.6
2 Reg. 10.15
, fiul lui Recab, tatăl nostru, ne‐a poruncit, zicând: Să nu beți vin nici voi, nici fiii voștri în veac; 7nici să zidiți casă, nici să semănați sămânță, nici să sădiți vie, nici să le aveți; ci să locuiți în corturi în toate zilele voastre, ca să
35.7
Ex. 20.12Ef. 6.2,3
trăiți multe zile pe fața pământului unde stați. 8Și noi am ascultat de glasul lui Ionadab, fiul lui Recab, tatăl nostru, în tot ce ne‐a poruncit, ca să nu bem vin în toate zilele noastre, noi, nevestele noastre, fiii noștri și fetele noastre; 9și să nu ne zidim case ca să le locuim; și nici n‐avem vie sau țarină sau sămânță, 10ci am locuit în corturi și am ascultat și am făcut după toate cele ce ne‐a poruncit Ionadab, tatăl nostru. 11Și a fost așa: când s‐a suit Nebucadnețar, împăratul Babilonului, în țară, am zis: Veniți și să mergem în Ierusalim dinaintea oștii haldeilor și dinaintea oștii Sirienilor! Și așa locuim în Ierusalim. 12Și cuvântul Domnului a fost către Ieremia, zicând: Așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: 13Mergi și zi oamenilor lui Iuda și locuitorilor Ierusalimului: Oare nu veți
35.13
Cap. 32.33.
primi învățătură ca să ascultați de cuvintele mele? zice Domnul. 14Cuvintele lui Ionadab, fiul lui Recab, pe care le‐a poruncit fiilor săi, să nu bea vin, se îndeplinesc, și până în ziua de astăzi ei nu beau, căci au ascultat de porunca tatălui lor. Dar
35.14
2 Cron. 36.15
eu v‐am vorbit sculându‐mă de dimineață
35.14
Cap. 7.13;
și vorbind și nu m‐ați ascultat. 15Și am
35.15
Cap. 7.25;
trimis la voi pe toți slujitorii mei, pe proroci, sculându‐mă de dimineață, și trimițându‐i, zicând: Întoarceți‐vă
35.15
Cap. 18.11;
acum fiecare de la calea sa cea rea și îndreptați‐vă faptele și nu mergeți după alți dumnezei ca să le slujiți, și veți locui în țara pe care v‐am dat‐o vouă și părinților voștri! Dar nu v‐ați plecat urechea și nu m‐ați ascultat. 16Da, fiii lui Ionadab, fiul lui Recab, au îndeplinit porunca tatălui lor pe care le‐a poruncit‐o, dar poporul acesta nu m‐a ascultat. 17De aceea așa zice Domnul Dumnezeul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Iată, voi aduce asupra lui Iuda și asupra tuturor locuitorilor Ierusalimului tot răul pe care l‐am rostit împotriva lor; pentru că
35.17
Prov. 1.24Is. 65.12
66.4
le‐am vorbit, dar n‐au ascultat și am strigat către ei, dar n‐au răspuns. 18Și Ieremia a zis casei recabiților: Așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Fiindcă ați ascultat de porunca lui Ionadab, tatăl vostru, și ați păzit toate poruncile lui și ați făcut după toate cele ce v‐a poruncit el, 19de aceea așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Nu va lipsi lui Ionadab, fiul lui Recab, bărbat care să stea
35.19
Cap. 15.19.
înaintea mea în toate zilele.

36

Cartea lui Ieremia arsă

361Și a fost așa: în anul al patrulea al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, a fost către Ieremia cuvântul acesta de la Domnul, zicând: 2Ia‐ți

36.2
Is. 8.1Ezec. 2.9Zah. 5.1
un sul de carte și scrie
36.2
Cap. 30.2.
în el toate cuvintele pe care ți le‐am vorbit împotriva lui Israel și împotriva lui Iuda și împotriva tuturor
36.2
Cap. 25.15, etc.
neamurilor, din ziua când ți‐am vorbit, din zilele lui Iosia
36.2
Cap. 25.3.
, până în ziua aceasta. 3Poate
36.3
Vers. 7. Cap. 26.3.
că va auzi casa lui Iuda tot răul pe care am de gând să i‐l fac, ca să se întoarcă
36.3
Cap. 1.8.
fiecare de la calea sa cea rea și ca să le iert nelegiuirea și păcatul. 4Și Ieremia a chemat
36.4
Cap. 32.12.
pe Baruc, fiul lui Neriia; și Baruc
36.4
Cap. 45.1.
a scris în sulul de carte din gura lui Ieremia toate cuvintele Domnului pe care i le‐a vorbit. 5Și Ieremia a poruncit lui Baruc, zicând: Eu sunt închis, nu pot să intru în casa Domnului; 6dar intră tu și citește de pe sulul pe care l‐ai scris din gura mea, cuvintele Domnului în urechile poporului în casa Domnului în ziua
36.6
Lev. 16.29
23.27‐32Fapte. 27.9
de post; și să le citești și în urechile întregului Iuda care vin din cetățile lor. 7Poate
36.7
Vers. 3.
că cererea lor va cădea înaintea Domnului și se vor întoarce fiecare de la calea sa cea rea; căci mare este mânia și furia pe care a rostit‐o Domnul împotriva acestui popor. 8Și Baruc, fiul lui Neriia, a făcut după toate cele ce‐i poruncise Ieremia, prorocul, citind de pe carte cuvintele Domnului în casa Domnului. 9Și a fost așa: în anul al cincilea al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, în luna a noua, au vestit un post înaintea Domnului pentru tot poporul din Ierusalim și pentru tot poporul care venea din cetățile lui Iuda la Ierusalim. 10Și Baruc a citit de pe carte cuvintele lui Ieremia în casa Domnului, în cămara lui Ghemaria, fiul lui Șafan, cărturarul, în curtea de sus, la intrarea
36.10
Cap. 26.10.
porții celei noi a casei Domnului, în urechile întregului popor. 11Și Mica, fiul lui Ghemaria, fiul lui Șafan, a auzit toate cuvintele Domnului din carte 12și s‐a coborât la casa împăratului în cămara cărturarului și, iată, toți mai marii ședeau acolo: Elișama, cărturarul, Delaia, fiul lui Șemaia, și Elnatan, fiul lui Acbor, și Ghemaria, fiul lui Șafan, și Zedechia, fiul lui Hanania și toți mai marii. 13Atunci Mica le‐a spus toate cuvintele pe care le‐a auzit când citea Baruc în carte în urechile poporului. 14Și toți mai marii au trimis la Baruc pe Iehudi, fiul lui Netania, fiul lui Șelemia, fiul lui Cuși, zicând: Ia în mâna ta sulul în care ai citit în urechile poporului și vino. Și Baruc, fiul lui Neriia, a luat sulul în mână și a venit la ei. 15Și ei i‐au zis: Acum șezi și citește‐l în urechile noastre. Și Baruc a citit în urechile lor. 16Și a fost așa: cum au auzit ei toate cuvintele s‐au uitat înspăimântați unul la altul și au zis lui Baruc: Vom spune împăratului toate cuvintele acestea. 17Și au întrebat pe Baruc, zicând: Spune‐ne acum: Cum ai scris toate cuvintele acestea din gura lui? 18Atunci Baruc le‐a zis: El mi‐a spus cu gura toate cuvintele acestea și eu scriam cu cerneală în carte. 19Și mai marii au zis lui Baruc: Du‐te, ascunde‐te, tu și Ieremia, și să nu știe nimeni unde sunteți. 20Și au intrat la împărat în curte, dar au lăsat sulul în cămara lui Elișama, cărturarul; și au spus toate cuvintele în urechile împăratului. 21Și împăratul a trimis pe Iehudi să ia sulul și l‐a luat din cămara lui Elișama, cărturarul. Și Iehudi l‐a citit în urechile împăratului și în urechile tuturor mai marilor care stăteau lângă împărat. 22Și împăratul ședea în casa
36.22
Amos 3.15
de iarnă, în luna a noua: și înaintea lui era un foc în vatră arzând. 23Și a fost așa: când Iehudi citea trei sau patru fețe, împăratul le tăia cu cuțitul cărturarului și le arunca în focul care era în vatră, până când a fost mistuit tot sulul în focul care era în vatră. 24Și nu s‐au înspăimântat, nici nu și‐au sfâșiat
36.24
2 Reg. 22.11Is. 36.22
37.1
hainele, nici împăratul, nici vreunul din slujitorii lui care auziseră cuvintele acestea. 25Ba încă Elnatan și Delaia și Ghemaria se rugaseră de împărat ca să nu ardă sulul, dar el nu i‐a ascultat. 26Și împăratul a poruncit lui Ierahmeel, fiul împăratului, și lui Seraia, fiul lui Azriel, și lui Șelemia, fiul lui Abdeel, să prindă pe Baruc, cărturarul și pe Ieremia, prorocul: dar Domnul i‐a ascuns. 27Și cuvântul Domnului a fost către Ieremia, după ce a ars împăratul sulul și cuvintele pe care le‐a scris Baruc din gura lui Ieremia, zicând: 28Ia‐ți din nou un alt sul și scrie în el toate cuvintele de mai înainte, care au fost în sulul dintâi pe care l‐a ars Ioiachim, împăratul lui Iuda. 29Și să spui despre Ioiachim, împăratul lui Iuda: Așa zice Domnul: Tu ai ars sulul acesta, zicând: De ce ai scris în el, zicând: Împăratul Babilonului va veni și va nimici țara aceasta și va stârpi din ea pe om și dobitoc? 30De aceea, așa zice Domnul despre Ioiachim, împăratul lui Iuda: Nu va avea pe nimeni
36.30
Cap. 22.30.
care să șadă pe scaunul de domnie al lui David; și trupul lui mort va fi lepădat ziua la căldură
36.30
Cap. 22.19.
și noaptea la frig. 31Și voi cerceta nelegiuirea lui în el și în sămânța lui și în slujitorii lui: și voi aduce asupra lor și asupra locuitorilor Ierusalimului și asupra bărbaților lui Iuda tot răul pe care l‐am rostit împotriva lor și n‐au ascultat. 32Atunci Ieremia a luat un alt sul și l‐a dat lui Baruc, fiul lui Neriia, cărturarul, și el a scris în el din gura lui Ieremia toate cuvintele cărții pe care o arsese în foc Ioiachim, împăratul lui Iuda; și s‐au mai adăugat la ele multe cuvinte asemănătoare.