Pedeapsa amoniților
491Despre copiii
25.2Amos 1.13Țef. 2.8,9
lui Amon. Așa zice Domnul: Oare n‐are Israel fii? N‐are el moștenitor? De ce moștenește Malcom Gadul
și poporul său locuiește în cetățile lui? 2De aceea, iată vin zile, zice Domnul, când voi face să se audă un strigăt de război în Raba
copiilor lui Amon și va ajunge o grămadă pustie și cetățile ei vor fi arse cu foc și Israel va stăpâni pe cei ce l‐au stăpânit pe el, zice Domnul. 3Urlă, Hesboane! Căci Aiul este pustiit. Strigați, fiice ale Rabei! Încingeți‐vă
cu sac. Jeliți și umblați încoace și încolo înăuntrul îngrădirilor! Căci Malcom se va duce în robie cu preoții
și cu mai marii săi. 4De ce te fălești cu văile? Valea ta se va scurge, fiică
neascultătoare, care se încrede în vistieriile sale
, zicând: Cine va veni împotriva mea? 5Iată, voi aduce asupra ta frică, zice Domnul Dumnezeul oștirilor, de la toți cei ce sunt împrejurul tău. Și veți fi izgoniți fiecare drept înaintea sa și nimeni nu va aduna pe fugari. 6Dar după aceea
voi întoarce robia copiilor lui Amon, zice Domnul.
Pustiirea Edomului prezisă
7Despre
Edom. Așa zice Domnul oștirilor: Oare nu
mai este înțelepciune in Teman? S‐a pierdut
sfatul de la cei cuminți? Li s‐a dus înțelepciunea lor? 8Fugiți
, locuitori ai
Dedanului! Întoarceți‐vă înapoi, locuiți în gropi adânci! Căci voi aduce nenorocirea lui Esau asupra lui, vremea când îl voi cerceta. 9Dacă ar fi venit
culegătorii de struguri la tine, oare nu ți‐ar fi lăsat boabe de cules? Dacă ți‐ar veni hoții noaptea, ar strica numai până s‐ar îndestula. 10Dar
eu am dezgolit pe Esau, am descoperit locurile sale ascunse și
nu se va putea ascunde. Sămânța sa este pustiită și frații săi și vecinii săi: și el nu este. 11Lasă pe orfanii tăi, eu îi voi ține vii și văduvele tale să se încreadă în mine. 12Căci așa zice Domnul: Iată
, aceia a căror judecată nu era să bea din pahar, vor bea negreșit. Și tu, în adevăr, tu să fii nepedepsit deloc? Nu vei fi nepedepsit, ci vei bea negreșit. 13Căci m‐am jurat
pe mine însumi, zice Domnul, că Boțra
63.1
va ajunge o groază, o ocară, o pustie și un blestem și toate cetățile ei vor fi pustii necurmate. 14Am auzit o știre
de la Domnul și un sol este trimis între neamuri: Adunați‐vă și veniți împotriva lui și sculați‐vă la luptă! 15Căci iată, te‐am făcut mic între neamuri, disprețuit între oameni. 16Grozăvirea ta, mândria inimii tale te‐au amăgit, tu, care locuiești în crăpăturile stâncilor, care ții înălțimea dealului. Chiar
de‐ți vei face cuibul
înalt ca vulturul, de acolo
te voi coborî, zice Domnul. 17Și Edomul va fi o groază, oricine
va trece pe lângă el se va îngrozi și va fluiera pentru toate rănile lui. 18Ca
în surparea Sodomei și Gomorei și cetăților vecine, zice Domnul, niciun om nu va locui acolo, nici fiu de om nu va sta vremelnic acolo. 19Iată
, el se va sui ca un leu din umflarea
Iordanului împotriva locuinței tari; căci deodată îl voi face să fugă de acolo și oricine este un om ales îl voi pune peste el. Căci cine
este ca mine? Și cine‐mi
va hotărî vremea? Și cine este păstorul care să stea înaintea mea? 20De aceea
, ascultați sfatul Domnului, pe care l‐a făcut împotriva Edomului și gândurile lui pe care le‐a gândit împotriva locuitorilor Temanului: De nu‐i vor trage cei mici ai turmei! De nu va pustii staulele lor peste ei. 21Se zguduie
pământul de sunetul căderii lor: este un strigăt și glasul lui se aude până la Marea Roșie. 22Iată
, se va sui și va zbura ca un vultur și își va întinde aripile împotriva Boțrei. Și în ziua aceea inima vitejilor Edomului va fi ca inima unei femei în facere.
Preziceri despre nimicirea Damascului
23Despre Damasc
37.13Amos 1.3Zah. 9.1,2
. Hamatul și Arpadul s‐au rușinat, căci au auzit o știre rea, sunt topiți. Lângă mare
este tulburare, nu poate sta liniștită. 24Damascul a slăbit, se întoarce să fugă și l‐a apucat groază, l‐au apucat strâmtorarea
și durerea ca pe o femeie în facere. 25Cum n‐a fost lăsată cetatea
de laudă, cetatea bucuriei mele
? 26De aceea tinerii
săi vor cădea pe ulițele ei și toți bărbații de război vor amuți în ziua aceea, zice Domnul oștirilor. 27Și voi aprinde un foc
în zidul Damascului și va mistui palatele lui Ben Hadad.
Împotriva Chedarului și Hațorului
28Despre Chedar
și despre împărățiile Hațorului pe care le‐a bătut Nebucadnețar, împăratul Babilonului. Așa zice
Domnul: Sculați‐vă și suiți‐vă la Chedar și jefuiți pe copiii răsăritului! 29Le vor lua corturile
și turmele, le vor lua covoarele și toate vasele și cămilele. Și vor striga către ei: Groază
din toate părțile. 30Fugiți
, duceți‐vă departe, locuiți în gropi adânci, locuitori ai Hațorului, zice Domnul. Căci Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a făcut un plan împotriva voastră și a născocit un gând împotriva voastră. 31Sculați‐vă, suiți‐vă împotriva neamului
liniștit, care locuiește la adăpost, zice Domnul, care n‐are nici porți, nici zăvoare; ei locuiesc
singuri. 32Și cămilele lor vor fi de pradă și mulțimea vitelor lor de jaf: și voi împrăștia
în toate vânturile pe cei ce
au colțurile părului tăiate și le voi aduce nenorocirea din toate părțile lor, zice Domnul. 33Și Hațorul
va fi un locaș al șacalilor, o pustie în veac. Omul
nu va locul acolo și nici fiu de om nu va sta vremelnic în el. 34Cuvântul Domnului care a fost către Ieremia, prorocul, despre Elam
, la începutul domniei lui Zedechia, împăratul lui Iuda, zicând: 35Așa zice Domnul oștirilor: Iată, voi frânge arcul Elamului
, începutul puterii lor. 36Și voi aduce asupra Elamului cele patru vânturi de la cele patru capete ale cerurilor și‐i voi împrăștia spre toate aceste vânturi
. Și nu va fi niciun neam la care să nu vină cei izgoniți ai Elamului. 37Și voi face să se îngrozească Elamul dinaintea vrăjmașilor lor și dinaintea celor ce le caută viața. Și voi aduce rău asupra lor, aprinderea mâniei mele, zice Domnul. Și voi trimite
sabia după ei până când îi voi nimici. 38Și voi pune scaunul meu de domnie în Elam
și voi pierde de acolo pe împărat și pe mai mari, zice Domnul. 39Dar va fi așa: în zilele de pe urmă
voi întoarce robia Elamului, zice Domnul.