Pustiirea Moabului prezisă
481Despre Moab
1627.3Ezec. 25.9Amos 2.1,2
: Așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Vai de Nebo
33.47Is. 15.2
, căci este prădat; Chiriataimul
este rușinat, este luat; Misgabul este rușinat și înspăimântat! 2S‐a dus
slava Moabului; în Hesbon
au gândit rău împotriva lui: Veniți și să‐l stârpim, ca să nu mai fie un neam! Și tu, Madmenule, vei fi nimicit, sabia te va urmări. 3Un glas de strigăt
din Horonaim: Dărăpănare și nimicire mare! 4Moabul este prăpădit! Micuții săi au scos un strigăt. 5Căci la suișul
Luhitului se va înălța plâns peste plâns; căci la coborâșul Horonaimului se aude neliniștea strigătului de nimicire. 6Fugiți
, scăpați‐vă viețile și fiți ca un despuiat
în pustie! 7Căci pentru că te‐ai încrezut în lucrările tale și în vistieriile tale, vei fi luat și tu: și Chemoș
va ieși în robie, preoții
săi și mai marii săi împreună. 8Și pustiitorul
va veni în fiecare cetate și nicio cetate nu va scăpa; și valea va fi pierdută și podișul va fi nimicit, cum a vorbit Domnul. 9Dați
aripi Moabului ca să zboare și să fugă! Căci cetățile sale se vor preface într‐o pustie, fără locuitor. 10Blestemat
fie cel ce face cu nepăsare lucrul Domnului și blestemat fie cel ce își trage sabia de la sânge. 11Din tinerețea sa Moabul a fost liniștit și a stat nemișcat
pe drojdiile sale. N‐a fost turnat din vas în vas, nici nu s‐a dus în robie. De aceea gustul său a rămas în el și mirosul său nu s‐a schimbat. 12De aceea, iată vin zile, zice Domnul, când voi trimite la el pritocitori și‐l vor pritoci; și‐i vor goli vasele și‐i vor strica borcanele. 13Și Moabul se va rușina de Chemoș
cum s‐a rușinat
casa lui Israel de Betel
, încrederea lor. 14Cum ziceți: Suntem viteji
și bărbați voinici pentru război? 15Moabul
este pustiit și cetățile lui s‐au suit în fum, tinerii lui cei aleși s‐au coborât
la junghiere, zice Împăratul
al cărui nume este Domnul oștirilor. 16Nenorocirea Moabului este aproape să vină și apăsarea lui se grăbește mult. 17Toți cei ce‐l înconjurați, jeliți‐l! Și toți cei ce cunoașteți numele lui, ziceți: Cum
14.4,5
s‐a sfărâmat toiagul cel puternic, nuiaua cea frumoasă! 18Pogoară‐te din slavă și șezi în secetă, locuitoare
, fiică a Dibonului
. Căci prădătorul
Moabului se suie împotriva ta, ți‐a sfărâmat întăririle. 19Stai
lângă cale și veghează, locuitoare a Aroerului
! Întreabă pe fugar și pe cea scăpată. Zi: Ce s‐a făcut? 20S‐a rușinat Moabul, căci este surpat; urlați
și strigați. Spuneți în Arnon
că Moabul este pustiit. 21Și a venit judecata asupra țării podișului
, asupra Holonului și asupra Iahațului și asupra Mefaatului, 22și asupra Dibonului și asupra Neboului și asupra Bet‐Diblataimului, 23și asupra Chiriataimului și asupra Bet‐Gamului și asupra Bet‐Meonului 24și asupra Cheriiotului
și asupra Boțrei și asupra tuturor cetăților țării Moabului de departe și de aproape. 25S‐a tăiat cornul
Moabului și s‐a frânt brațul
său, zice Domnul. 26Îmbătați‐l!
Căci s‐a semețit împotriva Domnului; și Moabul se va tăvăli în vărsătura sa și va ajunge și el de râs. 27Căci nu ți‐a fost Israel
de batjocură? A fost
el oare printre hoți, de clătinai din cap ori de câte ori vorbeai de el? 28Lăsați cetățile și locuiți în stânci
, locuitori ai Moabului, și fiți ca porumbelul
care își face cuibul pe laturile gurii prăpăstiei. 29Noi am auzit de fudulia
Moabului, (este foarte mândru), înfumurarea lui și semeția lui și mândria lui și îngâmfarea inimii lui! 30Cunosc mânia sa, zice Domnul; lăudăroșiile lui sunt zadarnice: ei
nu fac cum spun. 31De aceea voi urla
16.7,11
pentru Moab și voi striga pentru tot Moabul; se vor jeli pentru bărbații din Chir‐Heres. 32O, vie
din Sibma, voi plânge pentru tine mai mult decât am plâns pentru Iaezer. Curpenii tăi au trecut peste mare, au ajuns până la marea Iaezerului. Jefuitorul a căzut asupra roadelor tale de vară și asupra culesului tău. 33A pierit bucuria
și veselia din câmpul cel mănos și din țara Moabului și am făcut să lipsească vinul din teasc. Nu vor mai călca cu chiuit; chiuitul nu va fi chiuit! 34Din pricina strigătului de la Hesbon
până la Eleale. Până la Iahaț și‐au ridicat glasul, de la Țoar
până la Horonaim, până la Eglat‐Șelișia. Căci și apele Nimrimului vor ajunge pustii. 35Și voi face să înceteze din Moab, zice Domnul, cel ce
16.12
jertfește pe înălțimi și cel ce arde tămâie dumnezeilor săi. 36De aceea îmi sună inima
16
pentru Moab ca fluierele și îmi sună inima ca fluierele pentru bărbații din Chir‐Heres. Pentru că belșugul pe care l‐a câștigat
este pierdut. 37Căci orice cap este chel
și orice barbă rasă; pe toate mâinile sunt tăieturi și pe coapse
saci. 38Pe toate acoperișurile Moabului și pe ulițele lui este numai bocet. Căci am sfărâmat Moabul ca pe un vas
în care nu e nicio plăcere, zice Domnul. 39Ei urlă: Cât e de sfărâmat! Cum a întors Moabul spatele cu rușine! Și Moabul va fi de râs și de groază pentru toți cei ce‐l înconjoară. 40Căci așa zice Domnul: Iată, va zbura ca un vultur
și își va întinde
aripile asupra Moabului. 41Cheriotul este luat și întăriturile
sunt cuprinse și inima vitejilor Moabului va fi în ziua aceea ca inima
21.349.22,24Mica 4.9
unei femei în facere. 42Și Moabul va fi prăpădit, ca să nu
mai fie un popor, pentru că s‐a semețit împotriva Domnului. 43Frică
și groapă și cursă vor fi asupra ta, locuitor al Moabului, zice Domnul. 44Cel ce va fugi de frică va cădea în groapă și cel ce va ieși din groapă va fi prins în cursă. Căci eu voi aduce
asupra lui, asupra Moabului, anul cercetării lui, zice Domnul. 45Fugarii stau fără putere la umbra Hesbonului; căci un foc a
izbucnit din Hesbon și o flacără din mijlocul Sihonului și a mistuit colțul
Moabului și creștetul capului fiilor zarvei. 46Vai de tine
, Moabe! Poporul din Chemoș este pierdut. Căci fiii tăi sunt duși în robie și fiicele tale sunt roabe. 47Totuși, voi întoarce robia Moabului în zilele de pe
urmă, zice Domnul. Până aici este judecata Moabului.
Pedeapsa amoniților
491Despre copiii
25.2Amos 1.13Țef. 2.8,9
lui Amon. Așa zice Domnul: Oare n‐are Israel fii? N‐are el moștenitor? De ce moștenește Malcom Gadul
și poporul său locuiește în cetățile lui? 2De aceea, iată vin zile, zice Domnul, când voi face să se audă un strigăt de război în Raba
copiilor lui Amon și va ajunge o grămadă pustie și cetățile ei vor fi arse cu foc și Israel va stăpâni pe cei ce l‐au stăpânit pe el, zice Domnul. 3Urlă, Hesboane! Căci Aiul este pustiit. Strigați, fiice ale Rabei! Încingeți‐vă
cu sac. Jeliți și umblați încoace și încolo înăuntrul îngrădirilor! Căci Malcom se va duce în robie cu preoții
și cu mai marii săi. 4De ce te fălești cu văile? Valea ta se va scurge, fiică
neascultătoare, care se încrede în vistieriile sale
, zicând: Cine va veni împotriva mea? 5Iată, voi aduce asupra ta frică, zice Domnul Dumnezeul oștirilor, de la toți cei ce sunt împrejurul tău. Și veți fi izgoniți fiecare drept înaintea sa și nimeni nu va aduna pe fugari. 6Dar după aceea
voi întoarce robia copiilor lui Amon, zice Domnul.
Pustiirea Edomului prezisă
7Despre
Edom. Așa zice Domnul oștirilor: Oare nu
mai este înțelepciune in Teman? S‐a pierdut
sfatul de la cei cuminți? Li s‐a dus înțelepciunea lor? 8Fugiți
, locuitori ai
Dedanului! Întoarceți‐vă înapoi, locuiți în gropi adânci! Căci voi aduce nenorocirea lui Esau asupra lui, vremea când îl voi cerceta. 9Dacă ar fi venit
culegătorii de struguri la tine, oare nu ți‐ar fi lăsat boabe de cules? Dacă ți‐ar veni hoții noaptea, ar strica numai până s‐ar îndestula. 10Dar
eu am dezgolit pe Esau, am descoperit locurile sale ascunse și
nu se va putea ascunde. Sămânța sa este pustiită și frații săi și vecinii săi: și el nu este. 11Lasă pe orfanii tăi, eu îi voi ține vii și văduvele tale să se încreadă în mine. 12Căci așa zice Domnul: Iată
, aceia a căror judecată nu era să bea din pahar, vor bea negreșit. Și tu, în adevăr, tu să fii nepedepsit deloc? Nu vei fi nepedepsit, ci vei bea negreșit. 13Căci m‐am jurat
pe mine însumi, zice Domnul, că Boțra
63.1
va ajunge o groază, o ocară, o pustie și un blestem și toate cetățile ei vor fi pustii necurmate. 14Am auzit o știre
de la Domnul și un sol este trimis între neamuri: Adunați‐vă și veniți împotriva lui și sculați‐vă la luptă! 15Căci iată, te‐am făcut mic între neamuri, disprețuit între oameni. 16Grozăvirea ta, mândria inimii tale te‐au amăgit, tu, care locuiești în crăpăturile stâncilor, care ții înălțimea dealului. Chiar
de‐ți vei face cuibul
înalt ca vulturul, de acolo
te voi coborî, zice Domnul. 17Și Edomul va fi o groază, oricine
va trece pe lângă el se va îngrozi și va fluiera pentru toate rănile lui. 18Ca
în surparea Sodomei și Gomorei și cetăților vecine, zice Domnul, niciun om nu va locui acolo, nici fiu de om nu va sta vremelnic acolo. 19Iată
, el se va sui ca un leu din umflarea
Iordanului împotriva locuinței tari; căci deodată îl voi face să fugă de acolo și oricine este un om ales îl voi pune peste el. Căci cine
este ca mine? Și cine‐mi
va hotărî vremea? Și cine este păstorul care să stea înaintea mea? 20De aceea
, ascultați sfatul Domnului, pe care l‐a făcut împotriva Edomului și gândurile lui pe care le‐a gândit împotriva locuitorilor Temanului: De nu‐i vor trage cei mici ai turmei! De nu va pustii staulele lor peste ei. 21Se zguduie
pământul de sunetul căderii lor: este un strigăt și glasul lui se aude până la Marea Roșie. 22Iată
, se va sui și va zbura ca un vultur și își va întinde aripile împotriva Boțrei. Și în ziua aceea inima vitejilor Edomului va fi ca inima unei femei în facere.
Preziceri despre nimicirea Damascului
23Despre Damasc
37.13Amos 1.3Zah. 9.1,2
. Hamatul și Arpadul s‐au rușinat, căci au auzit o știre rea, sunt topiți. Lângă mare
este tulburare, nu poate sta liniștită. 24Damascul a slăbit, se întoarce să fugă și l‐a apucat groază, l‐au apucat strâmtorarea
și durerea ca pe o femeie în facere. 25Cum n‐a fost lăsată cetatea
de laudă, cetatea bucuriei mele
? 26De aceea tinerii
săi vor cădea pe ulițele ei și toți bărbații de război vor amuți în ziua aceea, zice Domnul oștirilor. 27Și voi aprinde un foc
în zidul Damascului și va mistui palatele lui Ben Hadad.
Împotriva Chedarului și Hațorului
28Despre Chedar
și despre împărățiile Hațorului pe care le‐a bătut Nebucadnețar, împăratul Babilonului. Așa zice
Domnul: Sculați‐vă și suiți‐vă la Chedar și jefuiți pe copiii răsăritului! 29Le vor lua corturile
și turmele, le vor lua covoarele și toate vasele și cămilele. Și vor striga către ei: Groază
din toate părțile. 30Fugiți
, duceți‐vă departe, locuiți în gropi adânci, locuitori ai Hațorului, zice Domnul. Căci Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a făcut un plan împotriva voastră și a născocit un gând împotriva voastră. 31Sculați‐vă, suiți‐vă împotriva neamului
liniștit, care locuiește la adăpost, zice Domnul, care n‐are nici porți, nici zăvoare; ei locuiesc
singuri. 32Și cămilele lor vor fi de pradă și mulțimea vitelor lor de jaf: și voi împrăștia
în toate vânturile pe cei ce
au colțurile părului tăiate și le voi aduce nenorocirea din toate părțile lor, zice Domnul. 33Și Hațorul
va fi un locaș al șacalilor, o pustie în veac. Omul
nu va locul acolo și nici fiu de om nu va sta vremelnic în el. 34Cuvântul Domnului care a fost către Ieremia, prorocul, despre Elam
, la începutul domniei lui Zedechia, împăratul lui Iuda, zicând: 35Așa zice Domnul oștirilor: Iată, voi frânge arcul Elamului
, începutul puterii lor. 36Și voi aduce asupra Elamului cele patru vânturi de la cele patru capete ale cerurilor și‐i voi împrăștia spre toate aceste vânturi
. Și nu va fi niciun neam la care să nu vină cei izgoniți ai Elamului. 37Și voi face să se îngrozească Elamul dinaintea vrăjmașilor lor și dinaintea celor ce le caută viața. Și voi aduce rău asupra lor, aprinderea mâniei mele, zice Domnul. Și voi trimite
sabia după ei până când îi voi nimici. 38Și voi pune scaunul meu de domnie în Elam
și voi pierde de acolo pe împărat și pe mai mari, zice Domnul. 39Dar va fi așa: în zilele de pe urmă
voi întoarce robia Elamului, zice Domnul.
Nimicirea Babilonului și scăparea lui Israel
501Cuvântul pe care l‐a vorbit Domnul asupra
21.1
47.1
Babilonului, asupra țării haldeilor, prin Ieremia, prorocul. 2Spuneți între popoare, dați de știre și ridicați steagul! Dați de știre, nu ascundeți! Ziceți: Babilonul este luat! Bel
este rușinat, Merodacul este sfărâmat! Idolii
săi s‐au rușinat, chipurile sale s‐au sfărâmat! 3Căci un neam
se suie de la
miazănoapte împotriva lui, care va face țara sa pustie și nimeni nu va locui în ea. De la om până la vită au fugit, s‐au dus. 4În zilele acelea și în vremea aceea, zice Domnul, copiii lui Israel vor veni, ei și copiii lui Iuda
împreună, vor merge
pe cale plângând și vor căuta
pe Domnul Dumnezeul lor. 5Vor întreba de calea Sionului cu fețele într‐acolo, zicând: Veniți și să ne lipim de Domnul cu un legământ
veșnic care nu se va uita. 6Poporul meu a fost o turmă de oi
pierdute; păstorii lor i‐au rătăcit, i‐au abătut
pe munți. Au mers de pe munte pe deal și au uitat locul de odihnă. 7Toți câți i‐au găsit i‐au mâncat
și potrivnicii lor
au zis: Nu
suntem vinovați, căci au păcătuit împotriva Domnului, locuința dreptății,
91.1
împotriva Domnului, nădejdea
părinților lor. 8Fugiți
din mijlocul Babilonului și ieșiți din țara haldeilor! Și fiți ca țapii înaintea turmei! 9Căci iată,
voi scula și voi face să se suie împotriva Babilonului o adunătură de neamuri mari din țara de la miazănoapte: și se vor înșira
împotriva lui și va fi luat de acolo. Săgețile lor vor fi ca ale viteazului iscusit: niciuna nu se va întoarce
goală. 10Și Haldeea va fi o pradă: toți
prădătorii ei se vor îndestula, zice Domnul. 11Căci v‐ați bucurat
, căci v‐ați veselit, prădători ai moștenirii mele; căci ați zburdat ca junca
în iarbă și ați nechezat ca cei puternici. 12Mama voastră se va rușina foarte mult, cea care v‐a născut va fi acoperită de ocară. Iată, va fi cea mai de pe urmă între neamuri, o pustie, un pământ sterp și o pustietate. 13Din pricina mâniei Domnului va fi nelocuită, va fi
cu totul pustie. Oricine
va trece pe lângă Babilon va fi uimit și va fluiera pentru toate rănile lui. 14Înșirați‐vă
împotriva Babilonului de jur împrejur, toți
cei ce întindeți arcurile! Trageți cu săgeata asupra lui, nu cruțați săgețile! Căci a păcătuit împotriva Domnului. 15Chiuiți împotriva lui de jur împrejur: El și‐a dat
mâna, întăriturile sale cad, zidurile
sale se surpă. Căci aceasta‐i răzbunarea
Domnului. Răzbunați‐vă pe el. Faceți‐i cum
a făcut și el. 16Stârpiți din Babilon pe semănător și pe cel ce mânuiește secera la vremea secerișului! Dinaintea sabiei asupritoare să se întoarcă fiecare la poporul său și să fugă fiecare
la țara sa. 17Israel este o oaie gonită.
Leii l‐au izgonit
. Mai întâi l‐a mâncat împăratul
Asiriei și la urmă acest Nebucadnețar,
împăratul Babilonului, i‐a sfărâmat oasele. 18De aceea așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Iată, voi pedepsi pe împăratul Babilonului și țara sa cum am pedepsit pe împăratul Asiriei. 19Și voi întoarce
pe Israel la pășunea sa și va paște pe Carmel și pe Basan și sufletul lui se va îndestula pe muntele lui Efraim și în Galaad. 20În zilele acelea și în vremea aceea, zice Domnul, nelegiuirea
lui Israel se va căuta și nu va fi și păcatele lui Iuda, și nu se vor afla. Căci voi ierta pe cei ce‐i voi lăsa rămășiță.
21Suie‐te împotriva țării îndoitei răsculări
, împotriva ei și împotriva locuitorilor țării cercetării. Pustiește și nimicește în urmă‐le, zice Domnul, și fă întocmai cum ți‐am poruncit
44.28
48.14
. 22Un glas de luptă
este în țară și nimicire mare! 23Cum s‐a rupt și s‐a sfărâmat ciocanul
întregului pământ! Cum a ajuns Babilonul de groază printre neamuri! 24Ți‐am întins o cursă și te‐ai prins, Babilonule, fără
să prinzi de veste; ești aflat și ești prins. Căci te‐ai luptat împotriva Domnului. 25Domnul și‐a deschis vistieria și a scos armele
mâniei sale; căci Domnul Dumnezeul oștirilor are o lucrare în țara haldeilor. 26Veniți împotriva lui din orice parte; deschideți‐i grânarele. Puneți‐l în grămezi ca snopii și nimiciți‐l și să nu‐i rămână nicio rămășiță! 27Junghiați‐i toți taurii;
să se pogoare la junghiere! Vai de ei! Căci le‐a venit ziua, vremea cercetării
lor. 28Glasul fugarilor și al celor scăpați din țara Babilonului ca să vestească
în Sion răzbunarea Domnului Dumnezeului nostru, răzbunarea templului său! 29Chemați împreună arcașii împotriva Babilonului, toți
cei ce încordează arcul: tăbărâți împotriva lui de jur împrejur! Să nu scape nimeni din el. Răsplătiți‐i
după fapta sa, faceți‐i după toate cele ce a făcut. Căci
s‐a semețit împotriva Domnului, împotriva Sfântului lui Israel. 30De aceea
tinerii săi vor cădea pe ulițe și toți bărbații săi de război vor fi nimiciți în ziua aceea, zice Domnul. 31Iată, eu sunt împotriva ta, semeție, zice Domnul Dumnezeul oștirilor. Căci ți‐a venit ziua
, vremea ca să te cercetez. 32Și semeția se va poticni și va cădea și nimeni nu o va ridica. Și voi aprinde
un foc în cetățile sale și va arde toate împrejurimile sale. 33Așa zice Domnul oștirilor: Copiii lui Israel și copiii lui Iuda au fost apăsați împreună: și toți cei ce i‐au luat robi i‐au ținut strâns: n‐au voit să le dea drumul. 34Răscumpărătorul lor este
puternic; numele
lui este Domnul oștirilor. El le va apăra pricina ca să dea odihnă țării și va tulbura pe locuitorii Babilonului. 35O sabie este asupra haldeilor, zice Domnul, și asupra locuitorilor Babilonului și asupra mai marilor
săi și asupra înțelepților
săi! 36O sabie este asupra lăudăroșilor
ca să înnebunească! O sabie este asupra vitejilor săi și se vor înspăimânta! 37O sabie este asupra cailor săi și asupra carelor
sale și asupra amestecăturii lui care este în mijlocul lui și vor ajunge
ca femeile! O sabie este asupra vistieriilor lui și vor fi jefuite! 38Uscăciune
este asupra apelor sale și se vor usca! Căci este o țară de chipuri
cioplite și sunt nebuni după grozăvii. 39De aceea
34.14Ap. 18.2
fiarele sălbatice ale pustiei și șacalii vor locui acolo și struții vor locui în el și în veac nu va mai fi locuit
: și nu va fi locuit din neam în neam. 40Așa cum
a surpat Dumnezeu Sodoma și Gomora și cetățile lor vecine, zice Domnul, așa niciun om nu va locui acolo, niciun fiu de om nu va sta vremelnic în el. 41Iată,
un popor vine de la miazănoapte și un neam mare și împărați mulți se vor scula de la marginile pământului! 42Ei apucă
arcul și sulița
, sunt nemiloși, fără milă, glasul
lor mugește ca marea și încalecă pe cai, înșirați, fiecare, ca un bărbat de luptă împotriva ta, fiică a Babilonului. 43Împăratul Babilonului a auzit știrea lor și mâinile sale s‐au moleșit: l‐a cuprins strâmtorare și
dureri ca ale unei femei în facere. 44Iată
, se va sui ca un leu din umflarea Iordanului împotriva locuinței tari: dar deodată îl voi face să fugă de la el. Și oricine este un om ales îl voi pune peste el. Căci
cine este ca mine? Și cine îmi va hotărî vremea? Și cine este păstorul care să stea înaintea mea? 45De aceea ascultați sfatul
Domnului pe care l‐a făcut împotriva Babilonului și gândurile lui pe care le‐a gândit împotriva țării haldeilor: De nu‐i vor trage cei mici ai turmei! De nu le va pustii staulele lor peste ei! 46Se zguduie pământul de vuietul
luării Babilonului și strigătul lor s‐a auzit între neamuri.