Împresurarea a doua a Ierusalimului
521Zedechia era de douăzeci și unu
de ani când a început să domnească și a domnit unsprezece ani în Ierusalim. Și numele mamei sale era Hamutal, fata lui Ieremia din Libna. 2Și el a făcut ce este rău în ochii Domnului în totul cum făcuse Ioiachim. 3Căci, pentru că mânia Domnului a fost împotriva Ierusalimului și a lui Iuda ca să‐i alunge de la fața sa, Zedechia s‐a răsculat împotriva împăratului Babilonului. 4Și a fost așa: în anul
al nouălea al domniei sale, în luna a zecea, în ziua a zecea a lunii, Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit, el și toată oastea lui, împotriva Ierusalimului și au tăbărât împotriva lui și au ridicat o întăritură împotriva lui de jur împrejur. 5Și cetatea a fost împresurată până în anul al unsprezecelea al împăratului Zedechia. 6În a noua zi a lunii a patra s‐a întărit foametea în cetate și nu era pâine pentru poporul țării. 7Atunci s‐a făcut o spărtură în cetate și toți bărbații de război au fugit și au ieșit din cetate noaptea pe calea porții care era între cele două ziduri, aproape de grădina împăratului; (și haldeii erau împrejurul cetății) și au apucat pe calea șesului. 8Și oastea haldeilor a urmărit pe împărat și a ajuns pe Zedechia în șesurile Ierihonului și toată oastea lui s‐a împrăștiat de la el. 9Atunci au prins pe împărat
și l‐au dus la împăratul Babilonului în Ribla, în țara Hamatului, și a rostit judecată asupra lui. 10Și împăratul Babilonului a junghiat
pe fiii lui Zedechia înaintea ochilor săi și a junghiat în Ribla și pe toți mai marii lui Iuda. 11Și a scos ochii lui Zedechia și l‐a legat cu lanțuri de aramă și împăratul Babilonului l‐a dus în Babilon și l‐a pus în închisoare până în ziua morții sale. 12Și în luna a cincea, la
8.19
zece ale lunii, în anul
al nouăsprezecelea al lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit
la Ierusalim Nebuzaradan, capul gărzii domnești, care stătea înaintea împăratului Babilonului. 13Și a ars casa Domnului și casa împăratului și toate casele din Ierusalim și a ars cu foc toate casele mari. 14Și toată oastea haldeilor care era cu capul gărzii domnești a dărâmat toate zidurile Ierusalimului de jur împrejur. 15Și Nebuzaradan
, capul gărzii domnești, a strămutat pe cei mai săraci ai poporului și rămășița poporului care rămăsese în cetate și pe fugarii care trecuseră la împăratul Babilonului și pe rămășița mulțimii. 16Dar din săracii țării, Nebuzaradan, capul gărzii domnești, a lăsat ca să fie lucrători de vie și lucrători de pământ. 17Și haldeii au sfărâmat
stâlpii
de aramă care erau înaintea casei Domnului și picioarele și marea de aramă care era în casa Domnului și au dus toată arama lor în Babilon. 18Au luat și oalele
și lopețile și mucările și farfuriile și lingurile și toate vasele de aramă cu care se făcea slujba. 19Și capul gărzii domnești a luat și strachinile și tămâietorile și farfuriile și oalele și sfeșnicele și lingurile și vasele și tot ce era de aur în aur și ce era de argint în argint. 20Cei doi stâlpi, marea singură și cei doisprezece boi de aramă care erau în loc de picioare, pe care‐i făcuse împăratul Solomon pentru casa Domnului: pentru arama
tuturor vaselor acestora nu era greutate. 21Și cât pentru stâlpi
, înălțimea unui stâlp era de optsprezece coți și un fir de doisprezece coți îl cuprindea; și grosimea lui era de patru degete; era găunos. 22Și deasupra era un căpătâi de aramă și înălțimea unui căpătâi era de cinci coți; și era o rețea și rodii de jur împrejurul căpătâiului, totul de aramă; și la fel pentru stâlpul al doilea și rodii. 23Și erau nouăzeci și șase de rodii spre cele patru vânturi: toate rodiile
din jurul unei rețele erau o sută. 24Și capul
gărzii a luat pe Seraia, întâiul preot, și pe
Țefania, al doilea preot, și pe cei trei păzitori ai pragului. 25Și a luat din cetate un famen care avea privegherea asupra bărbaților de război și șapte bărbați din cei ce vedeau fața împăratului, care se aflau în cetate, și pe scriitorul mai marelui oștii, care scria la oaste pe poporul țării, și șaizeci de bărbați din poporul țării care se aflau în cetate. 26Și Nebuzaradan, capul gărzii domnești, i‐a luat și i‐a dus la împăratul Babilonului, în Ribla. 27Și împăratul Babilonului i‐a lovit și i‐a omorât în Ribla în țara Hamatului. Și Iuda a fost strămutat de pe fața țării sale. 28Acesta este poporul
pe care l‐a strămutat Nebucadnețar în anul al șaptelea
, trei mii douăzeci și trei
de iudei, 29în anul al optsprezecelea
al lui Nebucadnețar, a strămutat din Ierusalim opt sute treizeci și două de suflete. 30În anul al douăzeci și treilea al lui Nebucadnețar, Nebuzaradan, capul gărzii, a strămutat dintre iudei șapte sute patruzeci și cinci de suflete; toate sufletele au fost patru mii șase sute. 31Și a fost așa: în anul al treizeci și șaptelea
al strămutării lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăsprezecea lună, la douăzeci și cinci ale lunii, Evil‐Merodac, împăratul Babilonului, în anul
când a început să domnească, a înălțat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, și l‐a scos din închisoare. 32Și i‐a vorbit cu bunăvoință și a pus scaunul său de domnie deasupra scaunului de domnie al împăraților care erau cu el în Babilon. 33Și i‐a schimbat hainele de închisoare și el a mâncat
pâine înaintea lui necurmat în toate zilele vieții sale. 34Și hrana lui i s‐a dat hrană necurmată din partea împăratului Babilonului, zi de zi, până la ziua morții lui, în toate zilele vieții sale.