Prigonirea ucenicilor
161V‐am vorbit acestea ca să
24.10
26.31
nu vă poticniți. 2Vă
vor da afară din sinagogă; da, vine un ceas când oricine
9.1
26.9‐11
vă omoară să i se pară că aduce jertfă lui Dumnezeu. 3Și acestea
le vor face pentru că n‐au cunoscut pe Tatăl, nici pe mine. 4Ci v‐am vorbit acestea
ca să vă aduceți aminte de ele când va veni ceasul lor, că v‐am spus. Și nu
v‐am spus de la început acestea, pentru că eram cu voi.
Lucrarea Mângâietorului
5Dar acum mă duc
la cel ce m‐a trimis și nimeni din voi nu mă întreabă: Unde te duci? 6Ci pentru că v‐am vorbit acestea, întristarea
v‐a umplut inima. 7Dar eu vă spun adevărul, este bine pentru voi ca să mă duc. Căci dacă nu mă voi duce, Mângâietorul
nu va veni la voi; iar dacă
mă voi duce, îl voi trimite la voi. 8Și când va veni el, va încredința lumea de păcat și de dreptate și de judecată. 9De
păcat fiindcă ei nu cred în mine. 10De dreptate
, fiindcă
mă duc la Tatăl și nu mă mai vedeți. 11De
judecată, fiindcă domnul
lumii acesteia este judecat. 12Mai am multe să vă spun, dar
nu le puteți purta acum. 13Iar când va veni el, Duhul
adevărului, vă
va arăta calea spre tot adevărul: căci nu va vorbi de la sine însuși, ci va vorbi tot ce aude și vă va vesti cele viitoare. 14El mă va proslăvi pe mine, pentru că va lua din al meu și vă va vesti. 15Tot
17.10
ce are Tatăl este al meu, de aceea am zis că ia din al meu și vă va vesti.
Întristarea prefăcută în bucurie
16Puțin
și nu mă mai vedeți și iar puțin și mă veți vedea. (Pentru că
mă duc la Tatăl). 17Deci unii dintre ucenicii săi au zis unii către alții: Ce este aceasta ce ne zice: Puțin și nu mă vedeți, și iar puțin și mă veți vedea? Și: Pentru că mă duc la Tatăl? 18Deci ziceau: Ce este acest „puțin” de care vorbește? Nu știm ce spune. 19Isus a cunoscut că voiau să‐l întrebe și le‐a zis: Cercetați între voi despre aceasta că am zis: Puțin și nu mă vedeți și iar puțin și mă veți vedea? 20Adevărat, adevărat vă spun că voi veți plânge și vă veți jăli, iar lumea se va bucura; voi vă veți întrista, dar întristarea voastră se va face bucurie. 21Femeia
când naște, are întristare pentru că i‐a venit ceasul, dar când a născut copilul, nu‐și mai aduce aminte de necaz, pentru bucuria că s‐a născut un om în lume. 22Și voi deci
acum aveți întristare; dar iar vă voi vedea și inima voastră se
13.521 Pet. 1.8
va bucura și nimeni nu va lua de la voi bucuria voastră. 23Și în ziua aceea nu mă veți întreba nimic. Adevărat
, adevărat vă spun, orice veți cere de la Tatăl vă va da în numele meu. 24Până acum n‐ați cerut nimic în numele meu; cereți și veți primi, ca
bucuria voastră să fie deplină.
Cuvinte de rămas bun
25V‐am vorbit acestea în asemănări; vine ceasul când nu vă voi mai vorbi în asemănări, ci vă voi vesti pe față despre Tatăl. 26În ziua aceea
veți cere în numele meu și nu vă zic că eu voi ruga pe Tatăl pentru voi; 27căci
însuși Tatăl vă iubește, pentru că m‐ați iubit și ați
crezut că eu am ieșit de la Dumnezeu. 28Am ieșit
din Tatăl și am venit în lume; iarăși las lumea și mă duc la Tatăl. 29Ucenicii săi îi zic: Iată, acum vorbești pe față și nu spui nicio asemănare. 30Acum știm că
știi toate și n‐ai trebuință să te întrebe cineva; de aceea credem
că ai ieșit de la Dumnezeu. 31Isus le‐a răspuns: Acum credeți? 32Iată
vine ceasul și a și venit, ca să fiți risipiți fiecare
la ale sale și pe mine să mă lăsați singur; dar
nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu mine. 33V‐am spus acestea ca să aveți pace în
mine. În
lume aveți necaz, dar
îndrăzniți, eu am biruit
5.4
lumea.