Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
15

Isus, Vița

151Eu sunt vița cea adevărată și Tatăl meu este vierul. 2Orice

15.2
Mat. 15.3
coardă de viță în mine care nu face rod, o taie și pe oricare aduce rod, o curăță ca să aducă mai mult rod. 3Voi
15.3
Cap. 13.10;
sunteți curați acum pentru cuvântul pe care vi l‐am vorbit. 4Rămâneți
15.4
Col. 1.231 In. 2.6
în mine și eu în voi. După cum coarda de viță nu poate aduce rod de la sine însăși dacă nu va rămânea în viță, așa nici voi, dacă nu rămâneți în mine. 5Eu sunt vița, voi coardele viței. Cine rămâne în mine și eu în el, acesta aduce rod
15.5
Osea 14.8Fil. 1.11
4.13
mult, pentru că despărțiți de mine nu puteți face nimic. 6Dacă nu rămâne cineva în mine, este
15.6
Mat. 3.10
7.19
aruncat afară ca și coarda de viță și se usucă; și ei le strâng și le aruncă în foc și ard. 7Dacă rămâneți în mine, și cuvintele mele rămân în voi, cereți orice
15.7
Cap. 14.13, 14;
ați voi și vi se va face. 8În aceasta
15.8
Mat. 5.16Fil. 1.11
este proslăvit Tatăl meu, ca să aduceți rod mult și îmi
15.8
Cap. 8.31;
veți fi ucenici. 9Cum m‐a iubit pe mine Tatăl v‐am iubit și eu pe voi; rămâneți în iubirea mea. 10Dacă
15.10
Cap. 14.15, 21, 23.
păziți poruncile mele, veți rămânea în iubirea mea, după cum și eu am păzit poruncile Tatălui meu și rămân în iubirea lui. 11V‐am vorbit acestea ca bucuria mea să fie în voi și bucuria
15.11
Cap. 16.24;
voastră să fie deplină.

Dragostea frățească

12Aceasta

15.12
Cap. 13.34.
este porunca mea ca să vă iubiți unii pe alții, cum v‐am iubit eu. 13Nimeni nu are o iubire mai
15.13
Cap. 10.11, 15.
mare decât aceasta: ca cineva să‐și pună sufletul pentru prietenii săi. 14Voi
15.14
Mat. 12.50
sunteți prietenii mei dacă faceți cele ce vă poruncesc. 15Nu vă mai numesc robi, pentru că robul nu știe ce face domnul său; v‐am numit prieteni, pentru că
15.15
Gen. 18.17Fapte. 20.27
v‐am făcut cunoscut tot ce am auzit de la Tatăl meu. 16Nu
15.16
Cap. 6.70;
voi m‐ați ales pe mine, ci eu v‐am ales pe voi și v‐am
15.16
Mat. 28.19Mc. 16.15Col. 1.6
pus ca să vă duceți și să aduceți rod și rodul vostru să rămână, pentru ca orice
15.16
Cap. 4.13. Vers. 7.
veți cere de la Tatăl în numele meu să vă dea. 17Vă poruncesc
15.17
Vers. 12.
acestea ca să vă iubiți unii pe alții.

Ura din partea lumii

18Dacă

15.18
1 In. 3.1,13
vă urăște lumea, cunoașteți că pe mine m‐a urât mai întâi decât pe voi. 19Dacă
15.19
1 In. 4.5
ați fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar pentru că
15.19
Cap. 17.14.
nu sunteți din lume, ci eu v‐am ales din lume, de aceea vă urăște lumea. 20Aduceți‐vă aminte de cuvântul pe care vi l‐am zis: Robul
15.20
Mat. 10.24Lc. 6.40
nu este mai mare decât domnul său. Dacă
15.20
Ezec. 3.7
m‐au prigonit pe mine, vă vor prigoni și pe voi. Dacă au păzit cuvântul meu, vor păzi și pe al vostru. 21Dar
15.21
Mat. 10.22
24.9
vă vor face toate acestea din pricina numelui meu, pentru că ei nu știu pe cel ce m‐a trimis. 22Dacă
15.22
Cap. 9.41.
n‐aș fi venit și nu le‐aș fi vorbit, n‐ar avea păcat; dar
15.22
Rom. 1.20Iac. 4.17
acum n‐au dezvinovățire pentru păcatul lor. 23Cine
15.23
1 In. 2.23
mă urăște pe mine, urăște și pe Tatăl meu. 24Dacă n‐aș fi făcut între ei lucrările
15.24
Cap. 3.2;
pe care nimeni altul nu le‐a făcut, n‐ar avea păcat; dar acum m‐au și văzut și m‐au urât și pe mine și pe Tatăl meu. 25Ci ca să se împlinească cuvântul care este scris în legea lor: M‐au
15.25
Ps. 35.19
69.4
urât fără pricină. 26Când
15.26
Lc. 24.4916.7,13Fapte. 2.23
va veni Mângâietorul pe care eu vi‐l voi trimite de la Tatăl, Duhul adevărului, care de la Tatăl purcede, acela
15.26
1 In. 5.6
va mărturisi despre mine. 27Și
15.27
Lc. 24.48Fapte. 1.8
21.22
2.32
3.15
4.20,33
5.32
10.39
13.311 Pet. 5.12 Pet. 1.16
mărturisiți și voi pentru că de la început sunteți
15.27
Lc. 1.21 In. 1.1,2
cu mine.

16

Prigonirea ucenicilor

161V‐am vorbit acestea ca să

16.1
Mat. 11.6
24.10
26.31
nu vă poticniți. 2
16.2
Cap. 9.22, 34;
vor da afară din sinagogă; da, vine un ceas când oricine
16.2
Fapte. 8.1
9.1
26.9‐11
vă omoară să i se pară că aduce jertfă lui Dumnezeu. 3Și acestea
16.3
Cap. 15.21.
le vor face pentru că n‐au cunoscut pe Tatăl, nici pe mine. 4Ci v‐am vorbit acestea
16.4
Cap. 13.19;
ca să vă aduceți aminte de ele când va veni ceasul lor, că v‐am spus. Și nu
16.4
Mat. 9.15
v‐am spus de la început acestea, pentru că eram cu voi.

Lucrarea Mângâietorului

5Dar acum mă duc

16.5
Cap. 7.33;
la cel ce m‐a trimis și nimeni din voi nu mă întreabă: Unde te duci? 6Ci pentru că v‐am vorbit acestea, întristarea
16.6
Cap. 14.1. Vers. 22.
v‐a umplut inima. 7Dar eu vă spun adevărul, este bine pentru voi ca să mă duc. Căci dacă nu mă voi duce, Mângâietorul
16.7
Cap. 7.39;
nu va veni la voi; iar dacă
16.7
Fapte. 2.33Ef. 4.8
mă voi duce, îl voi trimite la voi. 8Și când va veni el, va încredința lumea de păcat și de dreptate și de judecată. 9De
16.9
Fapte. 2.22‐37
păcat fiindcă ei nu cred în mine. 10De dreptate
16.10
Fapte. 2.32
, fiindcă
16.10
Cap. 3.14;
mă duc la Tatăl și nu mă mai vedeți. 11De
16.11
Fapte. 26.18
judecată, fiindcă domnul
16.11
Lc. 10.18Ef. 2.2Col. 2.15Evr. 2.14
lumii acesteia este judecat. 12Mai am multe să vă spun, dar
16.12
Mc. 4.331 Cor. 3.2Evr. 5.12
nu le puteți purta acum. 13Iar când va veni el, Duhul
16.13
Cap. 4.17;
adevărului, vă
16.13
Cap. 14.26.
va arăta calea spre tot adevărul: căci nu va vorbi de la sine însuși, ci va vorbi tot ce aude și vă va vesti cele viitoare. 14El mă va proslăvi pe mine, pentru că va lua din al meu și vă va vesti. 15Tot
16.15
Mat. 11.2713.3
17.10
ce are Tatăl este al meu, de aceea am zis că ia din al meu și vă va vesti.

Întristarea prefăcută în bucurie

16Puțin

16.16
Cap. 7.33;
și nu mă mai vedeți și iar puțin și mă veți vedea. (Pentru că
16.16
Cap. 13.3. Vers. 28.
mă duc la Tatăl). 17Deci unii dintre ucenicii săi au zis unii către alții: Ce este aceasta ce ne zice: Puțin și nu mă vedeți, și iar puțin și mă veți vedea? Și: Pentru că mă duc la Tatăl? 18Deci ziceau: Ce este acest „puțin” de care vorbește? Nu știm ce spune. 19Isus a cunoscut că voiau să‐l întrebe și le‐a zis: Cercetați între voi despre aceasta că am zis: Puțin și nu mă vedeți și iar puțin și mă veți vedea? 20Adevărat, adevărat vă spun că voi veți plânge și vă veți jăli, iar lumea se va bucura; voi vă veți întrista, dar întristarea voastră se va face bucurie. 21Femeia
16.21
Is. 26.17
când naște, are întristare pentru că i‐a venit ceasul, dar când a născut copilul, nu‐și mai aduce aminte de necaz, pentru bucuria că s‐a născut un om în lume. 22Și voi deci
16.22
Vers. 6.
acum aveți întristare; dar iar vă voi vedea și inima voastră se
16.22
Lc. 24.41,5220.20Fapte. 2.46
13.521 Pet. 1.8
va bucura și nimeni nu va lua de la voi bucuria voastră. 23Și în ziua aceea nu mă veți întreba nimic. Adevărat
16.23
Mat. 7.715.16
, adevărat vă spun, orice veți cere de la Tatăl vă va da în numele meu. 24Până acum n‐ați cerut nimic în numele meu; cereți și veți primi, ca
16.24
Cap. 15.11.
bucuria voastră să fie deplină.

Cuvinte de rămas bun

25V‐am vorbit acestea în asemănări; vine ceasul când nu vă voi mai vorbi în asemănări, ci vă voi vesti pe față despre Tatăl. 26În ziua aceea

16.26
Vers. 23.
veți cere în numele meu și nu vă zic că eu voi ruga pe Tatăl pentru voi; 27căci
16.27
Cap. 14.21, 23.
însuși Tatăl vă iubește, pentru că m‐ați iubit și ați
16.27
Cap. 3.13;
crezut că eu am ieșit de la Dumnezeu. 28Am ieșit
16.28
Cap. 13.3.
din Tatăl și am venit în lume; iarăși las lumea și mă duc la Tatăl. 29Ucenicii săi îi zic: Iată, acum vorbești pe față și nu spui nicio asemănare. 30Acum știm că
16.30
Cap. 21.17.
știi toate și n‐ai trebuință să te întrebe cineva; de aceea credem
16.30
Vers. 27. Cap. 17.8.
că ai ieșit de la Dumnezeu. 31Isus le‐a răspuns: Acum credeți? 32Iată
16.32
Mat. 26.31Mc. 14.27
vine ceasul și a și venit, ca să fiți risipiți fiecare
16.32
Cap. 20.10.
la ale sale și pe mine să mă lăsați singur; dar
16.32
Cap. 8.29;
nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu mine. 33V‐am spus acestea ca să aveți pace în
16.33
Is. 9.6Rom. 5.1Ef. 2.14Col. 1.20
mine. În
16.33
Cap. 15.19‐21.
lume aveți necaz, dar
16.33
Cap. 14.1.
îndrăzniți, eu am biruit
16.33
Rom. 8.371 In. 4.4
5.4
lumea.

17

Rugăciunea lui Isus

171Isus a vorbit acestea și, ridicându‐și ochii spre cer, a zis: Tată, a

17.1
Cap. 12.23;
venit ceasul; proslăvește pe Fiul tău ca Fiul să te proslăvească. 2După cum
17.2
Dan. 7.14Mat. 11.27
28.185.271 Cor. 15.25,27Fil. 2.10Evr. 2.8
i‐ai dat putere peste orice carne, pentru orice
17.2
Cap. 6.37. Vers. 6.9, 24.
i‐ai dat, ca să le dea viață veșnică. 3Și aceasta este viața
17.3
Is. 53.11Ier. 9.24
veșnică, să te cunoască pe tine, singurul
17.3
1 Cor. 8.41 Tes. 1.9
Dumnezeu adevărat și pe Isus Hristos pe care
17.3
Cap. 3.34;
l‐ai trimis. 4Eu
17.4
Cap. 13.31;
te‐am proslăvit pe pământ, sfârșind
17.4
Cap. 4.34;
lucrul pe care
17.4
Cap. 14.31;
mi l‐ai dat ca să‐l fac. 5Și acum proslăvește‐mă tu, Tată, la tine însuți cu slava pe
17.5
Cap. 1.1, 2;
care o aveam la tine mai înainte de a fi lumea. 6Am
17.6
Ps. 22.22
făcut cunoscut numele tău oamenilor pe care
17.6
Vers. 2.9, 11. Cap. 6.37, 39;
mi i‐ai dat din lume. Erau ai tăi și mi i‐ai dat mie și au păzit cuvântul tău. 7Acum au cunoscut că toate câte mi‐ai dat sunt de la tine. 8Pentru că le‐am dat cuvintele pe care
17.8
Cap. 8.28;
mi le‐ai dat și ei le‐au primit și au cunoscut cu adevărat că am ieșit de la tine și
17.8
Cap. 16.27. Vers. 25.30.
au crezut că tu m‐ai trimis. 9Eu fac cerere pentru ei; nu
17.9
1 In. 5.19
fac cerere pentru lume, ci pentru aceia pe care mi i‐ai dat, fiindcă sunt ai tăi. 10Și toate câte sunt ale mele sunt ale
17.10
Cap. 16.15.
tale, și ale tale sunt ale mele și eu sunt proslăvit în ei. 11Și eu
17.11
Cap. 13.1;
nu mai sunt în lume și ei sunt în lume și eu vin la tine. Tată sfinte, păstrează
17.11
1 Pet. 1.5Iuda 1
în numele tău pe aceia pe care mi i‐ai dat, ca
17.11
Vers. 21, etc. Cap. 10.30.
să fie una ca
17.11
Vers. 21, etc. Cap. 10.30.
noi. 12Când eram cu ei, îi
17.12
Cap. 6.39;
păstram în numele tău pe care mi i‐ai dat, și i‐am
17.12
Cap. 18.9.
păzit și
17.12
Cap. 6.70;
niciunul dintre ei n‐a pierit, decât fiul pieirii, pentru ca
17.12
Ps. 109.8Fapte. 1.20
să fie împlinită scriptura. 13Acum dar eu vin la tine și vorbesc acestea în lume, ca ei să aibă bucuria mea deplină în ei înșiși. 14Eu le‐am
17.14
Vers. 8.
dat cuvântul tău și
17.14
Cap. 15.18, 19.
lumea i‐a urât, pentru că ei nu sunt din lume, după cum
17.14
Cap. 8.23. Vers. 16.
eu nu sunt din lume. 15Nu cer ca să‐i iei din lume, ci ca să‐i
17.15
Mat. 6.13Gal. 1.42 Tes. 3.31 In. 5.18
păzești de cel rău. 16Ei
17.16
Vers. 14.
nu sunt din lume, după cum eu nu sunt din lume. 17Sfințește‐i
17.17
Cap. 15.3.
în adevăr; cuvântul
17.17
2 Sam. 7.28Ps. 119.142,151
tău este adevărul. 18După cum
17.18
Cap. 20.21.
m‐ai trimis pe mine în lume, i‐am trimis și eu în lume. 19Și
17.19
1 Cor. 1.2,301 Tes. 4.7Evr. 10.10
mă sfințesc pe mine însumi pentru ei, pentru ca și ei să fie sfințiți în adevăr. 20Nu fac cerere numai pentru ei, ci și pentru cei ce cred în mine prin cuvântul lor 21pentru ca
17.21
Cap. 10.16. Vers. 11.22, 23.
toți să fie una, după cum tu
17.21
Cap. 10.38;
, Tată, ești în mine și eu în tine, ca și ei să fie în noi, ca lumea să creadă că tu m‐ai trimis. 22Și eu le‐am dat slava pe care mi‐ai dat‐o, ca
17.22
Cap. 14.20.
ei să fie una, după cum noi suntem una; 23eu în ei și tu în mine, ca
17.23
Col. 3.14
să fie desăvârșiți într‐una, ca să cunoască lumea că tu m‐ai trimis și i‐ai iubit cum m‐ai iubit pe mine. 24Tată
17.24
Cap. 12.26;
, ce mi‐ai dat voiesc ca unde sunt eu să fie și ei cu mine, ca să privească slava mea pe care mi‐ai dat‐o tu, pentru că
17.24
Vers. 5.
m‐ai iubit mai înainte de urzirea lumii. 25Dreptule Tată, lumea
17.25
Cap. 15.21;
nu te‐a cunoscut, dar eu
17.25
Cap. 7.29;
te‐am cunoscut și aceștia
17.25
Cap. 16.27. Vers. 8.
au cunoscut că tu m‐ai trimis. 26Și
17.26
Cap. 15.15. Vers. 6.
le‐am făcut cunoscut numele tău și‐l voi face cunoscut, ca iubirea cu
17.26
Cap. 15.9.
care m‐ai iubit să fie în ei și eu în ei.