Vindecarea slăbănogului de treizeci și opt de ani
51După acestea
era o sărbătoare a iudeilor și Isus s‐a suit la Ierusalim. 2Și în Ierusalim lângă poarta oilor este o scăldătoare
12.39
care pe evreiește se numește Betesda, având cinci pridvoare. 3În acestea zac o mulțime de bolnavi, orbi, șchiopi, uscați, așteptând mișcarea apei; 4căci un înger al Domnului se pogora la vreme nimerită în scăldătoare și tulbura apa; și cel dintâi care intra după tulburarea apei se făcea sănătos de orice boală era cuprins. 5Și era un om acolo care avea treizeci și opt de ani în boala sa. 6Când l‐a văzut Isus zăcând și cunoscând că acum era de multă vreme bolnav, îi zice: Voiești să fii sănătos? 7Bolnavul i‐a răspuns: Doamne, n‐am om ca să mă arunce în scăldătoare când a fost tulburată apa; căci pe când vin eu, altul se pogoară înaintea mea. 8Isus îi zice: Scoală‐te
, ia‐ți patul și umblă. 9Și îndată omul s‐a făcut sănătos și și‐a luat patul și umbla. Și în acea zi era
Sabatul. 10Deci iudeii ziceau celui tămăduit: Este Sabatul și nu‐ți
3.4Lc. 6.2
13.14
este îngăduit să‐ți iei patul. 11Iar el le‐a răspuns: Cel ce m‐a făcut sănătos, acela mi‐a zis: Ia‐ți patul și umblă. 12L‐au întrebat deci: Cine este omul care ți‐a zis: Ia‐ți patul și umblă? 13Dar cel tămăduit nu știa cine este, căci Isus se dăduse la o parte fiind gloată în acel loc. 14După acestea Isus îl găsește în Templu. Și i‐a zis: Iată te‐ai făcut sănătos; nu
mai păcătui, ca să nu‐ți fie ceva mai rău. 15Omul a plecat și a spus iudeilor că Isus este cel ce l‐a făcut sănătos. 16Și pentru aceasta iudeii prigoneau pe Isus fiindcă făcea acestea în Sabat.
Lucrarea Fiului
17Dar Isus le‐a răspuns: Tatăl
meu până acum lucrează și eu lucrez. 18Deci pentru aceasta iudeii căutau
și mai mult să‐l omoare, căci nu numai că dezlega Sabatul, dar și zicea că Dumnezeu este Tatăl său, făcându‐se
pe sine însuși deopotrivă cu Dumnezeu. 19Deci Isus a răspuns și le‐a zis: Adevărat, adevărat vă spun, Fiul
nu poate să facă de la sine însuși nimic decât ce vede pe Tatăl făcând; căci cele ce face el, acestea le face și Fiul întocmai. 20Căci
Tatăl iubește pe Fiul și‐i arată toate câte face și‐i va arăta lucruri mai mari decât acestea ca voi să vă minunați. 21Căci după cum Tatăl scoală morții și le dă viață, așa
8.54
și Fiul dă viață la cei la care voiește. 22Căci Tatăl nici nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a
28.1817.2Fapte. 17.311 Pet. 4.5
dat‐o Fiului, 23ca toți să cinstească pe Fiul după cum cinstesc pe Tatăl. Cine
nu cinstește pe Fiul nu cinstește pe Tatăl care l‐a trimis. 24Adevărat, adevărat vă spun, că cine
aude cuvântul meu și crede în cel ce m‐a trimis pe mine, are viață veșnică și nu vine la judecată, ci
a trecut din moarte la viață. 25Adevărat, adevărat vă spun că vine ceasul și acum este când morții
vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu și cei ce vor auzi, vor trăi. 26Căci după cum Tatăl are viață în sine însuși, astfel a dat și Fiului să aibă viață în sine însuși. 27Și i‐a
dat putere ca să facă judecată, pentru că
este Fiu al omului. 28Nu vă minunați de aceasta, căci vine ceasul când toți care sunt în morminte vor auzi glasul lui. 29Și
cei ce au făcut cele bune vor ieși spre învierea vieții, iar cei ce
au făptuit cele rele, spre învierea judecății. 30Eu
nu pot face nimic de la mine însumi; judec după cum aud și judecata mea este dreaptă, căci nu
caut voia mea, ci voia celui ce m‐a trimis.
Mărturia Tatălui și a lui Ioan
31Dacă
eu mărturisesc despre mine însumi, mărturia mea nu este adevărată. 32Este altul
17.51 In. 5.6,7,9
care mărturisește despre mine și știu că mărturia pe care o mărturisește despre mine este adevărată. 33Voi ați trimis la Ioan și
el a mărturisit pentru adevăr. 34Dar eu nu iau mărturie de la un om, ci zic acestea ca voi să fiți mântuiți. 35Acela era candela care arde și
luminează și voi
21.26Mc. 6.20
ați dorit să vă veseliți pentru o vreme în lumina lui. 36Dar mărturia pe care o am eu
este mai mare decât a lui Ioan; căci lucrările
pe care mi le‐a dat Tatăl ca să le săvârșesc, aceste lucrări pe care le fac mărturisesc despre mine că Tatăl m‐a trimis. 37Și Tatăl care m‐a trimis, el a
17.58.18
mărturisit despre mine. Voi n‐ați auzit glasul lui vreodată, nici
n‐ați văzut fața lui. 38Și n‐aveți cuvântul lui rămânând în voi, căci nu credeți pe acela pe care l‐a trimis el. 39Cercetați
34.16Lc. 16.29Fapte. 17.11
scripturile căci vi se pare că în ele aveți viață veșnică și ele
sunt acelea care mărturisesc despre mine. 40Și
nu voiți să veniți la mine ca să aveți viață. 41Eu
nu primesc slavă de la oameni, 42ci vă cunosc că n‐aveți în voi înșivă iubirea lui Dumnezeu. 43Eu am venit în numele Tatălui meu și nu mă primiți; dacă va veni altul în numele său, pe acesta îl veți primi. 44Cum
puteți crede voi, când primiți slava unii de la alții și nu căutați slava
care vine de la singurul Dumnezeu? 45Să nu vi se pară că eu vă voi învinui la Tatăl; este
cine să vă învinuiască, Moise în care v‐ați pus nădejdea. 46Căci dacă ați crede pe Moise, m‐ați crede și pe mine; căci
12.3
18.18
22.18
49.10Deut. 18.15,18Fapte. 26.22
el a scris despre mine. 47Iar dacă nu credeți scripturile lui, cum veți crede cuvintele mele?