Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
6

Înmulțirea pâinilor

61După acestea

6.1
Mat. 14.13Mc. 6.35Lc. 9.10,12
Isus a plecat dincolo de marea Galileei, care este marea Tiberiadei. 2Și‐l urma gloată multă, căci vedea semnele pe care le făcea la cei bolnavi. 3Și Isus s‐a suit în munte și acolo a șezut jos cu ucenicii săi. 4Și Paștile, sărbătoarea iudeilor, erau
6.4
Lev. 23.5,7Deut. 16.15.1
aproape. 5Isus
6.5
Mat. 14.14Mc. 6.35Lc. 9.12
deci, ridicându‐și ochii și văzând că vine spre el gloată multă, zice lui Filip: De unde să cumpărăm pâini ca să mănânce aceștia? 6Iar aceasta zicea ca să‐l încerce, căci el știa ce avea să facă. 7Filip i‐a răspuns: De
6.7
Num. 11.21,22
două sute de dinari pâini nu le ajung ca să ia fiecare puțin. 8Unul dintre ucenicii săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, îi zice: 9Este aici un băiat care are cinci pâini de orz și doi pești, dar
6.9
2 Reg. 4.43
ce sunt acestea la atâția? 10Isus a zis: Faceți pe oameni să stea jos la masă. Și era iarbă multă în acel loc. Bărbații au șezut jos deci la masă în număr ca la cinci mii. 11Isus a luat deci pâinile și după ce a mulțumit, a împărțit celor ce ședeau la masă; asemenea și din pești cât au voit. 12Iar când s‐au săturat, zice ucenicilor săi: Strângeți fărâmiturile care au rămas, ca să nu se piardă ceva. 13Deci le‐au strâns și au umplut douăsprezece coșuri de fărâmituri din cele cinci pâini de orz care au prisosit celor ce au mâncat. 14Oamenii deci când au văzut semnul pe care l‐a făcut, ziceau: Acesta este cu adevărat prorocul
6.14
Gen. 49.10Deut. 18.15,18Mat. 11.34.19,25
care vine în lume. 15Isus deci cunoscând că au de gând să vină și să‐l ia cu sila ca să‐l facă împărat, s‐a tras iarăși la o parte în munte el singur.

Isus umblă pe mare

16Și când

6.16
Mat. 14.23Mc. 6.47
s‐a făcut seară, ucenicii săi s‐au pogorât la mare. 17Și au intrat în corabie și treceau dincolo de mare la Capernaum. Și se făcuse întuneric acum și Isus încă nu venise la ei. 18Și marea s‐a întărâtat pentru că sufla un vânt mare. 19După ce au vâslit deci ca la douăzeci și cinci sau treizeci de stadii, zăresc pe Isus umblând pe mare și apropiindu‐se de corabie și s‐au temut. 20Iar el le zice: Eu sunt, nu vă temeți. 21Voiau deci să‐l ia în corabie și îndată corabia a ajuns la pământul la care mergeau.

Pâinea vieții

22A doua zi gloata care stătea dincolo de mare a văzut că nu fusese altă corăbioară acolo decât una și că Isus nu intrase în corabie cu ucenicii săi, ci ucenicii lui plecaseră singuri. 23(Dar alte corăbioare de la Tiberiada veniseră aproape de locul unde mâncaseră pâinea, după ce mulțumise Domnul). 24Când a văzut deci gloata că Isus nu este acolo, nici ucenicii lui, au intrat în corăbioare și au venit la Capernaum căutând pe Isus. 25Și când l‐au găsit dincolo de mare, i‐au zis: Rabi, când ai ajuns aici? 26Isus le‐a răspuns și a zis: Adevărat, adevărat vă spun, mă căutați nu pentru că ați văzut semnele, ci pentru că ați mâncat din pâini și v‐ați săturat. 27Lucrați nu pentru

6.27
Vers. 51. Cap. 4.14.
mâncarea pieritoare, ci pentru mâncarea care rămâne pentru viață veșnică, pe care v‐o va da Fiul omului; căci pe
6.27
Mat. 3.17
17.5Mc. 1.11
9.7Lc. 2.22
9.355.37
8.18Fapte. 2.222 Pet. 1.17
el Tatăl, Dumnezeu, l‐a pecetluit. 28I‐au zis deci: Ce să facem ca să lucrăm lucrările lui Dumnezeu? 29Isus a răspuns și le‐a zis: Aceasta
6.29
1 In. 3.23
este lucrarea lui Dumnezeu, ca să credeți în acela pe care l‐a trimis el. 30I‐au zis deci: Ce
6.30
Mat. 12.38
16.1Mc. 8.111 Cor. 1.22
semn faci tu deci ca să vedem și să credem în tine? Ce lucrezi tu? 31Părinții
6.31
Ex. 16.15Num. 11.7Neem. 9.151 Cor. 10.3
noștri au mâncat mană în pustie, după cum este scris: Le‐a dat să mănânce pâine
6.31
Ps. 78.24,25
din cer. 32Deci Isus le‐a zis: Adevărat, adevărat vă spun, nu Moise v‐a dat pâinea din cer, ci Tatăl meu vă dă pâinea adevărată din cer. 33Căci pâinea lui Dumnezeu este aceea care se pogoară din cer și dă viață lumii. 34Au zis deci către el: Doamne
6.34
Cap. 4.5.
, dă‐ne totdeauna această pâine. 35Isus le‐a zis: Eu
6.35
Vers. 48.58.
sunt pâinea vieții; cine vine la mine nu va flămânzi și cine
6.35
Cap. 4.14;
crede în mine nu va înseta niciodată. 36Dar
6.36
Vers. 26.64.
v‐am spus că m‐ați și văzut și nu credeți. 37Tot
6.37
Vers. 45.
ce‐mi dă Tatăl va veni la mine și nu voi scoate afară pe
6.37
Mat. 24.242 Tim. 2.191 In. 2.19
cel ce vine la mine. 38Căci m‐am pogorât din cer nu
6.38
Mat. 26.39
ca să fac voia mea, ci
6.38
Cap. 4.34.
voia celui ce m‐a trimis. 39Și aceasta este voia celui ce m‐a trimis, ca să
6.39
Cap. 10.28;
nu pierd nimic din tot ce mi‐a dat, ci să‐l înviez în ziua de apoi. 40Căci aceasta este voia Tatălui meu ca
6.40
Vers. 27, 47, 54. Cap. 3.15, 16;
oricine care vede pe Fiul și crede în el să aibă viață veșnică și eu îl voi învia în ziua de apoi. 41Deci iudeii cârteau împotriva lui căci zisese: Eu sunt pâinea care s‐a pogorât din cer. 42Și ziceau
6.42
Mat. 13.55Mc. 6.3Lc. 4.22
: Nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, pe ai cărui tată și mamă îi știm? Cum zice acum: M‐am pogorât din cer? 43Isus a răspuns și le‐a zis: Nu cârtiți între voi. 44Nimeni
6.44
Cânt. 1.4
nu poate veni la mine dacă nu‐l atrage Tatăl care m‐a trimis și eu îl voi învia în ziua de apoi. 45Este scris în
6.45
Is. 54.13Ier. 31.34Mica 4.2Evr. 8.10
10.16
proroci: Și toți vor fi învățați de Dumnezeu
6.45
Vers. 37.
. Oricine care a auzit de la Tatăl și a învățat, vine la mine. 46Nu
6.46
Cap. 1.18;
că a văzut cineva pe Tatăl, afară de
6.46
Mat. 11.27Lc. 10.227.29
8.19
cel ce este de la Dumnezeu, acesta a văzut pe Tatăl. 47Adevărat, adevărat vă spun, cine
6.47
Cap. 3.16, 18, 36. Vers. 40.
crede are viață veșnică. 48Eu
6.48
Vers. 33.35.
sunt pâinea vieții. 49Părinții
6.49
Vers. 31.
voștri au mâncat mană în pustie și au murit. 50Aceasta este pâinea
6.50
Vers. 51.58.
care se pogoară din cer, ca cineva să mănânce din ea și să nu moară. 51Eu sunt pâinea
6.51
Evr. 10.5,10
cea vie care
6.51
Cap. 3.13.
s‐a pogorât din cer; dacă mănâncă cineva din această pâine va trăi în veac; și pâinea pe care eu o voi da este carnea mea pentru viața lumii. 52Iudeii deci se certau
6.52
Cap. 7.43;
între ei zicând: Cum
6.52
Cap. 3.9.
poate acesta să ne dea carnea lui s‐o mâncăm? 53Isus deci le‐a zis: Adevărat, adevărat vă spun, dacă nu veți mânca
6.53
Mat. 26.26,28
voi carnea Fiului omului și nu veți bea sângele lui, n‐aveți viață în voi inșivă. 54Cine
6.54
Vers. 27.40, 63. Cap. 4.14.
mănâncă deci carnea mea și bea sângele meu are viață veșnică și eu îl voi învia în ziua de apoi. 55Căci carnea mea este adevărată mâncare și sângele meu adevărată băutură. 56Cine mănâncâ deci carnea mea și bea sângele meu rămâne
6.56
1 In. 3.24
4.15,16
în mine și eu în el. 57După cum m‐a trimis pe mine Tatăl care trăiește și eu trăiesc din pricina Tatălui, așa cine mă mănâncă pe mine va trăi și el din pricina mea. 58Aceasta
6.58
Vers. 49.50, 51.
este pâinea care s‐a pogorât din cer; nu cum au mâncat părinții voștri și au murit; cine mănâncă această pâine va trăi în veac. 59Acestea le‐a zis în sinagogă pe când îi învăța în Capernaum.

Unii ucenici îl părăsesc

60Mulți

6.60
Mat. 11.6
deci dintre ucenicii lui, când au auzit, au zis: Cuvântul acesta este aspru, cine poate să‐l asculte? 61Și Isus cunoscând în sine însuși că ucenicii săi cârtesc despre aceasta, le‐a zis: Aceasta vă face să vă poticniți? 62Dar
6.62
Mc. 16.19Fapte. 1.9Ef. 4.8
dacă ați vedea pe Fiul omului suindu‐se unde era mai înainte? 63Duhul
6.63
2 Cor. 3.6
este care face viu, carnea nu folosește la nimic; cuvintele pe care vi le‐am vorbit eu sunt duh și sunt viață. 64Dar sunt
6.64
Vers. 36.
unii dintre voi care nu cred. Căci Isus
6.64
Cap. 2.24, 25;
știa din început cine sunt care nu cred și cine este care avea să‐l dea prins. 65Și zicea: Pentru aceasta v‐am
6.65
Vers. 44.45.
spus că nimeni nu poate să vină la mine dacă nu‐i este dat de la Tatăl. 66De aceea
6.66
Vers. 60.
mulți dintre ucenicii săi au plecat îndărăt și nu mai umblau cu el.

Mărturisirea lui Petru

67Isus a zis deci celor doisprezece: Nu voiți să plecați și voi? 68Simon Petru i‐a răspuns: Doamne, la cine ne vom duce? Tu ai cuvintele

6.68
Fapte. 5.20
vieții veșnice. 69Și
6.69
Mat. 16.16Mc. 8.29Lc. 9.2011.27
noi am crezut și am cunoscut că tu ești Sfântul lui Dumnezeu. 70Isus le‐a răspuns: Nu
6.70
Lc. 6.13
v‐am ales eu oare pe voi doisprezece? Și unul
6.70
Cap. 13.27.
dintre voi este un diavol. 71Iar el vorbea de Iuda al lui Simon Iscarioteanul: căci acesta avea să‐l dea prins, el, unul dintre cei doisprezece.

7

Necredința fraților lui Isus

71După acestea Isus umbla în Galileea; căci nu voia să umble în Iudeea, căci

7.1
Cap. 5.16, 18.
iudeii căutau să‐l omoare. 2Și
7.2
Lev. 23.34
sărbătoarea iudeilor, înfigerea corturilor, era aproape. 3Frații
7.3
Mat. 12.46Mc. 3.31Fapte. 1.14
lui au zis deci către el: Mută‐te de aici și du‐te în Iudeea pentru ca și ucenicii tăi să vadă lucrările tale pe care le faci. 4Căci nimeni nu face ceva într‐ascuns și caută el însuși să fie cunoscut pe față. Dacă faci acestea, arată‐te pe tine însuți lumii. 5Căci nici
7.5
Mc. 3.21
frații lui nu credeau în el. 6Isus deci le zice: Vremea
7.6
Cap. 2.4;
mea nu este încă, dar vremea voastră întotdeauna este gata. 7Lumea nu
7.7
Cap. 15.19.
vă poate urî pe voi; dar pe mine mă urăște, căci
7.7
Cap. 3.19.
eu mărturisesc despre ea, că lucrările ei sunt rele. 8Suiți‐vă voi la sărbătoare; eu nu mă sui încă la sărbătoarea aceasta, căci
7.8
Cap. 8.20. Vers. 6.
vremea mea încă nu s‐a împlinit. 9Și zicându‐le acestea, a rămas în Galileea.

Isus în Ierusalim la Sărbătoarea Corturilor

10Iar după ce s‐au suit frații săi la sărbătoare, atunci s‐a suit și el, nu pe față, ci ca în ascuns. 11Iudeii

7.11
Cap. 11.56.
deci îl căutau la sărbătoare și ziceau: Unde este acela? 12Și era cârtire
7.12
Cap. 9.16;
multă despre el printre gloate. Unii
7.12
Mat. 21.46Lc. 7.16
ziceau că este bun; iar alții ziceau: Nu, ci amăgește gloata. 13Totuși nimeni nu vorbea de el pe față de
7.13
Cap. 9.22;
frica iudeilor. 14Iar când a fost jumătatea sărbătorii, Isus s‐a suit în Templu și‐i învăța. 15Iudeii
7.15
Mat. 13.54Mc. 6.2Lc. 4.22Fapte. 2.7
deci se minunau zicând: Cum știe acesta carte fără să fi învățat? 16Isus deci le‐a răspuns și a zis: Învățătura mea
7.16
Cap. 3.11;
nu este a mea, ci a celui ce m‐a trimis. 17Dacă
7.17
Cap. 8.43.
voiește cineva să facă voia lui, va cunoaște despre învățătura aceasta dacă este de la Dumnezeu sau dacă eu vorbesc de la mine însumi. 18Cine
7.18
Cap. 5.41;
vorbește de la sine însuși caută slava sa; iar cine caută slava celui ce l‐a trimis, acesta este adevărat și în el nu este nedreptate. 19Oare
7.19
Ex. 24.3Deut. 33.4Fapte. 7.38
nu v‐a dat Moise legea? Și nimeni dintre voi nu ține legea. De ce
7.19
Mat. 12.14Mc. 3.610.31,39
căutați să mă omorâți? 20Gloata a răspuns: Ai drac
7.20
Cap. 8.48, 52;
; cine caută să te omoare? 21Isus a răspuns și le‐a zis: O singură lucrare am făcut și toți vă minunați. 22Pentru aceasta Moise
7.22
Lev. 12.3
v‐a dat tăierea împrejur, (nu că este de la Moise, ci
7.22
Gen. 17.10
de la părinți) și tăiați împrejur pe om în Sabat. 23Dacă un om primește tăierea împrejur în Sabat pentru ca să nu fie călcată legea lui Moise, vă mâniați pe mine că am
7.23
Cap. 5.8, 9, 16.
făcut sănătos pe un om întreg în Sabat? 24Nu
7.24
Deut. 1.16,17Prov. 24.23Iac. 2.1
judecați după vedere, ci judecați judecată dreaptă. 25Deci unii dintre cei din Ierusalim ziceau: Nu este oare acesta pe care‐l caută ei ca să‐l omoare? 26Și iată vorbește pe față și ei nu‐i zic nimic. Nu cumva cei mari au cunoscut
7.26
Vers. 48.
cu adevărat că acesta este Hristosul? 27Dar
7.27
Mat. 13.55Mc. 6.3Lc. 4.22
noi știm pe acesta de unde este; iar când va veni Hristosul, nimeni nu știe de unde este. 28Isus deci pe când îi învăța în Templu, a strigat și a zis: Mă
7.28
Cap. 8.14.
știți și pe mine și știți de unde sunt; și eu
7.28
Cap. 5.43;
n‐am venit de la mine însumi, ci cel ce m‐a trimis este
7.28
Cap. 5.32;
adevărat și voi
7.28
Cap. 1.18;
nu‐l știți. 29Eu
7.29
Mat. 11.27
îl știu, căci de la el sunt și el m‐a trimis. 30Ei căutau
7.30
Mc. 11.18Lc. 19.47
20.19
deci ca să‐l prindă, dar nimeni
7.30
Vers. 41. Cap. 8.20.
n‐a pus mâna pe el căci nu‐i venise încă ceasul. 31Și mulți
7.31
Mat. 12.238.30
din gloată au crezut în el și ziceau: Hristosul, când va veni, nu cumva va face mai multe semne decât cele pe care le‐a făcut acesta? 32Fariseii au auzit gloata cârtind acestea despre el și mai marii preoților și fariseii au trimis slujitori ca să‐l prindă. 33Isus deci le‐a zis: Încă puțină
7.33
Cap. 13.33;
vreme sunt cu voi și mă duc la cel ce m‐a trimis. 34
7.34
Osea 5.6
veți căuta și nu mă veți găsi și unde sunt eu voi nu puteți veni. 35Deci iudeii au zis între ei înșiși: Unde are să se ducă acesta că nu‐l vom găsi? Nu cumva are să se ducă la cei
7.35
Is. 11.12Iac. 1.11 Pet. 1.1
împrăștiați între greci și să învețe pe greci? 36Ce este cuvântul acesta pe care l‐a zis: Mă veți căuta și nu mă veți găsi și unde sunt eu voi nu puteți veni?

Isus, apa vieții

37Iar în

7.37
Lev. 23.36
cea din urmă zi, cea mare a sărbătorii, Isus sttătea și striga zicând: Dacă
7.37
Is. 55.1
însetează cineva să vină la mine și să bea. 38Cine
7.38
Ap. 22.17Deut. 18.15
crede în mine, după cum a zis scriptura, din
7.38
Prov. 18.4Is. 12.3
44.3
pântecele lui vor curge râuri de apă vie. 39Dar a zis
7.39
Is. 44.3Ioel 2.28Fapte. 2.17,33,38
aceasta despre Duhul pe care aveau să‐l primească cei ce au crezut în el. Căci Duhul nu era încă dat, căci Isus nu fusese încă proslăvit.
7.39
Cap. 12.16;

Încercări pentru prinderea lui Isus

40Deci unii din gloată când au auzit cuvintele acestea, ziceau: Acesta este cu adevărat prorocul

7.40
Deut. 18.15,186.14
. 41Alții ziceau: Acesta
7.41
Cap. 4.42;
este Hristosul. Iar unii ziceau: Nu cumva din Galileea
7.41
Cap. 1.46. Vers. 52.
vine Hristosul? 42Oare n‐a zis
7.42
Ps. 132.11Ier. 23.5Mica 5.2Mat. 2.5Lc. 2.4
scriptura că Hristosul vine din sămânța lui David și de la Betleem, satul unde
7.42
1 Sam. 16.1,4
era David? 43Deci s‐a
7.43
Vers. 12. Cap. 9.16;
făcut dezbinare în gloată din pricina lui. 44Și unii
7.44
Vers. 30.
dintre ei ar fi voit să‐l prindă dar niciunul n‐a pus mâinile pe el. 45Slujitorii deci au venit la mai marii preoților și la farisei și aceștia le‐au zis: Pentru ce nu l‐ați adus? 46Slujitorii au răspuns: Niciodată
7.46
Mat. 7.29
n‐a vorbit așa un om, cum vorbește omul acesta. 47Iar fariseii le‐au răspuns deci: Nu cumva și voi ați fost amăgiți? 48Nu cumva a
7.48
Cap. 12.42.
crezut în el cineva dintre mai mari sau dintre farisei? 49Dar gloata aceasta, care nu cunoaște legea, sunt blestemați! 50Nicodim, cel ce
7.50
Cap. 3.2.
venise mai înainte la el, unul din ei, le zice: 51Oare legea
7.51
Deut. 1.17
17.8
noastră judecă ea pe un om dacă nu va auzi mai întâi de la el și nu va cunoaște ce face? 52Ei au răspuns și i‐au zis: Nu cumva și tu ești din
7.52
Is. 9.1,2Mat. 4.15
Galileea? Cercetează și vezi că din Galileea nu se ridică un proroc. 53Și fiecare s‐a dus la casa sa.

8

Femeia prinsă în preacurvie

81Iar Isus s‐a dus în muntele Măslinilor. 2Și dis‐de‐dimineață a venit iarăși în Templu și tot poporul venea la el. Și el a șezut jos și‐i învăța. 3Și cărturarii și fariseii aduc pe o femeie prinsă în preacurvie și punând‐o în mijloc, 4îi zic: Învățătorule, această femeie a fost prinsă chiar asupra faptului de preacurvie. 5Și în lege Moise

8.5
Lev. 20.10Deut. 22.22
ne‐a poruncit să omorâm cu pietre pe unele ca acestea; tu deci ce zici? 6Și ziceau aceasta ispitindu‐l, ca să aibă de ce să‐l învinuiască. Iar Isus s‐a plecat jos și scria cu degetul pe pământ. 7Dar fiindcă îl întrebau neîncetat, s‐a ridicat în sus și a zis către ei: Cine
8.7
Deut. 17.7Rom. 2.1
dintre voi este fără păcat să arunce cel dintâi piatra asupra ei. 8Și iarăși s‐a plecat jos și scria cu degetul pe pământ. 9Iar ei când au auzit și fiind mustrați
8.9
Rom. 2.22
de cuget, ieșeau unul câte unul, începând de la cei bătrâni până la cei din urmă; și a rămas numai Isus și femeia stând în mijloc. 10Și Isus s‐a ridicat și nezărind pe nimeni afară de femeie, i‐a zis: Femeie, unde sunt pârâșii aceia ai tăi? Nu te‐a osândit nimeni? 11Și ea a zis: Nimeni, Doamne. Isus i‐a zis: Nici
8.11
Lc. 9.56
12.14
eu nu te osândesc; du‐te și
8.11
Cap. 5.14.
nu mai păcătui.

Isus, Lumina lumii

12Isus deci le‐a vorbit iarăși zicând: Eu

8.12
Cap. 1.4, 5, 9;
sunt lumina lumii. Cine mă urmează nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții. 13Fariseii i‐au zis deci: Tu
8.13
Cap. 5.81.
mărturisești despre tine însuți; mărturia ta nu este adevărată. 14Isus a răspuns și le‐a zis: Chiar dacă eu mărturisesc despre mine însumi, mărturia mea este adevărată, căci știu de unde am venit și unde mă duc. Dar voi
8.14
Cap. 7.28;
nu știți de unde vin sau unde mă duc. 15Voi
8.15
Cap. 7.24.
judecați după carne; eu
8.15
Cap. 3.17;
nu judec pe nimeni. 16Și chiar când judec și eu, judecata mea este adevărată, căci eu nu
8.16
Vers. 29. Cap. 16.32.
sunt singur, ci eu și Tatăl care m‐a trimis. 17Și în
8.17
Deut. 17.6
19.15Mat. 18.162 Cor. 13.1Evr. 10.28
legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată. 18Eu sunt cel ce mărturisește despre mine însumi și Tatăl care m‐a trimis mărturisește
8.18
Cap. 5.37.
despre mine. 19Deci îi ziceau: Unde este Tatăl tău? Isus a răspuns: Voi
8.19
Vers. 55. Cap. 16.3.
nu mă știți nici pe mine nici pe Tatăl meu; dacă
8.19
Cap. 14.7.
m‐ați ști pe mine, ați ști și pe Tatăl meu. 20Aceste cuvinte le‐a vorbit lângă cutia
8.20
Mc. 12.41
pentru daruri pe când îi învăța în Templu; și nimeni
8.20
Cap. 7.30.
nu l‐a prins, căci nu‐i venise încă
8.20
Cap. 7.8.
ceasul. 21Deci le‐a zis iarăși: Eu mă duc și mă
8.21
Cap. 7.34;
veți căuta și veți
8.21
Vers. 24.
muri în păcatul vostru; unde mă duc eu, voi nu puteți veni. 22Iudeii deci ziceau: Nu cumva se va omorî singur că zice: Unde mă duc eu voi nu puteți veni? 23Și le‐a zis: Voi
8.23
Cap. 3.31.
sunteți din cele de jos, eu sunt din cele de sus; voi
8.23
Cap. 15.19;
sunteți din lumea aceasta, eu nu sunt din lumea aceasta. 24
8.24
Vers. 21.
V‐am spus deci că veți muri în păcatele voastre; căci
8.24
Mc. 16.16
dacă nu credeți că eu sunt, veți muri în păcatele voastre. 25I‐au zis deci: Tu cine ești? Și Isus le‐a zis: Întocmai ceea ce vă și vorbesc de la început. 26Multe am să zic și să judec despre voi, dar cel ce
8.26
Cap. 7.28.
m‐a trimis pe mine este adevărat; și eu
8.26
Cap. 3.32;
ce am auzit de la el, acestea le vorbesc în lume. 27Ei n‐au înțeles că le vorbea despre Tatăl. 28Deci Isus a zis: Când veți înălța
8.28
Cap. 3.14;
pe Fiul omului, atunci
8.28
Rom. 1.4
veți cunoaște că
8.28
Cap. 5.19, 30.
eu sunt și nu fac nimic de la mine însumi, ci după cum
8.28
Cap. 3.11.
m‐a învățat Tatăl vorbesc acestea. 29Și cel ce
8.29
Cap. 14.10, 11.
m‐a trimis este împreună cu mine; nu
8.29
Vers. 16.
m‐a lăsat singur, căci
8.29
Cap. 4.34;
eu totdeauna fac cele plăcute lui.

Adevărata slobozenie

30Pe când vorbea el acestea, mulți

8.30
Cap. 7.31;
au crezut în el. 31Isus zicea deci către iudeii care crezuseră în el: Dacă rămâneți în cuvântul meu, sunteți cu adevărat ucenicii mei 32și veți cunoaște adevărul
8.32
Rom. 6.14,18,22
8.2Iac. 1.25
2.12
și adevărul vă va slobozi. 33Ei i‐au răspuns: Noi
8.33
Lev. 25.42Mat. 3.9
suntem sămânța lui Avraam și n‐am fost robi nimănui vreodată; cum zici tu: Veți fi slobozi? 34Isus le‐a răspuns: Adevărat, adevărat vă spun că oricine
8.34
Rom. 6.16,202 Pet. 2.19
care săvârșește păcatul este rob al păcatului. 35Și robul
8.35
Gal. 4.30
nu rămâne în casă în veac; fiul rămâne în veac. 36Dacă
8.36
Rom. 8.2Gal. 5.1
deci Fiul vă va face slobozi, veți fi într‐adevăr slobozi. 37Știu că sunteți sămânța lui Avraam dar căutați
8.37
Cap. 7.19. Vers. 40.
să mă omorâți, căci cuvântul meu nu are loc în voi. 38Eu
8.38
Cap. 3.32;
vorbesc ce am văzut de la Tatăl și voi deci faceți ce ați auzit de la tatăl vostru. 39Ei au răspuns și i‐au zis: Tatăl nostru este Avraam
8.39
Mat. 3.9
. Isus le zice: Dacă
8.39
Rom. 2.28
9.7Gal. 3.7,29
ați fi copii ai lui Avraam, ați face faptele lui Avraam. 40Dar
8.40
Vers. 37.
acum căutați să mă omorâți pe mine, un om care v‐am vorbit adevărul, pe
8.40
Vers. 26.
care l‐am auzit de la Dumnezeu. Aceasta n‐a făcut‐o Avraam. 41Voi faceți faptele tatălui vostru. Ei i‐au zis: Noi nu suntem născuți din curvie, un
8.41
Is. 63.16
64.8Mal. 1.6
singur Tată avem, pe Dumnezeu. 42Isus le‐a zis: Dacă
8.42
1 In. 5.1
Dumnezeu ar fi Tatăl vostru, m‐ați iubi; căci
8.42
Cap. 16.27;
eu am ieșit și vin din Dumnezeu; căci n‐am
8.42
Cap. 5.43;
venit de la mine însumi, ci el m‐a trimis. 43Pentru ce
8.43
Cap. 7.17.
nu înțelegeți vorbirea mea? Pentru că nu puteți auzi cuvântul meu. 44Voi
8.44
Mat. 13.381 In. 3.8
sunteți din tatăl vostru, diavolul, și voiți să faceți poftele tatălui vostru. El era omorâtor de oameni de la început și n‐a stat în adevăr, căci în el nu
8.44
Iuda 6
este adevăr. Când vorbește minciuna, vorbește din ale sale, căci este mincinos și tatăl ei. 45Dar eu, fiindcă spun adevărul, nu mă credeți. 46Cine dintre voi mă dovedește de păcat? Dacă vorbesc adevărul, pentru ce nu mă credeți? 47Cine
8.47
Cap. 10.26, 27.
este din Dumnezeu ascultă cuvintele din Dumnezeu; pentru aceea voi n‐ascultați, pentru că nu sunteți din Dumnezeu.

Isus este înainte de Avraam

48Iudeii au răspuns și i‐au zis: Nu zicem noi oare bine că ești samaritean și ai

8.48
Cap. 7.20;
drac? 49Isus a răspuns: Eu n‐am drac, ci cinstesc pe Tatăl meu și voi mă necinstiți pe mine. 50Și eu
8.50
Cap. 5.41;
nu caut slava mea, este cine caută și judecă. 51Adevărat, adevărat vă spun, dacă
8.51
Cap. 5.24;
va păzi cineva cuvântul meu, nu va vedea moartea în veac. 52Iudeii deci i‐au zis: Acum cunoaștem că ai drac. Avraam
8.52
Zah. 1.5Evr. 11.13
a murit și prorocii și tu zici: Dacă va păzi cineva cuvântul meu, nu va gusta moarte în veac. 53Nu cumva ești tu mai mare decât tatăl nostru Avraam, care a murit? Și prorocii au murit; cine te faci tu pe tine însuți? 54Isus a răspuns: Dacă
8.54
Cap. 5.31.
eu mă voi slăvi pe mine însumi, slava mea nu este nimic; Tatăl
8.54
Cap. 5.41;
meu este cel ce mă slăvește, despre care voi ziceți că este Dumnezeul vostru 55și nu
8.55
Cap. 7.28, 29.
l‐ați cunoscut, dar eu îl cunosc. Și dacă aș zice că nu‐l cunosc, voi fi ca voi, mincinos; dar îl cunosc și păzesc cuvântul lui. 56Avraam, tatăl vostru, s‐a
8.56
Lc. 10.24Evr. 11.13
veselit să vadă ziua mea și a văzut‐o și s‐a bucurat. 57Iudeii deci i‐au zis: N‐ai încă cincizeci de ani și ai văzut pe Avraam? 58Isus le‐a zis: Adevărat, adevărat vă spun, mai înainte de a fi fost Avraam, eu
8.58
Ex. 3.14Is. 43.13Col. 1.17Ap. 1.8
sunt. 59Deci au
8.59
Cap. 10.31, 39;
luat pietre ca să arunce în el; dar Isus s‐a ascuns și a ieșit
8.59
Lc. 4.30
din Templu.