Răspunsul lui Iov
161Și Iov a răspuns și a zis: 2Am auzit multe de acestea. Sunteți toți niște
mângâietori supărători. 3Vor avea oare sfârșit vorbele de vânt? Și ce te îmboldește să răspunzi? 4Și eu aș putea vorbi ca voi: dacă ar fi sufletul vostru în locul sufletului meu, aș putea lega împreună cuvinte împotriva voastră și aș clătina
109.25Plâng. 2.12
din cap la voi. 5Dar v‐aș îmbărbăta cu gura mea și mângâierea buzelor mele v‐ar alina durerea. 6Dacă vorbesc nu mi se alină durerea și dacă încetez se depărtează ea oare de mine? 7Dar acum m‐a sleit… mi‐ai pustiit toată adunarea. 8M‐ai strâns, e o mărturie, și slăbiciunea mea se ridică împotriva mea și mărturisește în față împotriva mea. 9Mânia
lui mă sfâșie, mă urmărește; el scrâșnește din dinți la mine; potrivnicul meu își ascute ochii
împotriva mea. 10Ei își deschid
gura împotriva mea; îmi lovesc
obrajii cu dispreț, se adună
împreună împotriva mea. 11Dumnezeu m‐a dat
celor nelegiuiți și m‐a aruncat în mâinile celor răi. 12Eram în pace și m‐a frânt în două; m‐a apucat de ceafă și m‐a sfărâmat, și m‐a ridicat ca
să fiu țintă. 13Arcașii săi m‐au înconjurat. El îmi despică rărunchii și nu mă cruță, îmi varsă fierea pe pământ. 14Mă frânge cu frântură după frântură, aleargă peste mine ca un viteaz. 15Mi‐am cusut un sac pe piele și mi‐am pus cornul
în pulbere. 16Fața mea este roșie de plâns și pe genele mele este umbra morții, 17deși în mâinile mele nu este asuprire și rugăciunea mea este curată. 18Pământule, nu‐mi acoperi sângele și să nu mai fie loc pentru țipătul
meu! 19Și acum, iată, martorul
meu este în ceruri și cel ce mărturisește pentru mine este în locurile înălțate. 20Prietenii mei își râd de mine: dar ochiul meu varsă lacrămi către Dumnezeu. 21Ah, că nu este un mijlocitor
pentru om la Dumnezeu, și pentru un fiu al omului față de aproapele său! 22Căci trec anii al căror număr îl poți număra, și eu plec pe o cale
de unde nu mă voi întoarce.
Iov vede în jurul său numai ticăloșie
171Mi se frânge duhul, mi se sting zilele: mormintele
sunt pentru mine. 2Oare nu sunt batjocoritori în juru‐mi și nu locuiesc oare ochii mei în mijlocul jignirilor
lor? 3Pune, te rog, chezășie
17.18
22.26
; dă‐mi un zălog la tine: cine va da mâini cu mine? 4Căci le‐ai ascuns inima de pricepere: pentru aceea nu‐i vei înălța. 5Cine dă pe prieteni la pradă i se vor topi ochii copiilor. 6Și m‐a făcut de pomină
popoarelor și am ajuns ca un scuipat în față. 7Și mi se întunecă ochiul
31.9
de întristare și toate mădularele mele sunt ca o umbră. 8Cei drepți se vor uimi de aceasta și cel nevinovat se va aprinde împotriva celui nelegiuit. 9Dar cel drept își va ține calea și cel cu mâinile
curate va crește în putere. 10Dar cu adevărat voi toți, vă rog, veniți
iar: și nu voi găsi un singur om înțelept între voi. 11Zilele mele au trecut
, mi‐au nimicit planurile, chiar averile inimii mele. 12Ei prefac noaptea în zi: își închipuie lumina aproape în fața întunericului! 13Dacă aștept, Șeolul îmi este casa; îmi aștern culcușul în întuneric; 14strig gropii: Tu ești tatăl meu! Viermelui: Tu ești mama mea și sora mea! 15Unde‐mi este atunci nădejdea? Da, nădejdea mea cine o va vedea? 16Se va pogorî
la zăvoarele Șeolului, când vom avea totodată odihnă
în pulbere.
A doua cuvântare a lui Bildad
181Și Bildad, Șuahitul, a răspuns și a zis: 2Până când veți vâna vorbe? Luați seama și apoi vom vorbi. 3Pentru ce suntem socotiți ca
dobitoci și suntem proști în ochii voștri? 4Tu care singur te sfâșii
în mânia ta, să se părăsească oare pământul pentru tine și să se strămute stânca din locul ei? 5Da, lumina celui rău se va
20.20
24.20
stinge și flacăra focului său nu va luci. 6Lumina se va întuneca în cortul său și candela
sa se va stinge deasupra sa. 7Pașii puterii lui se vor strâmta și chiar sfatul
său îl va răsturna. 8Căci este aruncat în cursă de chiar picioarele
sale și umblă pe ochiuri de rețea. 9Îl apucă lațul
de călcâi, îl prinde mreaja. 10Capcana lui este ascunsă în pământ și prinzătoarea lui pe cale. 11Îl îngrozesc spaimele de orice parte
și se țin de călcâiele lui. 12Puterea lui este mușcată de foame și nenorocirea
stă gata la coasta lui. 13Întâiul născut al morții va mânca mădularele trupului său, îi va mânca mădularele. 14Va fi smuls din cortul lui în care se încredea
, și‐l va aduce la împăratul spaimelor. 15Ce nu este al lui va locui în cortul lui, vor presăra pucioasă pe locuința lui. 16Jos
i se vor usca rădăcinile și sus i se vor tăia ramurile. 17Pomenirea
109.13Prov. 2.22
10.7
lui se va pierde de pe pământ și nu va avea nume pe fața uliței. 18Va fi împins din lumină la întuneric și va fi gonit din lume. 19Nu‐i
va rămâne în poporul său nici fiu, nici nepot, nici vreo rămășiță unde stătea vremelnic. 20Cei ce vor veni pe urmă se vor uimi de ziua
lui, după cum cei ce au fost înaintea lui au fost apucați de groază. 21Da, așa sunt locuințele celui nelegiuit, și acesta este locul celui ce nu
10.251 Tes. 4.52 Tes. 1.8Tit 1.16
cunoaște pe Dumnezeu.