Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
21

Răspunsul lui Iov

211Și Iov a răspuns și a zis: 2Luați aminte la cuvântul meu! Și aceasta să vă fie mângâierile! 3Îngăduiți‐mă și voi vorbi și eu; și după ce voi vorbi, batjocoriți

21.3
Cap. 16.10;
înainte! 4Oare către vreun om este tânguirea mea? Și pentru ce să nu fiu nerăbdător? 5Uitați‐vă la mine și uimiți‐vă și puneți‐vă mâna
21.5
Jud. 18.19Ps. 39.9
la gură! 6Da, chiar când îmi aduc aminte mă tulbur și îmi apucă groaza carnea! 7Pentru ce trăiesc
21.7
Cap. 12.6.
cei răi, îmbătrânesc, da, sporesc în putere? 8Sămânța lor este întărită cu ei în ochii lor și odrasla lor înaintea ochilor lor. 9Casele lor sunt în pace, fără teamă și nuiaua
21.9
Ps. 73.5
lui Dumnezeu nu este peste ei. 10Taurul lor se prăsește și nu dă greș; vaca lor fată și nu leapădă
21.10
Ex. 23.26
vițelul. 11Ei își răspândesc pruncii ca pe o turmă și copiii lor joacă. 12Ei își înalță glasul cu timpane și harfă și se bucură la răsunetul buciumului; 13își petrec zilele
21.13
Cap. 36.11.
în fericire și într‐o clipă se pogoară în Șeol. 14Și totuși
21.14
Cap. 22.17.
au zis lui Dumnezeu: Depărtează‐te de la noi; căci nu dorim cunoștința căilor tale! 15Ce
21.15
Ex. 5.2
este Cel Atotputernic ca să‐i slujim? Și ce ne
21.15
Cap. 35.3.
folosește dacă ne vom ruga lui? 16Iată, nu este oare fericirea lor în mâna lor? Departe de mine sfatul celor
21.16
Cap. 22.18.
răi! 17De câte ori se stinge candela celor
21.17
Cap. 18.6.
răi și vine nenorocirea asupra lor și le împarte
21.17
Cap. 12.16.
Dumnezeu dureri în mânia sa, 18și ei sunt ca miriștea
21.18
Ps. 1.4
35.5Is. 17.13
29.5Osea 13.3
în fața vântului și ca pleava spulberată de furtună? 19Voi ziceți: Dumnezeu
21.19
Ex. 20.5
păstrează nelegiuirea lui pentru copiii lui. Să‐i răsplătească lui însuși ca s‐o simtă. 20Ochii lui înșiși să‐i vadă pieirea și să bea
21.20
Ps. 75.8Is. 51.17Ier. 25.15Ap. 14.10
19.15
singur din mânia Celui Atotputernic! 21Căci ce‐i pasă lui de casa lui după el când este tăiat numărul lunilor sale la mijloc? 22Va învăța
21.22
Is. 40.13
45.9Rom. 11.341 Cor. 2.16
cineva pe Dumnezeu cunoștință când judecă el pe cei ce sunt sus? 23Unul moare în plinătatea puterii sale, cu totul fericit și liniștit; 24țâțele sale sunt pline de lapte și măduva oaselor sale este udată. 25Și altul moare în amărăciunea sufletului și nu gustă niciodată din bine. 26Sunt culcați
21.26
Cap. 20.11.
deopotrivă în pulbere și‐i acoperă viermele. 27Iată eu vă cunosc gândurile și planurile cu care mă nedreptățiți. 28Căci ziceți: Unde
21.28
Cap. 20.7.
este casa asupritorului și unde este cortul în care locuiau cei răi? 29N‐ați întrebat pe cei ce trec pe cale? Și nu cunoașteți semnele lor? 30Că omul rău
21.30
Prov. 16.42 Pet. 2.9
este păstrat pentru ziua nenorocirii? Că sunt duși la ziua mâniei? 31Cine‐i va spune calea
21.31
Gal. 2.11
în față? Și cine‐i va răsplăti ce a făcut? 32Îl duc afară la groapă și veghează asupra mormântului său. 33Bulgării din vale îi vor fi dulci, trage după sine pe toți oamenii
21.33
Evr. 9.27
și au fost fără număr înaintea lui. 34Și cum mă mângâiați cu deșertăciuni? În răspunsurile voastre rămâne doar neadevăr.