Răspunsul lui Iov
211Și Iov a răspuns și a zis: 2Luați aminte la cuvântul meu! Și aceasta să vă fie mângâierile! 3Îngăduiți‐mă și voi vorbi și eu; și după ce voi vorbi, batjocoriți
înainte! 4Oare către vreun om este tânguirea mea? Și pentru ce să nu fiu nerăbdător? 5Uitați‐vă la mine și uimiți‐vă și puneți‐vă mâna
la gură! 6Da, chiar când îmi aduc aminte mă tulbur și îmi apucă groaza carnea! 7Pentru ce trăiesc
cei răi, îmbătrânesc, da, sporesc în putere? 8Sămânța lor este întărită cu ei în ochii lor și odrasla lor înaintea ochilor lor. 9Casele lor sunt în pace, fără teamă și nuiaua
lui Dumnezeu nu este peste ei. 10Taurul lor se prăsește și nu dă greș; vaca lor fată și nu leapădă
vițelul. 11Ei își răspândesc pruncii ca pe o turmă și copiii lor joacă. 12Ei își înalță glasul cu timpane și harfă și se bucură la răsunetul buciumului; 13își petrec zilele
în fericire și într‐o clipă se pogoară în Șeol. 14Și totuși
au zis lui Dumnezeu: Depărtează‐te de la noi; căci nu dorim cunoștința căilor tale! 15Ce
este Cel Atotputernic ca să‐i slujim? Și ce ne
folosește dacă ne vom ruga lui? 16Iată, nu este oare fericirea lor în mâna lor? Departe de mine sfatul celor
răi! 17De câte ori se stinge candela celor
răi și vine nenorocirea asupra lor și le împarte
Dumnezeu dureri în mânia sa, 18și ei sunt ca miriștea
35.5Is. 17.13
29.5Osea 13.3
în fața vântului și ca pleava spulberată de furtună? 19Voi ziceți: Dumnezeu
păstrează nelegiuirea lui pentru copiii lui. Să‐i răsplătească lui însuși ca s‐o simtă. 20Ochii lui înșiși să‐i vadă pieirea și să bea
19.15
singur din mânia Celui Atotputernic! 21Căci ce‐i pasă lui de casa lui după el când este tăiat numărul lunilor sale la mijloc? 22Va învăța
45.9Rom. 11.341 Cor. 2.16
cineva pe Dumnezeu cunoștință când judecă el pe cei ce sunt sus? 23Unul moare în plinătatea puterii sale, cu totul fericit și liniștit; 24țâțele sale sunt pline de lapte și măduva oaselor sale este udată. 25Și altul moare în amărăciunea sufletului și nu gustă niciodată din bine. 26Sunt culcați
deopotrivă în pulbere și‐i acoperă viermele. 27Iată eu vă cunosc gândurile și planurile cu care mă nedreptățiți. 28Căci ziceți: Unde
este casa asupritorului și unde este cortul în care locuiau cei răi? 29N‐ați întrebat pe cei ce trec pe cale? Și nu cunoașteți semnele lor? 30Că omul rău
este păstrat pentru ziua nenorocirii? Că sunt duși la ziua mâniei? 31Cine‐i va spune calea
în față? Și cine‐i va răsplăti ce a făcut? 32Îl duc afară la groapă și veghează asupra mormântului său. 33Bulgării din vale îi vor fi dulci, trage după sine pe toți oamenii
și au fost fără număr înaintea lui. 34Și cum mă mângâiați cu deșertăciuni? În răspunsurile voastre rămâne doar neadevăr.