A treia cuvântare a lui Elifaz
221Și Elifaz Temanitul a răspuns și a zis: 2Poate omul
Ps. 16.2Lc. 17.10
să fie de folos lui Dumnezeu? Negreșit, omul înțelept sieși își folosește. 3Este oare vreo plăcere pentru Cel Atotputernic că ești drept? Sau este un câștig pentru el că îți faci desăvârșite căile tale? 4Oare pentru frica ta de el se ceartă cu tine și intră cu tine la judecată? 5Oare nu este mare răutatea ta și fără capăt nelegiuirile tale? 6Căci ai luat
zălog fără temei de la fratele tău și ai despuiat de hainele lor pe cei goi. 7N‐ai dat apă de băut celui ostenit și ai oprit
Deut. 15.7Is. 58.7Ezec. 18.7,16Mat. 25.42
pâinea de la cel flămând. 8Dar omul cu braț puternic, al lui era pământul; și cel cu vază a locuit în el. 9Ai dat afară pe văduve fără nimic și brațele
Is. 10.2Ezec. 22.7
orfanilor au fost frânte. 10Pentru aceasta sunt curse în jurul
19.6
tău și te tulbură spaimă neașteptată 11sau întuneric de nu vezi, și
124.4Plâng. 3.54
te acoperă mulțime de ape. 12Oare nu este Dumnezeu în înălțimea cerurilor? Și privește vârful stelelor cât sunt de înalte! 13Și zici: Ce știe
59.7
73.11
94.7
Dumnezeu? Poate să jude ce el prin întuneric gros? 14Norii
groși sunt o învelitoare pentru el, că nu vede; și el cutreieră bolta cerului. 15Voiești să ții calea cea veche pe care au călcat oamenii nelegiuirii? 16care
Ps. 55.23
102.24Ecl. 7.17
au fost smulși înainte de vreme, a căror temelie a fost vărsată ca șuvoiul: 17care
au zis lui Dumnezeu: Depărtează‐te de noi! Și ce
ne poate face Cel Atotputernic? 18Totuși el le‐a umplut casele cu bunătăți: dar departe
de mine sfatul celor răi! 19Drepții
107.42
văd și se bucură și cel nevinovat râde de ei: 20zicând: Negreșit, cei ce se ridicau împotriva noastră sunt stârpiți și rămășița lor a mistuit‐o focul. 21Împacă‐te cu el, te rog, și fii în pace: și prin aceasta îți va
veni fericirea. 22Primește, rogu‐te, învățătura din gura lui și pune
cuvintele lui în inima ta. 23Dacă te vei întoarce la Cel Atotputernic, vei fi zidit, dacă
11.13,14
vei depărta nedreptatea din corturile tale. 24Pune
aurul tău în pulbere, și aurul din Ofir în prundul pâraielor 25și Cel Atotputernic va fi aurul tău și argintul tău strălucitor. 26Căci atunci te vei desfăta
Is. 58.14
în Cel Atotputernic și‐ți vei ridica
fața către Dumnezeu. 27Te vei
ruga către el și el te va auzi; și‐ți vei plăti juruințele. 28Vei hotărî un lucru și îți va izbuti și va luci lumină pe căile tale. 29Când vor fi scoborâte, vei zice: În sus! Și el va mântui pe cel
cu ochii plecați. 30El va scăpa chiar pe cel ce nu va fi nevinovat; el va fi scăpat prin curățenia mâinilor tale.