Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
34

Cuvântarea a doua a lui Elihu

341Și Elihu a răspuns și a zis: 2Ascultați, înțelepților, cuvintele mele; și voi care aveți cunoștință plecați urechea! 3Căci urechea

34.3
Cap. 6.30;
încearcă cuvintele cum gustă cerul gurii bucatele. 4Să alegem pentru noi ce este drept și să cunoaștem între noi ce este bun! 5Căci Iov a zis: Sunt drept
34.5
Cap. 33.9.
și Dumnezeu
34.5
Cap. 27.2.
mi‐a luat dreptul: 6cu tot
34.6
Cap. 9.17.
dreptul meu, sunt socotit mincinos! Rana mea este fără leac, deși sunt fără călcare de lege. 7Care om ca Iov
34.7
Cap. 15.16.
bea batjocura ca apa? 8Care se însoțește cu lucrătorii nelegiuirii și umblă cu oamenii cei răi! 9Căci
34.9
Cap. 9.22, 23, 30;
a zis: Nimic nu folosește omului că se desfătează în Dumnezeu. 10Deci, ascultați‐mă, voi bărbați ai priceperii: departe
34.10
Gen. 18.25Deut. 32.42 Cron. 19.736.23Ps. 92.15Rom. 9.14
de Dumnezeu să facă răutate și de Cel Atotputernic să săvârșească nelegiuirea. 11Căci
34.11
Ps. 62.12Prov. 24.12Ier. 32.19Ezec. 33.20Mat. 16.27Rom. 2.62 Cor. 5.101 Pet. 1.17Ap. 22.12
fapta omului i‐o va da și va face pe fiecare om să afle după căile sale. 12Da, cu adevărat, Dumnezeu nu va face rău și
34.12
Cap. 8.3.
Cel Atotputernic nu va suci judecata. 13Cine i‐a dat stăpânire asupra pământului? Și cine a pus toată lumea sub el? 14Dacă își pune inima pe om și va strânge la sine
34.14
Ps. 104.29
duhul și suflarea lui, 15toată carnea
34.15
Gen. 3.19Ecl. 12.7
va pieri și omul se va întoarce în pulbere. 16Dacă ai pricepere acum, ascultă aceasta: Pleacă urechea la glasul cuvintelor mele! 17Va domni
34.17
Gen. 18.252 Sam. 23.3
oare cel ce urăște dreptatea? Și vei osândi oare pe Cel Atotdrept? 18Se cuvine să
34.18
Ex. 22.28
zici unui împărat: Belial? Sau domnilor: Răilor! 19Cu cât mai puțin celui ce nu
34.19
Deut. 10.172 Cron. 19.7Fapte. 10.34Rom. 2.11Gal. 2.6Ef. 6.9Col. 3.251 Pet. 1.17
caută la fața mai marilor și nu privește pe bogat mai mult decât pe sărac! Căci toți sunt lucrarea
34.19
Cap. 31.15.
mâinilor sale. 20Într‐o clipă ei mor; la miezul nopții
34.20
Ex. 12.29,30
poporul se zguduie și trece și cei puternici sunt luați fără mână de om. 21Căci ochii lui sunt asupra căilor omului și vede
34.21
2 Cron. 16.9Ps. 34.15Prov. 5.21
15.3Ier. 16.17
32.19
toți pașii lui. 22Nu
34.22
Ps. 139.12Amos 9.2,3Evr. 4.13
este nici întuneric, nici umbră a morții, unde să se ascundă lucrătorii nelegiuirii. 23Căci el nu se gândește mult la om, ca să‐l aducă la judecată înaintea lui Dumnezeu. 24El
34.24
Dan. 2.21
fărâmă în bucăți pe cei puternici, fără cercetare și așază pe alții în locul lor. 25De aceea ia cunoștință de faptele lor și‐i răstoarnă noaptea și sunt sfărâmați. 26Îi lovește ca pe oamenii răi în fața privitorilor. 27Fiindcă s‐au abătut
34.27
1 Sam. 15.11
de pe urma lui și n‐au băgat
34.27
Ps. 28.5Is. 5.12
în seamă toate căile sale: 28ca să facă
34.28
Ex. 22.23
să vină înaintea lui strigarea săracului și el a auzit
34.28
Cap. 35.9.
strigarea celor necăjiți. 29Când dă el liniște, cine va osândi? Și când își ascunde el fața, cine‐l poate vedea? Fie că o face unui popor, fie unui singur om, deopotrivă: 30Ca să nu domnească omul nelegiuit și să înlăture
34.30
1 Reg. 12.28,302 Reg. 21.9
cursele de la popor. 31Căci a zis oare cineva lui Dumnezeu: Am suferit, nu
34.31
Dan. 9.7‐14
voi mai face rău. 32Ce nu văd, învață‐mă; dacă am făcut nelegiuire, nu voi mai face? 33Fi‐va răsplata lui după gândurile tale, ca s‐o lepezi? Căci tu trebuie să alegi și nu eu: spune deci ce știi! 34Bărbații cu pricepere îmi vor zice, da, orice om înțelept care mă aude: 35Iov
34.35
Cap. 35.16.
vorbește fără cunoștință și cuvintele lui sunt fără înțelepciune. 36O, de ar fi Iov încercat până la capăt, căci a răspuns ca oamenii nelegiuiți. 37Căci adaugă răzvrătire la păcatul lui; bate din palme între noi și își înmulțește cuvintele împotriva lui Dumnezeu.

35

Cuvântarea a treia a lui Elihu

351Și Elihu a răspuns și a zis: 2Socotești tu că e dreptul tău acesta când zici: Sunt mai drept decât Dumnezeu, 3când

35.3
Cap. 21.15;
zici: Ce‐ți folosește ea? Ce voi câștiga mai mult decât dacă aș fi păcătuit? 4Îți voi răspunde, ție și tovarășilor
35.4
Cap. 34.8.
tăi cu tine. 5Uită‐te
35.5
Cap. 22.12.
spre ceruri și vezi! Și privește norii care sunt mai înalți decât tine! 6Dacă ai păcătuit, ce faci împotriva lui? Și dacă ți se vor înmulți călcările de lege, ce‐i
35.6
Prov. 8.36Ier. 7.19
faci? 7Dacă ești drept
35.7
Cap. 22.2, 3.
, ce‐i dai lui? Sau ce primește el din mâna ta? 8Răutatea ta poate vătăma pe un om ca tine și dreptatea ta poate folosi fiului omului. 9Ei strigă de mulțimea apăsărilor
35.9
Ex. 2.23
, strigă după ajutor din pricina brațului celor puternici. 10Dar niciunul nu zice: Unde
35.10
Is. 51.13
este Dumnezeu, Făcătorul meu, care
35.10
Ps. 42.8
77.6
149.5Fapte. 16.25
dă cântece noaptea, 11care ne învață mai mult decât pe vitele pământului și ne face mai înțelepți
35.11
Ps. 94.12
decât pe păsările cerurilor? 12Ei strigă
35.12
Prov. 1.28
acolo dar nimeni nu răspunde, din pricina mândriei oamenilor răi. 13Da, Dumnezeu
35.13
Cap. 27.9.
nu va asculta deșertăciunea și Cel Atotputernic nu va căuta la ea. 14Cu cât mai puțin când
35.14
Cap. 9.11.
zici că nu te uiți la el, pricina ta este înaintea lui și îl aștepți
35.14
Ps. 37.5,6
! 15Dar acum, fiindcă n‐a cercetat
35.15
Ps. 89.32
în mânia sa pe dată, nu cunoaște el multa lui semeție? 16Și Iov își deschide
35.16
Cap. 34.35, 37;
gura cu deșertăciune și îngrămădește la cuvinte fără cunoștință.

36

Sfârșitul cuvântării lui Elihu

361Și Elihu a urmat și a zis: 2Așteaptă puțin și îți voi arăta, căci mai am încă cuvinte pentru Dumnezeu. 3Îmi voi lua cunoștința de departe și voi da dreptate Făcătorului meu. 4Căci în adevăr cuvintele mele nu sunt neadevărate; unul care este desăvârșit în cunoștință este cu tine. 5Iată, Dumnezeu este puternic

36.5
Cap. 9.4;
și nu disprețuiește pe nimeni; este mare în tăria inimii. 6El nu păstrează viața celui rău, dar celor necăjiți le dă dreptul lor. 7El nu‐și
36.7
Ps. 33.18
34.15
trage ochii de la cel drept și acesta este cu
36.7
Ps. 113.8
împărații pe scaunul de domnie și îi spune să șadă în veac și sunt înălțați. 8Și când sunt ferecați cu lanțuri
36.8
Ps. 107.10
și prinși în funiile întristării, 9le arată lucrarea lor și greșelile lor cu care s‐au semețit. 10Le deschide
36.10
Cap. 33.16, 23.
și urechea spre învățătură și le zice să se întoarcă de la nelegiuire. 11Dacă ascultă și‐i slujesc, își vor trece
36.11
Cap. 21.13.
zilele în fericire și anii în plăcere. 12Dar dacă n‐ascultă, vor pieri de sabie și vor muri fără cunoștință. 13Da, cei ce sunt nelegiuiți în inimă îngrămădesc mânie
36.13
Rom. 2.5
: nu strigă după ajutor când îi ferecă el. 14Sufletul lor moare în
36.14
Cap. 15.32;
tinerețe și viața lor piere între cei necurați. 15El scapă pe cel necăjit în necazul său, și‐i deschide urechea în apăsare. 16Da, te‐ar fi scos și pe tine din gura apăsării la
36.16
Ps. 18.19
31.8
118.5
loc larg unde nu este strâmtoare și ce este pe masa
36.16
Ps. 23.5
ta ar fi plin de grăsime
36.16
Ps. 36.8
. 17Dar tu ești plin de judecata celui rău; judecata și dreptatea te apucă. 18Fiindcă este mânie, păzește‐te să nu te ridici prin pedeapsă și un mare preț de
36.18
Ps. 49.7
răscumpărare nu te va face să scapi de ea. 19Îți vor ajunge oare bogățiile
36.19
Prov. 11.4
tale ca să nu fii în necaz, sau toate încordările puterii? 20Nu dori noaptea, când popoarele se suie la locul lor. 21Păzește‐te, nu privi
36.21
Ps. 66.18
nelegiuirea: căci aceasta ai ales mai bine decât
36.21
Evr. 11.25
necazul. 22Iată, Dumnezeu lucrează cu măreție în puterea sa; cine este învățat
36.22
Is. 40.13,14Rom. 11.341 Cor. 2.16
ca el? 23Cine i‐a poruncit
36.23
Cap. 34.13.
calea sa? Și cine
36.23
Cap. 34.10.
zice: Tu ai făcut nedreptate? 24Adu‐ți aminte să înalți
36.24
Ps. 92.5Ap. 15.3
lucrarea lui pe care au cântat‐o oamenii. 25Toți oamenii o privesc; omul o vede de departe. 26Iată, Dumnezeu este mare și nu‐l cunoaștem
36.26
1 Cor. 13.12
. Numărul anilor
36.26
Ps. 90.2
102.24,27Evr. 1.12
săi este de nepătruns. 27Căci el trage
36.27
Ps. 147.8
în sus picăturile de apă, ele strecoară ploaia care ține de aburul său: 28pe care cerurile
36.28
Prov. 3.20
o toarnă, o picură asupra oamenilor din belșug. 29Da, poate pricepe cineva desfășurarea norilor, bubuitul cortului său? 30Iată, el întinde
36.30
Cap. 37.3.
în juru‐i lumina sa și acoperă fundul mării. 31Căci prin aceasta
36.31
Cap. 37.13;
judecă pe popoare, dă
36.31
Ps. 136.25Fapte. 14.17
de mâncare din belșug. 32El își acoperă mâinile cu fulgerul și‐i poruncește să lovească semnul. 33Vuietul
36.33
1 Reg. 18.41,45
său îl vestește. Chiar și vitele îi prevestesc apropierea.