Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
40

Supunerea lui Iov la mustrarea lui Dumnezeu

401Și Domnul a răspuns și a zis lui Iov: 2Cel ce pălăvrăgește

40.2
Cap. 33.13.
se va certa oare cu Cel Atotputernic? Cel ce mustră pe Dumnezeu să răspundă! 3Atunci Iov a răspuns Domnului și a zis: 4Iată, sunt prea
40.4
Ezra 9.6Ps. 51.4
mic; ce să‐ți răspund? Îmi pun mâna la gură! 5Am vorbit odată și nu voi răspunde; ba de două ori, dar nu voi mai adăuga. 6Atunci Domnul
40.6
Cap. 38.1.
a răspuns lui Iov din vârtejul de vânt și a zis: 7Încinge‐ți acum coapsele
40.7
Cap. 38.3.
ca un bărbat. Eu
40.7
Cap. 42.4.
te voi întreba și tu spune‐mi! 8Vrei
40.8
Ps. 51.4Rom. 3.1
oare să‐mi frângi judecata? Vrei să mă osândești ca să fii îndreptățit? 9Sau ai tu braț ca al lui Dumnezeu? Și poți tu să tuni
40.9
Cap. 37.4.
cu un glas ca el? 10Împodobește‐te acum cu
40.10
Ps. 93.1
104.1
măreție și vrednicie; și îmbracă‐te cu cinste și strălucire! 11Varsă‐ți valurile mâniei și privește pe toți cei mândri și coboară‐i. 12Privește pe toți cei
40.12
Is. 2.12Dan. 4.37
mândri și smerește‐i; și calcă pe cei răi unde stau. 13Ascunde‐i pe toți în pulbere, leagă‐le fețele într‐un loc ascuns! 14Atunci voi mărturisi și eu despre tine că dreapta ta poate să te mântuiască. 15Iată hipopotamul pe care l‐am făcut cu tine; mănâncă iarbă ca un bou. 16Vezi, puterea lui este în coapsele lui și tăria lui este în mușchii pântecelui lui. 17El își mișcă coada ca un cedru și vinele coapselor lui sunt întrețesute. 18Oasele lui sunt țevi de aramă și mădularele lui drugi de fier. 19El este începutul căilor lui Dumnezeu: Făcătorul său i‐a dat sabia sa. 20Da, munții îi aduc hrană
40.20
Ps. 104.14
, unde se joacă toate fiarele câmpului. 21Se culcă sub desișul lotusului în culcușul trestiei și mocirlei. 22Desișurile lotusului îl acoperă cu umbra lor, sălciile pârâului îl înconjoară. 23Iată, dacă se umflă râul, el nu tremură: stă liniștit chiar dacă Iordanul s‐ar umfla până la gura lui. 24Îl va lua cineva când stă de veghe sau să‐i străpungă nasul cu capcana?

41

Leviatanul

411Poți tu să tragi Leviatanul

41.1
Ps. 104.26Is. 27.1
cu o undiță? Sau să‐i apeși în jos limba cu o funie? 2Poți tu să pui o papură în nările lui? Sau să‐i străpungi falca cu cârligul? 3Îți va face el multe cereri? Sau îți va vorbi el vorbe blânde? 4Va face el legământ cu tine ca să‐l iei slujitor în veac? 5Te vei juca tu cu el ca și cu o pasăre? Sau îl vei lega tu pentru copilele tale? 6Vor face cetele de pescari negustorie cu el? Îl vor împărți oare între negustori? 7Îi vei umple tu pielea cu țepușe de fier sau capul cu ostia pescarilor? 8Pune‐ți mâna pe el: ține minte lupta și nu mai face așa. 9Iată, nădejdea lui este în zădar. Nu va fi aruncat jos cineva oare numai la privirea lui? 10Nimeni nu este îndrăzneț ca să‐l întărâte. Deci cine va putea sta înaintea mea? 11Cine mi‐a dat
41.11
Is. 37.29
întâi ca să‐i plătesc înapoi? Tot
41.11
Rom. 11.35
sub toate cerurile este al meu! 12Nu voi tăcea cu privire la mădularele lui, nici cu privire la puterea lui cea tare, nici cu privire la frumusețea armăturii sale. 13Cine poate dezveli fața veșmântului său? Cine va veni înăuntrul frâului său îndoit? 14Cine poate deschide ușile feței lui? De jur împrejurul dinților lui este groază. 15Rândurile zalelor lui sunt mândria lui, închise împreună ca și cu o pecete strânsă. 16Se țin una de alta așa că aerul nu le străbate. 17Sunt lipite una de alta, sunt prinse împreună și nu se desprind. 18Strănuturile lui fac să lucească lumină și ochii lui sunt ca geana zorilor. 19Din gura lui izbucnesc flăcări și sar scântei de foc. 20Din nările lui iese fum ca dintr‐o oală fierbinte și din papura ce arde. 21Suflarea lui aprinde cărbuni și o flacără iese din gura lui. 22În grumazul lui locuiește tăria și groaza joacă înaintea lui. 23Mușchii lui cărnoși sunt lipiți împreună, stau ca turnați pe el, nu se pot clinti. 24Inima lui este tare ca o piatră; da, tare ca piatra stătătoare de moară. 25Când se ridică el, vitejii se tem, își ies din fire de spaimă. 26Caută cineva a‐l lovi cu sabie, ea nu‐l prinde; nici sulița, nici săgeata, nici pavăza. 27Pentru el fierul este pai și arama lemn putred. 28Săgeata nu‐l face să fugă; pietrele praștiilor se prefac în pleavă înainte‐i. 29Ghioaga este pleavă pentru el și râde de zgomotul suliței. 30Părțile de dedesubt ale lui sunt ca țesuturi ascuțite; parcă întinde o grapă în noroi. 31Face să clocotească adâncul ca o oală și face marea ca o oală de unsoare! 32El face să strălucească o cărare după el; adâncul pare cărunt de bătrânețe. 33Nimic nu i se aseamănă pe pământ: este făcut fără frică. 34Privește orice este înalt: este împărat
41.34
Ex. 19.6Deut. 10.14Ps. 24.1
50.121 Cor. 10.26,28
peste toți fiii mândriei.

42

Iov mărturisește că este păcătos

421Atunci Iov a răspuns Domnului și a zis: 2Știu că poți

42.2
Gen. 18.14Mat. 19.26Mc. 10.27
14.36Lc. 18.27
face toate și că nicio hotărâre a ta nu se poate opri. 3Cine
42.3
Cap. 38.2.
este acela care ascunde sfatul fără cunoștință? De aceea am rostit ce nu înțelegeam, lucruri prea minunate pentru mine
42.3
Ps. 40.5
131.1
139.6
, pe care nu le cunoșteam. 4Ascultă, te rog, și voi vorbi. Te
42.4
Cap. 38.3;
voi întreba și spune‐mi! 5Auzisem de tine, cu auzul urechilor mele, dar acum ochiul meu te vede. 6De aceea mi‐e scârbă de mine
42.6
Ezra 9.6
și mă pocăiesc în pulbere și cenușă. 7Și a fost așa: după ce a vorbit Domnul aceste cuvinte către Iov, Domnul a zis lui Elifaz Temanitul: Mânia mea s‐a aprins împotriva ta și împotriva celor doi prieteni ai tăi, căci n‐ați vorbit lucrul care este drept de mine, ca robul meu Iov. 8Și acum luați‐vă șapte
42.8
Num. 23.1
tauri și șapte berbeci și mergeți
42.8
Mat. 5.24
la robul meu Iov și aduceți o ardere de tot pentru voi și robul meu Iov se va ruga
42.8
Gen. 20.17Iac. 5.15,161 In. 5.16
pentru voi, căci pe el îl voi primi, ca să nu vă fac după nebunia voastră; căci n‐ați vorbit de mine lucrul care este drept, ca robul meu Iov. 9Și Elifaz Temanitul și Bildad Șuahitul, Țofar Naamatitul, s‐au dus și au făcut cum le zisese Domnul: și Domnul a primit pe Iov. 10Și Domnul
42.10
Ps. 14.7
126.1
a întors robia lui Iov când s‐a rugat pentru prietenii săi și Domnul a dat îndoit
42.10
Is. 40.2
lui Iov ce avusese înainte. 11Și au venit la el toți frații
42.11
Cap. 19.13.
săi și toate surorile lui și toți cei ce fuseseră din cunoscuții săi mai înainte și au mâncat pâine cu el în casa lui și l‐au compătimit și l‐au mângâiat de tot răul pe care‐l adusese Domnul peste el: și i‐a dat fiecare câte un chesita și fiecare un inel de aur. 12Și Domnul a binecuvântat
42.12
Cap. 8.7.
mai mult sfârșitul lui Iov decât începutul lui: și a avut patrusprezece mii
42.12
Cap. 1.3.
de oi și șase mii de cămile; și o mie de perechi de boi, și o mie de măgărițe. 13Și a avut șapte
42.13
Cap. 1.2.
fii și trei fete. 14Și a pus numele uneia Iemina și numele celei de a doua Cheția și numele celei de a treia Cheren‐Hapuc. 15Și în toată țara nu se aflau femei așa de frumoase ca fetele lui Iov: și tatăl lor le‐a dat o moștenire între frații lor. 16Și Iov a trăit
42.16
Cap. 5.26.
după aceasta o sută patruzeci de ani și a văzut pe fiii săi și pe fiii fiilor săi, patru neamuri. 17Și Iov a murit bătrân și sătul
42.17
Gen. 25.8
de zile.