Cele trei seminții și jumătate trimise acasă
221Atunci Iosua a chemat pe rubeniți și pe gadiți și jumătatea seminției lui Manase, 2și le‐a zis: Voi ați păzit tot
ce v‐a poruncit Moise, robul Domnului, și
ați ascultat de glasul meu în tot ce v‐am poruncit. 3N‐ați părăsit pe frații voștri în aceste multe zile până în ziua de astăzi și ați păzit ce este de păzit din porunca Domnului Dumnezeului vostru. 4Și acum Domnul Dumnezeul vostru a dat odihnă fraților voștri, după cum le‐a vorbit. Și acum întoarceți‐vă și mergeți în corturile voastre, în țara pe care o aveți în stăpânire, pe
care v‐a dat‐o Moise, robul Domnului, dincolo de Iordan. 5Numai
11.22
, luați aminte foarte mult să faceți porunca și legea pe care v‐a poruncit‐o Moise, robul Domnului, ca să
iubiți pe Domnul Dumnezeul vostru și să umblați în toate căile lui și să păziți poruncile lui și să vă lipiți de el și să‐i slujiți cu toată inima voastră și cu tot sufletul vostru. 6Și Iosua i‐a binecuvântat
și le‐a dat drumul și ei s‐au dus la corturile lor. 7Și jumătății din seminția lui Manase Moise îi dăduse moștenire în Basan și celeilalte
jumătăți Iosua îi dăduse între frații lor, dincoace de Iordan spre apus. Și când le‐a dat drumul Iosua la corturile lor, i‐a și binecuvântat, 8și le‐a vorbit zicând: Vă întoarceți la corturile voastre cu multe avuții și cu turme foarte multe și cu argint și cu aur și cu aramă și cu fier și cu veșminte foarte multe; împărțiți
prada vrăjmașilor voștri cu frații voștri. 9Și copiii lui Ruben și copiii lui Gad și jumătatea seminției lui Manase s‐au întors și s‐au dus de la copiii lui Israel din Silo, care este în țara Canaan, ca să meargă în țara Galaad
, în țara pe care o aveau în stăpânire, pe care au stăpânit‐o după cuvântul Domnului prin Moise.
Ei zidesc un altar
10Și au venit în ținuturile Iordanului, care sunt în țara Canaan și copiii lui Ruben, copiii lui Gad și jumătatea seminției lui Manase au zidit acolo un altar lângă Iordan, un altar mare la vedere. 11Și copiii lui Israel au auzit
zicând: Iată copiii lui Ruben, copiii lui Gad și jumătate din seminția lui Manase au zidit un altar în fața țării Canaan, în ținuturile Iordanului, în latura copiilor lui Israel. 12Și când au auzit copiii lui Israel, toată adunarea
copiilor lui Israel s‐a strâns la Silo ca să meargă să se războiască cu ei. 13Și copiii lui Israel au trimis
la copiii lui Ruben și la copiii lui Gad și la jumătatea seminției lui Manase în țara Galaad pe Fineas
, fiul lui Eleazar preotul, 14și zece mai mari cu el, câte un mai mare de fiecare casă părintească din toate semințiile lui Israel și fiecare din ei era cap
al unei case părintești între miile lui Israel. 15Și au venit la copiii lui Ruben, la copiii lui Gad și la jumătatea seminției lui Manase în țara Galaad și le‐au vorbit zicând: 16Așa zice toată adunarea Domnului: Ce păcat ați făcut împotriva Dumnezeului lui Israel, ca să vă abateți astăzi de la urmarea Domnului, zidindu‐vă un altar ca să vă răsculați
astăzi împotriva Domnului? 17Prea puțin ne este oare fărădelegea din Peor
de care nu suntem curățiți până în ziua de astăzi, deși a fost o rană în adunarea Domnului? 18Și astăzi vă abateți de pe urmarea Domnului, și va fi așa: dacă astăzi vă răsculați împotriva Domnului, mâine el se va mânia
pe toată adunarea lui Israel. 19Însă dacă țara care este în stăpânirea voastră este necurată, treceți în țara care este stăpânirea Domnului unde locuiește locașul
Domnului, și luați stăpânire între noi; dar nu vă răsculați împotriva Domnului și nu vă răsculați împotriva noastră, zidindu‐vă un altar afară de altarul Domnului Dumnezeului nostru. 20Oare n‐a păcătuit Acan
, fiul lui Zerah, în lucrul sortit nimicirii? Și a căzut mânia peste toată adunarea lui Israel, și n‐a pierit singur în nelegiuirea lui.
Apărarea lor
21Și copiii lui Ruben și copiii lui Gad și jumătatea seminției lui Manase au răspuns și au zis capilor miilor lui Israel: 22Dumnezeul dumnezeilor, Domnul Dumnezeul
dumnezeilor, Domnul știe
23.10Ps. 44.21
139.1,2Ier. 12.32 Cor. 11.11,31
și Israel însuși va ști; dacă din răscoală, sau din păcat împotriva Domnului, (nu ne mântui în ziua aceasta!) 23ne‐am zidit un altar ca să ne abatem de pe urma Domnului și să aducem pe el ardere de tot și daruri de mâncare, sau ca să aducem pe el jertfe de pace, însuși Domnul s‐o ceară
înapoi. 24Și dacă n‐am făcut‐o de frica acestui lucru, zicând: Mâine copiii voștri vor vorbi copiilor noștri, zicând: Ce aveți voi a face cu Domnul Dumnezeul lui Israel? 25Domnul a pus Iordanul ca hotar între noi și între voi, copii ai lui Ruben și copii ai lui Gad, n‐aveți parte în Domnul! Și așa copiii voștri vor face pe copiii noștri să înceteze să se teamă de Domnul. 26Și noi am zis: Să ne punem acum pe lucru ca să zidim un altar nu pentru ardere de tot, nici pentru jertfă, 27ci ca
mărturie între noi și între voi și între neamurile noastre după noi, ca să facem slujba
Domnului înaintea lui cu arderile de tot ale noastre și cu jertfele noastre și cu darurile noastre de pace, ca copiii voștri să nu zică mâine copiilor noștri: Voi n‐aveți parte în Domnul! 28Și am zis: Dacă va fi ca mâine ei să zică așa către noi și către neamurile noastre, vom zice: Iată chipul altarului Domnului, pe care l‐au făcut părinții noștri, nu pentru ardere de tot, nici pentru jertfă, ci ca mărturie între noi și între voi! 29Departe de noi să ne răsculăm împotriva Domnului și să ne abatem astăzi de pe urma Domnului prin zidirea
unui altar pentru arderi de tot, pentru daruri de mâncare și pentru jertfe, afară de altarul Domnului Dumnezeului nostru care este înaintea locașului său. 30Și Fineas preotul și mai marii adunării și capii miilor lui Israel, care erau cu el, când au auzit cuvintele, pe care le‐au vorbit copiii lui Ruben și copiii lui Gad și copiii lui Manase, a fost bine în ochii lor. 31Și Fineas, fiul lui Eleazar preotul, a zis copiilor lui Ruben și copiilor lui Gad și copiilor lui Manase: Astăzi cunoaștem că Domnul este în mijlocul
nostru, fiindcă n‐ați făcut păcatul acesta împotriva Domnului: ați scăpat pe copiii lui Israel din mâna Domnului. 32Și Fineas, fiul lui Eleazar preotul, și mai marii s‐au întors de la copiii lui Ruben și de la copiii lui Gad, din țara Galaad în țara Canaan la copiii lui Israel și le‐au adus vorbă. 33Și lucrul a fost bun în ochii copiilor lui Israel și copiii lui Israel au binecuvântat
pe Dumnezeu și nu mai ziceau să se suie cu război împotriva lor să prăpădească țara în care locuiau copiii lui Ruben și copiii lui Gad. 34Și copiii lui Ruben și copiii lui Gad au numit altarul Ed, căci, au zis ei, el este martor între noi că Domnul este Dumnezeu.