Suferințe și mângâieri
31Eu sunt omul care a văzut suferința sub nuiaua mâniei sale. 2El m‐a povățuit și m‐a făcut să umblu în întuneric și nu în lumină; 3cu adevărat, împotriva mea își întoarce mâna iarăși și iarăși toată ziua. 4El mi‐a învechit
carnea și pielea; mi‐a sfărâmat
oasele. 5A zidit împotriva mea și m‐a înconjurat cu fiere și chin. 6M‐a pus
143.3
în locuri întunecoase, ca pe cei morți de demult. 7M‐a îngrădit
19.8Osea 2.6
ca să nu ies, mi‐a îngreuiat lanțul. 8Da, când strig
și cer ajutor, el îmi închide rugăciunea. 9Mi‐a îngrădit
13.7,8
căile cu pietre cioplite, mi‐a strâmbat cărările. 10El este pentru mine ca un urs la pândă
13.7,8
, ca un leu în locuri ascunse. 11Mi‐a abătut căile și m‐a
sfâșiat; m‐a făcut pustiu. 12Și‐a întins arcul și m‐a pus
16.12Ps. 38.2
țintă săgeții. 13A înfipt săgețile
tolbei sale în rărunchii mei. 14Am ajuns de râs
la tot poporul meu și cântecul
lor toată ziua. 15M‐a săturat
de amărăciune, m‐a adăpat cu pelin. 16Mi‐a zdrobit și dinții cu pietre
din prund; m‐a acoperit cu cenușă. 17Și mi‐ai depărtat sufletul de pace, am uitat fericirea. 18Și am
zis: Mi s‐a pierdut încrederea și așteptarea mea de la Domnul. 19Adu‐ți aminte de strâmtorarea mea și de mâhnirea mea, pelinul
și otrava! 20Sufletul meu își aduce aminte de ele încă și este încovoiat înăuntrul meu. — 21De aceasta îmi aduc aminte în inimă, de aceea am nădejde: 22sunt îndurările
Domnului că n‐am fost stinși de tot, căci milele sale nu s‐au istovit. 23Ele sunt noi în fiecare
dimineață; mare este credincioșia ta! 24Domnul este partea mea
73.26
119.57Ier. 10.16
, zice sufletul meu; de aceea voi nădăjdui în el. 25Domnul este bun pentru cei ce‐l așteaptă
, pentru sufletul care‐l caută. 26Bine este ca omul să nădăjduiască și să aștepte
în liniște mântuirea Domnului. 27Bine
119.71
este pentru om să poarte jugul în tinerețea sa, 28să șadă
singur și să tacă, pentru că l‐a pus peste el. 29Să‐și pună gura
în țărână; poate este nădejde. 30Să‐și dea
obrazul celui ce‐l lovește, să se sature de ocară. 31Căci
Domnul nu va lepăda în veac; 32căci deși întristează, totuși va avea milă, după mulțimea îndurărilor sale. 33Căci nu strâmtorează
bucuros, nici nu întristează pe copiii oamenilor. 34Să fie călcați în picioare toți cei încătușați ai pământului, 35să se abată dreptul omului înaintea feței Celui Preaînalt, 36să se sucească dreptul unui om, nu vede
oare Domnul? 37Cine zice
și se face, când Domnul nu poruncește? 38Oare răul
și binele nu ies din gura Celui Preaînalt? 39De ce
deci se plânge omul cel viu, omul
pentru pedeapsa păcatelor sale? 40Să ne cercetăm căile noastre și să le cercăm și să ne întoarcem la Domnul. 41Să ne înălțăm
inima cu mâinile la Dumnezeu în ceruri: 42Am păcătuit
, ne‐am răzvrătit; tu n‐ai iertat. 43Te‐ai învelit cu mânia și ne‐ai urmărit; ai omorât
, n‐ai avut milă. 44Te‐ai învelit cu un nor ca
să nu străbată la tine rugăciunea. 45Ne‐ai făcut ca un gunoi
și lepădătură în mijlocul popoarelor. 46Toți vrăjmașii
noștri și‐au deschis gura larg împotriva noastră. 47Frica
și groapa au venit peste noi, pustiirea
și nimicirea. 48Ochiul meu varsă râuri
9.1
14.17
de apă pentru nimicirea fiicei poporului meu. 49Ochiul
meu lăcrimează și nu se oprește și n‐are odihnă, 50până când Domnul se va uita și va privi din ceruri
. 51Ochiul meu îmi întristează sufletul pentru toate fiicele cetății mele. 52Cei ce sunt vrăjmașii mei fără cuvânt
69
4
109.3
119.161
m‐au urmărit aprig ca pe o pasăre. 53Mi‐au pierdut viața în temniță
38.6,9,10
și au aruncat
o piatră peste mine. 54S‐au vărsat
124.4,5
ape peste capul meu. Am zis
: Sunt pierdut! 55Eu am chemat
numele tău, Doamne, din temnița cea mai adâncă. 56Tu ai auzit
6.8
18.6
66.19
116.1
glasul meu; nu‐ți ascunde urechea de suspinarea mea, de strigarea mea. 57Te‐ai apropiat
în ziua când te‐am chemat. Ai zis: Nu te teme. 58Doamne, tu ai apărat
pricinile sufletului meu; mi‐ai răscumpărat
viața. 59Doamne, ai văzut nedreptatea mea; judecă‐mi
35.23
pricina. 60Ai văzut toată răzbunarea lor, toate uneltirile
lor împotriva mea, 61ai auzit, Doamne, ocara lor și toate uneltirile lor împotriva mea, 62buzele celor ce s‐au sculat împotriva mea și închipuirea lor împotriva mea toată ziua. 63Privește când șed
și când se scoală ei; eu
sunt cântecul lor. 64Răsplătește‐le
, Doamne, după lucrul mâinilor lor. 65Dă‐le o învelitoare de inimă, blestemul lor asupra‐le! 66Urmărește‐i cu mânie și stârpește‐i de sub
cerurile
Domnului.