Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
23

Sărbătorile

231Și Domnul a vorbit lui Moise zicând: 2Vorbește copiilor lui Israel și spune‐le: Sărbătorile

23.2
Vers. 4, 37.
hotărâte ale Domnului pe care le veți vesti
23.2
Ex. 32.52 Reg. 10.20Ps. 81.3
să fie adunări sfinte. Acestea sunt sărbătorile hotărâte ale mele. 3Șase
23.3
Ex. 20.9
23.12
31.15
34.21Deut. 5.13Lc. 13.14
zile să se lucreze, dar a șaptea zi să fie un sabat de odihnă o adunare sfântă; să nu faceți niciun lucru: este un sabat pentru Domnul în toate locuințele voastre. 4Acestea
23.4
Vers. 2, 37.
sunt sărbătorile hotărâte ale Domnului, adunări sfinte pe care să le vestiți la sorocul lor hotărât. 5În
23.5
Ex. 12.6,14,18
13.3,10
23.15
34.18Num. 9.2,3
28.16,17Deut. 16.1‐8Ios. 5.10
luna întâi, la patrusprezece ale lunii, între cele două seri, sunt paștile Domnului. 6Și
23.6
Ex. 12.16Num. 28.18,25
în ziua a cincisprezecea a acestei luni este sărbătoarea azimilor pentru Domnul: șapte zile să mâncați azimi. 7În ziua întâi va fi o adunare sfântă; să nu faceți niciun lucru de muncă. 8Și să aduceți Domnului șapte zile o jertfă arsă cu foc; în ziua a șaptea este o adunare sfântă; să nu faceți niciun lucru de muncă. 9Și Domnul a vorbit lui Moise zicând: 10Vorbește copiilor lui Israel și spune‐le: Când
23.10
Ex. 23.16,19
34.22,26Num. 15.2,18
23.26Deut. 16.9Ios. 3.15
veți intra în țara pe care v‐o dau și veți secera secerișul ei, atunci să aduceți la preot un snop din pârga
23.10
Rom. 11.161 Cor. 15.20Iac. 1.18Ap. 15.4
secerișului vostru. 11Și el
23.11
Ex. 29.24
va legăna snopul înaintea Domnului ca să fie primit pentru voi; preotul îl va legăna a doua zi după sabat. 12Și în ziua când veți legăna acest snop să aduceți un miel fără cusur de un an ca ardere de tot Domnului 13și
23.13
Cap. 2.14, 15, 16.
darul lui de mâncare: două zecimi de floarea făinii frământată cu untdelemn, ca jertfă arsă cu foc pentru Domnul, miros plăcut, și darul lui de băutură de vin a patra parte dintr‐un hin. 14Și să nu mâncați pâine și grăunțe prăjite și grăunțe în spice, până în ziua când veți fi adus darul Dumnezeului vostru: este o orânduire în veac în neamurile voastre în toate locuințele voastre. 15Și
23.15
Ex. 34.22Deut. 16.9
de a doua zi după sabat, de la ziua când ați adus snopul darului legănat, să vă numărați șapte sabate; să fie întregi; 16să numărați cincizeci de zile până
23.16
Fapte. 2.1
la a doua zi după sabatul al șaptelea; și să aduceți
23.16
Num. 28.26
un nou dar de mâncare Domnului. 17Să aduceți din locuințele voastre două pâini ca dar legănat din două zecimi de floarea făinii; să fie coapte cu aluat ca pârgă
23.17
Ex. 23.16,19
22.29
34.22,26Num. 15.17‐21
28.26Deut. 26.1
pentru Domnul. 18Și să aduceți cu pâinea șapte miei de câte un an fără cusur și un vițel din cireadă și doi berbeci; ei vor fi ardere de tot pentru Domnul cu darul lor de mâncare și darurile lor de băutură, o jertfă arsă cu foc, miros plăcut Domnului. 19Și să jertfiți
23.19
Cap. 4.23, 28.
un țap din capre ca jertfă pentru păcat și doi miei de un an ca
23.19
Cap. 3.1.
jertfă de pace. 20Și preotul să le legene cu pâinea celor dintâi roade ca dar legănat înaintea Domnului cu cei doi miei
23.20
Num. 18.12Deut. 18.4
; să fie sfinte pentru Domnul, pentru preot. 21Și să faceți vestire în aceeași zi, să vă fie o adunare sfântă: să nu faceți niciun lucru de muncă: este o orânduire în veac în toate locuințele voastre în neamurile voastre. 22Și
23.22
Cap. 19.9.
când veți strânge secerișul pământului vostru, să nu seceri de tot laturile ogorului tău și să nu strângi spicele
23.22
Deut. 24.19
căzute din secerișul tău: să le lași săracului și străinului de loc: Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. 23Și Domnul a vorbit lui Moise zicând: 24Vorbește copiilor lui Israel zicând: În
23.24
Num. 29.1
luna a șaptea, la întâi a lunii, să fie o odihnă pentru voi, o amintire
23.24
Cap. 25.9.
cu sunet de trâmbiță, o adunare sfântă. 25Să nu faceți niciun lucru de muncă și să aduceți o jertfă arsă cu foc Domnului. 26Și Domnul a vorbit lui Moise zicând: 27Și
23.27
Cap. 16.30.
la zece a acestei luni a șaptea este ziua ispășirii; să vă fie o adunare sfântă; și să vă amărâți sufletele și să aduceți o jertfă arsă cu foc Domnului. 28Și să nu faceți niciun lucru în ziua aceea: căci este o zi de ispășire, ca să facă ispășire pentru voi înaintea Domnului Dumnezeului vostru. 29Căci orice suflet care nu se va amărî în ziua aceea va fi stârpit
23.29
Gen. 17.14
din poporul său. 30Și orice suflet care va face vreun lucru în ziua aceasta, sufletul
23.30
Cap. 20.3, 5, 6.
acela îl voi pierde din poporul său. 31Să nu faceți nicio muncă; este o orânduire în veac în neamurile voastre în toate locuințele voastre. 32Să vă fie un sabat de odihnă și să vă amărâți sufletele. La nouă ale lunii, seara, din seară până în seară, să țineți sabatul vostru. 33Și Domnul a vorbit lui Moise zicând: 34Vorbește copiilor lui Israel zicând: În
23.34
Ex. 28.16Num. 29.12Deut. 16.13Ezra 3.4Neem. 8.14Zah. 14.16In. 7.2
ziua a cincisprezecea a lunii acesteia a șaptea este sărbătoarea colibelor pentru Domnul șapte zile. 35În ziua întâi să fie o adunare sfântă; să nu faceți niciun lucru de muncă. 36Șapte zile să aduceți o jertfă arsă cu foc Domnului; în ziua a opta
23.36
Num. 29.35Neem. 8.18In. 7.37
să vă fie o adunare sfântă și să aduceți o jertfă arsă cu foc Domnului; este
23.36
Deut. 16.82 Cron. 7.9Neem. 8.18Ioel 1.14
2.15
o adunare de sărbătoare; să nu faceți niciun lucru de muncă. 37Acestea
23.37
Vers. 2, 4.
sunt sărbătorile hotărâte ale Domnului pe care le veți vesti ca adunări sfinte spre a aduce jertfă arsă cu foc Domnului, ardere de tot și un dar de mâncare, jertfă și daruri de băutură, fiecare lucru la ziua sa, 38afară
23.38
Num. 29.39
de sabatele Domnului și afară de darurile voastre și afară de toate juruințele voastre și afară de toate darurile voastre de bunăvoie pe care le dați Domnului. 39Dar în ziua a cincisprezecea a lunii a șaptea, după ce veți fi strâns
23.39
Ex. 23.16Deut. 16.13
roadele pământului, să țineți sărbătoarea Domnului șapte zile; în ziua întâi să fie o odihnă și a opta zi să fie o odihnă. 40Și
23.40
Neem. 8.15
în ziua întâi să vă luați rod dintr‐un pom frumos, ramuri de finic și crăci de copaci tufoși și sălcii de pârâu și să vă bucurați
23.40
Deut. 16.14,15
înaintea Domnului Dumnezeului vostru șapte zile. 41Și să țineți
23.41
Num. 29.12Neem. 8.18
sărbătoarea ca sărbătoare pentru Domnul șapte zile în an: este o orânduire în veac în neamurile voastre; s‐o țineți în luna a șaptea. 42Să locuiți în
23.42
Neem. 8.14,15,16
colibe șapte zile; toți băștinașii din Israel să locuiască în colibe, 43ca
23.43
Deut. 31.13Ps. 78.5,6
neamurile voastre să știe că am făcut pe copiii lui Israel să locuiască în colibe când i‐am scos din țara Egiptului. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. 44Și Moise a spus
23.44
Vers. 2.
copiilor lui Israel sărbătorile Domnului.

24

Candelele și pâinea. Hula

241Și Domnul a vorbit lui Moise zicând: 2Poruncește

24.2
Ex. 27.20,21
copiilor lui Israel să‐ți aducă untdelemn curat de măsline, pisat pentru lumină, ca să țină candela aprinsă necurmat. 3Aaron s‐o întocmească dinafară de perdeaua mărturiei în cortul întâlnirii de seară până dimineață înaintea Domnului necurmat: este o orânduire în veac în neamurile voastre. 4El să întocmească în sfeșnicul
24.4
Ex. 31.8
39.37
curat candelele înaintea Domnului necurmat.

Pâinile

5Și să iei floarea făinii și să coci douăsprezece turte

24.5
Ex. 25.30
din ea; o turtă să fie de două zecimi. 6Și să le pui în două rânduri, șase într‐un rând, pe masa curată
24.6
1 Reg. 7.482 Cron. 4.19
13.11Evr. 9.2
înaintea Domnului. 7Și să pui tămâie curată peste fiecare rând și să fie pe pâine ca amintire, o jertfă arsă cu foc Domnului. 8În
24.8
Num. 4.71 Cron. 9.322 Cron. 2.4
fiecare zi de sabat s‐o așeze înaintea Domnului necurmat de la copiii lui Israel: este un legământ veșnic. 9Și
24.9
1 Sam. 21.6Mat. 12.4Mc. 2.26Lc. 6.4
să fie a lui Aaron și a fiilor lui și
24.9
Ex. 29.3321.22
ei s‐o mănânce într‐un loc sfânt, căci este preasfântă pentru el din jertfele cu foc ale Domnului: este un așezământ veșnic.

Pedepsirea hulitorilor și ucigașilor

10Și fiul unei femei Israelite, și el era fiul unui bărbat egiptean, a ieșit între copiii lui Israel; și fiul Israelitei s‐a certat în tabără cu un bărbat Israelit. 11Și fiul femeii Israelite a hulit

24.11
Vers. 16.
Numele și a blestemat
24.11
Iov 1.5,11,22
2.5,9,10Is. 8.21
și l‐au adus
24.11
Ex. 18.22,26
la Moise. Și numele mamei lui era Șelomit, fata lui Dibri, din seminția lui Dan. 12Și
24.12
Num. 15.34
l‐au pus sub pază ca
24.12
Ex. 18.15,16Num. 27.5
36.5,6
să hotărască după gura Domnului. 13Și Domnul a vorbit lui Moise zicând: 14Scoate afară din tabără pe cel ce a blestemat și toți cei ce l‐au auzit să‐și pună
24.14
Deut. 13.9
17.7
mâinile pe capul lui și toată adunarea să‐l ucidă cu pietre. 15Și să vorbești copiilor lui Israel zicând: Oricine va blestema pe Dumnezeul său își va purta
24.15
Cap. 5.1;
păcatul. 16Și cel ce hulește
24.16
1 Reg. 21.10,13Ps. 74.10,18Mat. 12.31Mc. 3.28Iac. 2.7
numele Domnului să fie omorât; toată adunarea să‐l ucidă cu pietre, atât străinul de loc cât și băștinașul; când va blestema Numele, să fie omorât. 17Și
24.17
Ex. 21.12Num. 35.31Deut. 19.11,12
un bărbat care va lovi de moarte pe vreun suflet de om, să fie omorât. 18Și
24.18
Vers. 21.
cel ce va lovi de moarte pe o vită să plătească viață pentru viață. 19Și dacă un om va face aproapelui său vreo vătămare: cum
24.19
Ex. 21.24Deut. 19.21Mat. 5.38
7.2
a făcut el așa să i se facă și lui: 20frântură pentru frântură, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte: cum a făcut el vătămare cuiva, așa să i se facă și lui. 21Și
24.21
Vers. 18.
cel ce lovește de moarte un dobitoc să‐l plătească și
24.21
Vers. 17.
cel ce lovește de moarte pe un om, să fie omorât. 22O singură
24.22
Ex. 12.49Num. 15.16
judecată să fie și pentru străinul de loc și pentru băștinaș, căci eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. 23Și Moise a vorbit copiilor lui Israel și au scos
24.23
Vers. 14.
afară din tabără pe cel ce blestemase și l‐au ucis cu pietre. Și copiii lui Israel au făcut cum poruncise Domnul lui Moise.

25

Anul sabatic

251Și Domnul a vorbit lui Moise pe muntele Sinai zicând: 2Vorbește copiilor lui Israel și spune‐le: Când veți intra în țara pe care v‐o dau, țara să țină un sabat

25.2
Ex. 23.102 Cron. 36.21
pentru Domnul. 3Șase ani să‐ți semeni ogorul și șase ani să‐ți tai via și să‐ți strângi rodul ei. 4Dar anul al șaptelea să fie un sabat de odihnă pentru țară, un sabat pentru Domnul. Să nu‐ți semeni ogorul și să nu‐ți tai via. 5Să nu seceri ceea ce
25.5
2 Reg. 19.29
va crește de la sine din secerișul tău și să nu culegi strugurii din via ta netăiată: să fie un an de odihnă pentru țară. 6Și sabatul țării să vă fie hrană, ție și robului tău și roabei tale și simbriașului tău și oaspetelui tău care stă vremelnic la tine, 7și dobitoacelor tale și viețuitoarelor care sunt în țara ta: tot venitul ei va fi spre hrană.

Anul de veselie

8Și să‐ți numeri șapte sabate de ani, de șapte ori șapte ani; și zilele celor șapte sabate de ani să‐ți fie patruzeci și nouă de ani. 9Atunci să faci să răsune trâmbița cea tare în luna a șaptea în a zecea a lunii; în ziua ispășirilor

25.9
Cap. 23.24, 27.
să faceți să răsune trâmbița în toată țara voastră. 10Și să sfințiți anul al cincizecelea și să vestiți
25.10
Is. 61.2
63.4Ier. 34.8,15,17Lc. 4.19
slobozenie în țară tuturor locuitorilor ei; să vă fie o veselie; și
25.10
Vers. 13.
să vă întoarceți fiecare la moșia lui și să vă întoarceți fiecare la familia lui. 11Acest al cincizecelea an să vă fie o veselie; să nu
25.11
Vers. 5.
semănați și să nu secerați cele crescute de la sine și să nu culegi strugurii viei netăiate. 12Căci este o veselie; să vă fie sfânt
25.12
Vers. 6, 7.
; să mâncați venitul lui din ce va da câmpul. 13În
25.13
Vers. 10. Cap. 27.24.
acest an de veselie să vă întoarceți fiecare om la moșia sa. 14Și când vindeți ceva aproapelui vostru sau cumpărați din mâna aproapelui vostru, să
25.14
Vers. 17. Cap. 19.13.
nu vă nedreptățiți unul pe altul. 15Să cumperi de la aproapele tău după
25.15
Cap. 27.18, 23.
numărul anilor de la veselie; să‐ți vândă după numărul anilor de rod. 16După mulțimea anilor să‐i mărești prețul și după împuținarea anilor să‐i scazi prețul, căci îți vinde numărul secerișurilor. 17Și
25.17
Vers. 14.
să nu vă nedreptățiți unul pe altul, ci
25.17
Vers. 43. Cap. 19.14, 32.
să te temi de Dumnezeul tău: căci eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. 18Și
25.18
Cap. 19.37.
să faceți orânduirile mele și să păziți judecățile mele și să le faceți, și veți locui în țara voastră fără temere
25.18
Cap. 26.5.
. 19Și țara își va da rodul și
25.19
Cap. 26.5.
veți mânca până la săturare și veți locui în ea fără temere. 20Și dacă veți zice: Ce
25.20
Mat. 6.25,31
vom mânca în anul al șaptelea? Iată
25.20
Vers. 4, 5.
nu vom semăna nici nu vom culege venitul nostru! 21Atunci voi
25.21
Ex. 16.29Deut. 28.8
porunci binecuvântarea mea peste voi în anul al șaselea și va da rod pentru trei ani. 22Și
25.22
2 Reg. 19.29
veți semăna în anul al optulea și veți mânca din
25.22
Ios. 5.11,12
roadele cele vechi până în anul al nouălea; până vor sosi roadele lui veți mânca din cele vechi. 23Și pământul să nu se vândă de veci, căci
25.23
Deut. 32.432 Cron. 7.20Ps. 85.1Ioel 2.18
3.2
pământul este al meu; căci voi sunteți la mine străini de loc
25.23
1 Cron. 29.15Ps. 39.12
119.191 Pet. 2.11
și oaspeți. 24Și în toată țara pe care o aveți în stăpânire să dați drept de răscumpărare pentru pământ. 25Dacă
25.25
Rut 2.20
4.4,6
fratele tău va sărăci și va vinde din moșia sa, atunci răscumpărătorul
25.25
Rut 3.2,9,12Ier. 32.7,8
său, ruda lui cea mai de aproape, să vină și să răscumpere ce a vândut fratele său. 26Și dacă omul nu are pe nimeni care să aibă drept de răscumpărare, și‐i dă mâna și are de ajuns pentru răscumpărarea lui, 27atunci
25.27
Vers. 50, 51, 52.
să socotească anii de la vinderea lui, și ceea ce va trece să întoarcă înapoi omului căruia i‐l vânduse și să se întoarcă la moșia sa. 28Și dacă mâna lui n‐a găsit de ajuns ca să i‐l înapoieze, atunci ceea ce a vândut să rămână în mâna cumpărătorului până la anul de veselie: și
25.28
Vers. 13.
în anul de veselie să iasă și vânzătorul să se întoarcă în moșia sa. 29Și dacă cineva a vândut o casă de locuit într‐o cetate cu zid, atunci să aibă dreptul de răscumpărare până la sfârșitul anului vinderii ei; un an deplin să aibă dreptul de răscumpărare. 30Și dacă nu va fi răscumpărată până la împlinirea unui an întreg, atunci casa care este în cetatea cu zid va rămânea de veci în mâna celui ce a cumpărat‐o, în neamurile sale; să nu iasă în anul de veselie. 31Dar casele satelor, care n‐au zid împrejurul lor, să fie socotite ca ogoarele țării: să poată fi răscumpărate și ele să iasă în anul de veselie. 32Dar cât pentru cetățile
25.32
Num. 35.2Ios. 21.2
leviților, casele din cetățile din moșia lor, leviții să aibă drept veșnic de răscumpărare. 33Și dacă cineva va răscumpăra de la unul din leviți, atunci casa vândută în cetatea moșiei sale să
25.33
Vers. 28.
iasă în anul de veselie, căci casele din cetățile leviților sunt moșia lor între copiii lui Israel. 34Și
25.34
Fapte. 4.36,37
câmpul ocolului dimprejurul cetăților lor să nu se vândă, căci este moșia lor de veci. 35Și când fratele tău va sărăci și mâna lui se va clătina lângă tine, atunci să‐l sprijinești
25.35
Deut. 15.7,8Ps. 37.26
41.1
112.5,9Prov. 14.31Lc. 6.35Fapte. 11.29Rom. 12.101 In. 3.17
, fie străin de loc sau oaspete ca să trăiască cu tine. 36
25.36
Ex. 22.25Deut. 23.19Neem. 5.7Ps. 15.5Prov. 28.8Ezec. 18.8,13,17
22.12
nu iei de la el nici camătă, nici dobândă, ci teme‐te de
25.36
Vers. 17.
Dumnezeul tău, ca fratele tău să trăiască cu tine. 37Să nu‐i dai argintul tău cu camată, nici să nu‐i împrumuți bucatele tale cu dobândă. 38Eu
25.38
Cap. 22.32, 33.
sunt Domnul Dumnezeul vostru, care v‐am scos din țara Egiptului, ca să vă dau țara Canaan, ca să fiu Dumnezeul vostru. 39Și
25.39
Ex. 21.2Deut. 15.121 Reg. 9.222 Reg. 4.1Neem. 5.5Ier. 34.14
dacă fratele tău va sărăci lângă tine și se va vinde ție, să nu‐l silești să‐ți facă muncă de rob. 40Să fie cu tine ca un simbriaș și ca un oaspete; să slujească la tine până la anul de veselie. 41Atunci să iasă de la tine, el
25.41
Ex. 21.3
și copiii lui cu el, și să se întoarcă la familia sa și să se întoarcă în
25.41
Vers. 28.
moșia părinților săi. 42Căci ei sunt
25.42
Vers. 55.
robii mei pe care i‐am scos din țara Egiptului; ei să nu se vândă ca robi. 43
25.43
Ef. 6.9Col. 4.1
Să nu‐l stăpânești cu asprime
25.43
Vers. 46.
, ci să te temi
25.43
Vers. 17.
de Dumnezeul tău. 44Și robul tău și roaba ta pe care‐i vei avea, din neamurile
25.44
Is. 56.3,6
care sunt împrejurul vostru, din ele să vă cumpărați robi și roabe. 45Și, dintre copiii străinilor care stau vremelnic între voi, din ei să cumpărați și din familiile care sunt cu voi, pe care i‐au născut în țara voastră; și ei vor fi stăpânirea voastră. 46Și
25.46
Is. 14.2
să‐i lăsați de moștenire copiilor voștri după voi, ca să‐i moștenească drept stăpânire; pe ei să‐i faceți robii voștri în veac, dar cât despre frații voștri, copiii lui Israel, să nu stăpâniți unul
25.46
Vers. 43.
peste altul cu asprime. 47Și dacă un străin de loc sau unul care stă vremelnic cu tine, va ajunge bogat și fratele
25.47
Vers. 25, 35.
tău lângă el va sărăci și se va vinde străinului de loc care stă vremelnic cu tine, sau unei seminții din familia străinului: 48după ce se va fi vândut, să aibă dreptul să fie
25.48
Neem. 5.5
răscumpărat; unul din frații săi îl poate răscumpăra. 49Îl poate răscumpăra sau unchiul său sau fiul unchiului său; îl poate răscumpăra sau unul care este ruda lui de aproape din familia lui, sau el însuș, dacă‐i va da mâna, se poate răscumpăra singur
25.49
Vers. 26.
. 50Și să facă socoteală cu cumpărătorul său de la anul în care i‐a fost vândut până la anul de veselie și prețul vinderii sale să fie după numărul anilor; va fi cu el după
25.50
Iov 7.1Is. 16.14
21.16
zilele unui simbriaș. 51Și dacă mai sunt încă mulți ani, să înapoieze prețul răscumpărării sale după ei din argintul cumpărării lui. 52Și dacă vor fi puțini ani până la anul de veselie, să facă socoteală cu el; să‐i înapoieze prețul răscumpărării sale după numărul anilor lui. 53Să fie la el ca un simbriaș an cu an; să nu‐l stăpânească cu asprime înaintea ochilor tăi. 54Și dacă nu va fi răscumpărat prin unul din aceste feluri, să iasă
25.54
Vers. 41.
în anul de veselie el și copiii lui cu el. 55Căci copiii lui Israel sunt
25.55
Vers. 42.
robii mei; ei sunt robii mei pe care i‐am scos din țara Egiptului. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.

Prin continuarea utilizării acestui site, sunteți de acord cu plasarea și utilizarea cookie-urilor de către SBIR și terți[ascunde mesajul]