Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
14

Vindecarea unui bolnav de dropică

141Și a fost așa: când a intrat în casa unuia dintre mai marii fariseilor într‐un Sabat, ca să mănânce pâine, ei îl pândeau. 2Și iată, un om bolnav de dropică era înaintea lui. 3Și Isus răspunzând a vorbit către învățătorii de lege și farisei, zicând:

14.3
Mat. 12.10
Se cuvine oare în Sabat a tămădui sau nu? 4Iar ei au tăcut. Și l‐a apucat și l‐a tămăduit și i‐a dat drumul. 5Și le‐a zis: Al
14.5
Ex. 23.5Deut. 22.4
cărui măgar sau bou dintre voi va cădea în puț și nu‐l va trage în sus îndată în ziua Sabatului? 6Și n‐au fost în stare să răspundă la acestea.

Despre smerenie la ospețe

7Și a spus o pildă către cei chemați, după ce a luat seama cum își alegeau cele dintâi locuri. Și le‐a zis: 8Când vei fi chemat de cineva la nuntă, nu te așeza la masă în cel dintâi loc, ca nu cumva altul mai de cinste decât tine să fie chemat de el 9și cel ce te‐a chemat pe tine și pe el să vină să‐ți zică: Dă acestuia locul. Și atunci vei începe cu rușine să iei cel din urmă loc. 10Ci

14.10
Prov. 25.6,7
când vei fi chemat, du‐te și așază‐te în cel din urmă loc ca dacă va veni cel ce te‐a chemat să‐ți zică: Prietene, mută‐te mai în sus. Atunci vei avea slavă înaintea tuturor celor ce stau cu tine la masă. 11Pentru că
14.11
Iov 22.29Ps. 18.27Prov. 29.23Mat. 23.12Iac. 4.61 Pet. 5.5
oricine se înalță pe sine va fi smerit; și cine se smerește pe sine va fi înălțat.

Despre binefacere

12Și zicea și celui ce‐l chemase: Când faci prânz sau cină, nu chema pe prietenii tăi, nici pe frații tăi, nici pe rudele tale, nici pe vecinii bogați, ca nu cumva și ei să te cheme iar și să ai răsplată. 13Ci când faci ospăț, cheamă pe săraci,

14.13
Neem. 8.10,12
pe schilozi, pe șchiopi, pe orbi. 14Și fericit vei fi, pentru că ei n‐au cu ce să‐ți răsplătească: căci ți se va răsplăti la învierea drepților.

Pilda celor poftiți la cină

15Și când a auzit acestea, unul dintre cei ce ședeau împreună cu el la masă i‐a zis: Fericit

14.15
Ap. 19.9
este cel ce va mânca pâine în Împărăția lui Dumnezeu. 16Iar
14.16
Mat. 22.2
el i‐a zis: Un om a făcut o cină mare și a chemat pe mulți. 17Și a
14.17
Prov. 9.2,5
trimis pe robul său la ceasul cinei să zică celor chemați: Veniți, căci acum sunt gata. 18Și unul după altul au început toți să ceară iertare. Cel dintâi i‐a zis: Am cumpărat o țarină și am trebuință să mă duc s‐o văd; te rog, iartă‐mă. 19Și altul a zis: Am cumpărat cinci perechi de boi și mă duc să‐i încerc; te rog, iartă‐mă. 20Și altul a zis: M‐am însurat și de aceea nu pot veni. 21Și robul a venit și a vestit domnului său acestea. Atunci stăpânul casei s‐a mâniat și a zis robului său: Ieși îndată în ulițele și cărările cetății și adu aici pe săraci și schilozi și orbi și șchiopi. 22Și robul a zis: Doamne, s‐a făcut ce ai poruncit și mai este loc. 23Și domnul a zis către rob: Ieși la drumuri și la garduri și silește‐i să intre, ca să‐mi fie plină casa. 24Căci vă spun că niciunul
14.24
Mat. 21.43
22.8Fapte. 13.46
din acei bărbați care au fost chemați nu va gusta din cina mea.

Cum să fie ucenicul lui Isus

25Și gloate multe mergeau împreună cu el; și s‐a întors și le‐a zis: 26Dacă

14.26
Deut. 13.6
33.9Mat. 10.37
vine cineva la mine și
14.26
Rom. 9.13
nu urăște pe tatăl său și pe mamă și pe nevastă și pe copii și pe frați și pe surori și
14.26
Ap. 12.11
chiar și sufletul său însuși, nu poate fi ucenic al meu. 27Oricine
14.27
Mat. 16.24Mc. 8.342 Tim. 3.12
nu‐și poartă crucea sa însuși și vine după mine, nu poate să fie ucenic al meu. 28Căci cine
14.28
Prov. 24.27
dintre voi voind să zidească un turn nu stă întâi și socotește cheltuiala dacă are pentru isprăvire? 29Ca nu cumva după ce a pus o temelie și nu este în stare să sfârșească, toți privitorii să înceapă a‐l lua în râs, 30zicând: Omul acesta a început să zidească și n‐a fost în stare să sfârșească. 31Sau care împărat, dacă merge să se bată în război cu alt împărat, nu stă întâi să se sfătuiască dacă poate să întâmpine cu zece mii pe cel ce vine împotriva lui cu douăzeci de mii? 32Iar dacă nu, pe când e el încă departe, trimite soli și se roagă pentru cele de pace. 33Astfel deci, oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are, nu poate să fie ucenic al meu. 34Sarea, deci, este bună;
14.34
Mat. 5.13Mc. 9.50
dar dacă și sarea se strică, cu ce va fi îndreptată? 35Nu este potrivită nici pentru pământ, nici pentru gunoi: oamenii o aruncă afară. Cine are urechi de auzit să audă.