Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
16

Pilda economului necredincios

161Și zicea și către ucenici: Era un om bogat care avea un econom; și acesta a fost învinuit la el că‐i risipea averea. 2Și l‐a chemat și i‐a zis: Ce este aceasta ce aud despre tine? Dă socoteală de economia ta, căci nu mai poți fi econom. 3Iar economul a zis în sine: Ce am să fac pentru că domnul meu îmi ia economia? Să sap nu sunt în stare; să cerșesc îmi este rușine. 4Știu ce voi face, ca atunci când voi fi dat afară din economie să mă primească în casele lor. 5Și a chemat la sine, câte unul, pe fiecare din datornicii domnului său și a zis celui dintâi: Cât ești dator domnului meu? 6Și el a zis: O sută de măsuri de untdelemn. Iar el i‐a zis: Primește‐ți înscrisul și șezi și scrie degrab cincizeci. 7Apoi a zis celuilalt: Dar tu cât ești dator? Și el a zis: O sută de măsuri de grâu. Iar el i‐a zis: Primește‐ți înscrisul și scrie optzeci. 8Și domnul său a lăudat pe economul nedreptății fiindcă făcuse cu minte; pentru că fiii veacului acestuia sunt mai cu minte față de neamul lor însuși, decât fiii

16.8
In. 12.36Ef. 5.81 Tes. 5.5
luminii. 9Și eu vă spun: Faceți‐vă
16.9
Dan. 4.27Mat. 6.19
19.211 Tim. 6.17,18,19
prieteni din Mamona nedreptății; ca atunci când va înceta el, ei să vă primească în corturile veșnice. 10Cel
16.10
Mat. 25.21
ce este credincios în foarte puțin este credincios și în mult: și cel ce este nedrept în foarte puțin, este nedrept și în mult. 11Dacă deci n‐ați fost credincioși în Mamona nedreptății, cine vă va încredința adevăratele bogății? 12Și dacă n‐ați fost credincioși în ceea ce este al altuia, cine vă va da ce este al vostru? 13
16.13
Mat. 6.24
Nicio slugă de casă nu poate sluji la doi domni; căci sau va urî pe unul și va iubi pe celălalt sau se va ține de unul și va disprețui pe celălalt. Nu puteți sluji lui Dumnezeu și lui Mamona.

Mustrări făcute fariseilor

14Și fariseii care

16.14
Mat. 23.14
erau iubitori de argint auzeau toate acestea și‐l luau în bătaie de joc. 15Și le‐a zis: Voi sunteți cei ce vă
16.15
Cap. 10.29.
îndreptățiți pe voi înșivă înaintea oamenilor, dar Dumnezeu
16.15
Ps. 7.9
vă cunoaște inimile: pentru că ce
16.15
1 Sam. 16.7
este înălțat între oameni este o urâciune înaintea lui Dumnezeu. 16Legea
16.16
Mat. 4.17
11.12,13
și prorocii au fost până la Ioan; de atunci Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu se vestește și fiecare pătrunde în ea prin silă. 17Dar mai lesne este
16.17
Ps. 102.26,27Is. 40.8
51.6Mat. 5.181 Pet. 1.25
să treacă cerul și pământul decât să cadă o singură frântură de slovă din lege. 18Oricine
16.18
Mat. 5.32
19.9Mc. 10.111 Cor. 7.10,11
își lasă nevasta și se însoară cu alta preacurvește și cine se însoară cu cea lăsată de bărbat preacurvește.

Pilda bogatului și Lazăr

19Și era un om bogat și se îmbrăca în purpură și in subțire, veselindu‐se strălucit în fiecare zi. 20Și un sărac cu numele Lazăr fusese aruncat la poarta lui, plin de bube. 21Și dorea să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului. Ci și câinii veneau și‐i lingeau bubele. 22Și a fost așa: săracul a murit și a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam și a murit și bogatul și a fost înmormântat. 23Și în Hades și‐a ridicat ochii, fiind în chinuri, și vede de departe pe Avraam și pe Lazăr în sânul lui. 24Și a strigat și a zis: Tată Avraame, fie‐ți milă de mine și trimite pe Lazăr ca să‐și întingă vârful degetului în apă și să‐mi răcorească

16.24
Zah. 14.12
limba, fiindcă sunt
16.24
Is. 66.24Mc. 9.44
în dureri în văpaia aceasta. 25Iar Avraam a zis: Copile, adu‐ți
16.25
Iov 21.13
aminte că ți‐ai primit cele bune în viața ta și Lazăr de asemenea cele rele, iar acum el este mângâiat aici iar tu ești în dureri. 26Și pe lângă toate acestea, între noi și voi este statornicită o prăpastie mare, pentru ca cei ce voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici de acolo să nu treacă la noi. 27Și a zis: Te rog deci, tată, să‐l trimiți în casa tatălui meu. 28Căci am cinci frați, pentru ca să le mărturisească să nu vină și ei în acest loc de chin. 29Dar Avraam zice: Au
16.29
Is. 8.20
34.16In. 5.39,45Fapte. 15.21
17.11
pe Moise și pe proroci: să asculte de ei. 30Iar el a zis: Nu, tată Avraame, ci dacă se va duce la ei cineva dintre cei morți, se vor pocăi. 31Iar el i‐a zis: Dacă n‐ascultă de Moise și de proroci, nu vor fi înduplecați nici
16.31
In. 12.10,11
dacă se va scula cineva dintre cei morți.

17

Prilejurile de păcătuire

171Și a zis către ucenicii săi: Este

17.1
Mat. 18.6,7Mc. 9.421 Cor. 11.19
peste putință ca să nu vină prilejuri de poticnire, dar vai de acela prin care vin! 2Este folositor pentru el dacă i se pune o piatră de moară împrejurul gâtului său și este repezit în mare, decât să facă pe unul din acești micuți să se poticnească. 3Luați aminte la voi înșivă. Dacă
17.3
Mat. 18.15,21
va păcătui fratele tău, ceartă‐l;
17.3
Lev. 19.17Prov. 17.10Iac. 5.19
și dacă se va pocăi, iartă‐l. 4Și dacă de șapte ori pe zi va păcătui față de tine și de șapte ori se va întoarce la tine, zicând: Mă pocăiesc!, să‐l ierți. 5Și apostolii au zis Domnului: Mărește‐ne credința. 6Și
17.6
Mat. 17.20
21.21Mc. 9.23
11.23
Domnul a zis: Dacă ați avea credință ca un grăunte de muștar, ați zice acestui dud: Dezrădăcinează‐te și sădește‐te în mare! și v‐ar asculta.

Robi netrebnici

7Dar cine este acela dintre voi, care având un rob arând sau păscând oile îi va zice, când va veni din câmp: Treci îndată și șezi la masă? 8Ci oare nu‐i va zice mai degrabă: Gătește

17.8
Cap. 12.37.
să cinez eu și încinge‐te și slujește‐mi până să mănânc și să beau și după aceea mănâncă și bea tu? 9Nu cumva este îndatorat el robului pentru că a făcut cele ce i s‐au poruncit? 10Astfel și voi, când veți face toate cele poruncite vouă, ziceți: Suntem robi
17.10
Iov 22.3
35.7Ps. 16.2Mat. 25.30Rom. 3.12
11.351 Cor. 9.16,17Flm. 11
nefolositori; am făcut cele ce eram datori să facem.

Cei zece leproși

11Și a fost așa: pe când mergeau

17.11
Lc. 9.51,52In. 4.4
la Ierusalim, el trecea prin mijlocul Samariei și Galileei. 12Și când a intrat într‐un sat, l‐au întâmpinat zece bărbați leproși care
17.12
Lev. 13.46
au stat departe. 13Și ei au ridicat glasul zicând: Isuse, Stăpâne, fie‐ți milă de noi. 14Și când i‐a văzut, le‐a zis: Duceți‐vă
17.14
Lev. 13.2
14.2Mat. 8.4
și arătăți‐vă preoților. Și a fost așa: pe când mergeau ei, au fost curățiți. 15Iar unul dintre ei, când a văzut că a fost vindecat, s‐a întors înapoi slăvind cu glas mare pe Dumnezeu. 16Și a căzut pe fața sa la picioarele lui, mulțumindu‐i. Și el era un samaritean. 17Și Isus a răspuns și a zis: Oare n‐au fost curățiți cei zece? Iar cei nouă unde sunt? 18Nu s‐au găsit alții să se întoarcă să dea slavă lui Dumnezeu decât acesta de alt neam? 19Și
17.19
Mat. 9.22Mc. 5.34
10.52
i‐a zis: Scoală‐te și du‐te; credința ta te‐a mântuit.

Venirea Împărăției lui Dumnezeu

20Și fiind întrebat de farisei când vine Împărăția lui Dumnezeu, le‐a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu vine pe văzute. 21Nici nu

17.21
Vers. 23.
vor zice: Iată este aici. Sau: Colo. Căci iată, Împărăția
17.21
Rom. 14.17
lui Dumnezeu este înăuntrul vostru.

Venirea Fiului omului

22Și a zis către ucenici: Vor

17.22
Mat. 9.15In. 17.12
veni zile când veți dori să vedeți una dintre zilele Fiului omului și nu veți vedea. 23Și vă
17.23
Mat. 24.23Mc. 13.21
vor zice: Iată, colo! Iată aici! Nu vă duceți nici nu‐i urmați. 24Căci
17.24
Mat. 24.27
ca fulgerul, când fulgeră dintr‐o parte de sub cer și luminează până la cealaltă parte de sub cer, așa va fi Fiul omului în ziua lui. 25Dar
17.25
Mc. 8.31
9.31
10.38
întâi trebuie ca el să sufere multe și să fie lepădat de neamul acesta. 26Și cum
17.26
Gen. 7Mat. 24.37
a fost în zilele lui Noe, chiar așa va fi și în zilele Fiului omului: 27mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și a venit potopul și i‐a pierdut pe toți. 28Tot așa, cum
17.28
Gen. 19
a fost în zilele lui Lot: mâncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, zideau; 29dar
17.29
Gen. 19.16,24
în ziua când a ieșit Lot din Sodoma, ploua foc și pucioasă din cer și i‐a pierdut pe toți: 30în același chip va fi în ziua când se
17.30
2 Tes. 1.7
descoperă Fiul omului. 31În ziua aceea, cine
17.31
Mat. 24.17Mc. 13.15
va fi pe înveliș, și sculele lui în casă, să nu se pogoare să le ia și cine este la câmp de asemenea să nu se întoarcă îndărăt. 32Aduceți‐vă
17.32
Gen. 19.26
aminte de nevasta lui Lot. 33Cine
17.33
Mat. 10.39
16.25Mc. 8.35In. 12.25
va căuta să‐și câștige sufletul, îl va pierde; și cine îl va pierde, îl va păstra în viață. 34Vă spun:
17.34
Mat. 24.40,411 Tes. 4.17
În noaptea aceea vor fi doi pe un singur pat; unul va fi luat și celălalt va fi lăsat. 35Vor fi două râșnind împreună; una va fi luată, iar cealaltă va fi lăsată. 36Vor fi doi în câmp; unul va fi luat și celălalt va fi lăsat. 37Și ei răspunzând îi zic: Unde, Doamne? Iar el le‐a zis: Unde
17.37
Iov 39.30Mat. 24.28
este trupul, acolo vor fi adunați și vulturii.

18

Pilda judecătorului nedrept

181Și le‐a spus o pildă că trebuie să se roage

18.1
Cap. 11.5;
totdeauna și să nu obosească, 2zicând: Era un judecător într‐o cetate care nu se temea de Dumnezeu și nu se sfia de om. 3Și era o văduvă în cetatea aceea; și ea venea la el zicând: Răzbună‐mă de protivnicul meu. 4Și el n‐a voit câtăva vreme, iar după aceea a zis în sine însuși: Chiar dacă nu mă tem de Dumnezeu nici nu mă sfiesc de om, 5totuși, pentru că
18.5
Cap. 11.8.
văduva aceasta mă necăjește, o voi răzbuna, ca nu cumva în cele din urmă să vină să mă rănească. 6Și Domnul a zis: Auziți ce zice judecătorul nedreptății! 7Iar Dumnezeu
18.7
Ap. 6.10
nu va răzbuna oare pe aleșii săi care strigă către el zi și noapte și rabdă îndelung pentru ei? 8Eu vă spun că
18.8
Evr. 10.371 Pet. 3.8,9
le va face răzbunare în grabă. Însă când va veni Fiul omului, va găsi el oare credință pe pământ?

Pilda vameșului și a fariseului

9Și a spus și pilda aceasta către unii care

18.9
Cap. 10.29;
erau încredințați despre ei înșiși că sunt drepți și disprețuiau pe ceilalți. 10Doi oameni s‐au suit în Templu ca să se roage, unul fariseu și celălalt vameș. 11Fariseul sta
18.11
Ps. 135.2
și se ruga astfel față de sine: Dumnezeule,
18.11
Is. 1.15
58.2Ap. 3.17
îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni, răpitori, nedrepți, preacurvari sau și ca acest vameș. 12Postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate câte dobândesc. 13Iar vameșul stând departe, nu voia să ridice nici ochii spre cer, ci‐și bătea pieptul, zicând: Dumnezeule, fii milostiv mie păcătosul. 14Vă spun: Acesta s‐a pogorât îndreptățit la casa sa, mai degrabă decât celălalt. Căci
18.14
Iov 22.29Mat. 23.12Iac. 4.61 Pet. 5.5,6
oricine care se înalță pe sine va fi smerit, iar cine se smerește pe sine va fi înălțat.

Copilașii

15Și‐i

18.15
Mat. 19.13Mc. 10.13
aduceau și copilași ca să‐i atingă. Iar când au văzut ucenicii, îi certau. 16Iar Isus i‐a chemat la sine zicând: Lăsați copilașii să vină la mine și nu‐i opriți, căci Împărăția lui Dumnezeu este a
18.16
1 Cor. 14.201 Pet. 2.2
unora ca aceștia. 17Adevărat
18.17
Mc. 10.15
vă spun, oricine nu va primi Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, nu va intra în ea.

Tânărul bogat

18Și un

18.18
Mat. 19.16Mc. 10.17
mai mare l‐a întrebat zicând: Bunule Învățător, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică? 19Iar Isus i‐a zis: Pentru ce‐mi zici bun? Nimeni nu este bun decât unul singur, Dumnezeu. 20Știi poruncile:
18.20
Ex. 20.12,16Deut. 5.16,20Rom. 13.9
Nu preacurvi, nu omorî, nu fura, nu mărturisi mincinos, cinstește
18.20
Ef. 6.2Col. 3.20
pe tatăl tău și pe mama ta. 21Iar el a zis: Acestea toate le‐am păzit din tinerețe. 22Iar când a auzit Isus, i‐a zis: Una îți lipsește: vinde
18.22
Mat. 6.19,20
19.211 Tim. 6.19
tot ce ai și împarte la săraci și vei avea comoară în ceruri și vino, urmează‐mă. 23Dar când a auzit el acestea, s‐a întristat tare căci era foarte bogat. 24Și când l‐a văzut Isus, a zis: Cât
18.24
Prov. 11.28Mat. 19.23Mc. 10.23
de greu vor intra cei ce au avuții în Împărăția lui Dumnezeu! 25Căci mai lesne este ca o cămilă să intre printr‐o ureche de ac decât un bogat să intre în Împărăția lui Dumnezeu. 26Iar cei ce au auzit au zis: Și cine poate fi mântuit? 27Iar el a zis: Cele
18.27
Ier. 32.17
cu neputință la oameni sunt cu putință la Dumnezeu. 28Și
18.28
Mat. 19.27Zah. 8.6Mat. 19.26
Petru a zis: Iată, noi am lăsat ale noastre și te‐am urmat pe tine. 29Iar el le‐a zis: Adevărat vă spun că nu este nimeni
18.29
Deut. 33.9
care să fi lăsat casă sau nevastă sau frați sau părinți sau copii pentru Împărăția lui Dumnezeu, 30care să
18.30
Iov 42.10
nu ia înmulțit în vremea aceasta și în veacul viitor viața veșnică.

Isus vestește moartea și învierea sa

31Iar

18.31
Mat. 16.21
17.22
10.17Mc. 10.32
după ce a luat la sine pe cei doisprezece, a zis către ei: Iată, ne suim la Ierusalim și se vor împlini toate cele
18.31
Ps. 22Is. 53
scrise prin proroci pentru Fiul omului. 32Căci va
18.32
Mat. 27.2Fapte. 3.13
fi dat Neamurilor și va fi luat în râs și va fi înfruntat rușinos și va fi scuipat. 33Și‐l vor biciui și îl vor omorî, dar a treia zi va învia. 34Și ei
18.34
Mc. 9.329.45In. 10.6
12.16
n‐au înțeles nimic din acestea și graiul acesta era ascuns de ei și nu pricepeau cele zise.

Vindecarea unui orb la Ierihon

35Și a fost așa:

18.35
Mat. 20.29Mc. 10.46
când s‐a apropiat el spre Ierihon, un orb ședea lângă cale cerșind. 36Și când a auzit gloată trecând, a întrebat ce să fie aceasta. 37Și i‐au spus că trece Isus din Nazaret. 38Și el a strigat zicând: Isuse, Fiu al lui David, fie‐ți milă de mine. 39Și cei ce mergeau înainte îl certau ca să tacă. Iar el și mai tare striga: Fiu al lui David, fie‐ți milă de mine. 40Iar Isus a stat și a poruncit să fie adus la el. Iar când s‐a apropiat l‐a întrebat: 41Ce voiești să‐ți fac? Iar el a zis: Doamne, să‐mi capăt vederea. 42Și Isus i‐a zis: Capătă‐ți vederea; credința
18.42
Cap. 17.19.
ta te‐a mântuit. 43Și îndată și‐a căpătat vederea și‐l urma
18.43
Cap. 5.26.
slăvind pe Dumnezeu. Și tot poporul când a văzut aceasta, a dat laudă lui Dumnezeu.