Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
19

Zacheu

191Și a intrat și trecea prin Ierihon. 2Și iată un bărbat numit cu numele Zacheu. Și el era un mai mare peste vameși și era bogat. 3Și căuta să vadă pe Isus cine este și nu putea de gloată, pentru că era mic de statură. 4Și a alergat înainte și s‐a suit într‐un sicomor ca să‐l vadă, pentru că pe acolo avea să treacă. 5Și Isus când a venit la locul acela, s‐a uitat în sus și i‐a zis: Zachee, grăbește‐te să te pogori, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta. 6Și s‐a grăbit și s‐a pogorât și l‐a primit cu bucurie. 7Și când au văzut aceasta, toți cârteau între ei, zicând: A

19.7
Mat. 9.11
intrat să poposească la un om păcătos. 8Iar Zacheu a stat și a zis către Domnul: Iată, jumătate din averea mea, Doamne, o dau săracilor; și dacă am năpăstuit
19.8
Cap. 3.14.
pe vreunul cu ceva, dau înapoi
19.8
Ex. 22.11 Sam. 12.32 Sam. 12.6
împătrit. 9Iar Isus i‐a zis: Astăzi s‐a făcut mântuire casei acesteia, deoarece și
19.9
Rom. 4.11,12,16Gal. 3.7
el este un fiu
19.9
Cap. 13.16.
al lui Avraam. 10Căci
19.10
Mat. 18.11Mat. 10.6
15.24
Fiul omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut.

Pilda minelor

11Și pe când auzeau ei acestea, el a adăugat și a spus o pildă, pentru că era aproape de Ierusalim și lor

19.11
Fapte. 1.6
li se părea că Împărăția lui Dumnezeu are să se arate îndată. 12Deci
19.12
Mat. 25.14Mc. 13.34
a zis: Un om de neam bun s‐a dus într‐o țară depărtată ca să‐și ia o împărăție și să se întoarcă. 13Și a chemat zece robi ai săi, le‐a dat zece mine și a zis către ei: Faceți negustorie cu ele până când vin. 14Iar
19.14
In. 1.11
cetățenii săi îl urau și au trimis o solie după el zicând: Nu voim ca acesta să împărățească peste noi. 15Și a fost așa: când a venit îndărăt, după ce luase împărăția, a zis să i se cheme robii aceștia cărora le‐a dat argintul, pentru ca să știe cine ce negustorie a făcut. 16Și cel dintâi a venit zicând: Doamne, mina ta a adus câștig zece mine. 17Și el i‐a zis: Prea bine, rob bun, pentru că te‐ai arătat credincios
19.17
Mat. 25.21
în foarte puțin, fii stăpânitor peste zece cetăți. 18Și al doilea a venit zicând: Mina ta, Doamne, a făcut cinci mine. 19Iar el a zis și acestuia: Fii și tu peste cinci cetăți. 20Și celălalt a venit zicând: Doamne, iată mina ta, pe care o aveam pusă la o parte într‐un ștergar: 21căci
19.21
Mat. 25.24
mă temeam de tine pentru că ești om aspru, iei ce n‐ai pus și seceri ce n‐ai semănat. 22El îi zice: Din
19.22
2 Sam. 1.16Iov 15.6Mat. 12.37
gura ta te voi judeca, rob rău. Știai
19.22
Mat. 25.26
că eu sunt om aspru, iau ce n‐am pus și secer ce n‐am semănat. 23Și pentru ce n‐ai dat argintul meu la masa (schimbătorilor)? Și eu venind l‐aș fi cerut cu dobândă. 24Și a zis celor ce stăteau de față: Luați‐i mina și dați‐o celui ce are zece mine. 25Și i‐au zis: Doamne, are zece mine. 26Vă spun că
19.26
Mat. 13.12
25.29Mc. 4.25
oricui care are, se va da; iar cel ce n‐are, i se va lua și ce are. 27Însă pe vrăjmașii aceia ai mei care n‐au voit ca eu să împărățesc peste ei, aduceți‐i aici și înjunghiați‐i înaintea mea. 28Și după ce a zis acestea, mergea
19.28
Mc. 10.32
înainte suindu‐se la Ierusalim.

Întrarea lui Isus în Ierusalim

29Și a fost așa: când

19.29
Mat. 21Mc. 11.1
s‐a apropiat de Betfaghe și de Betania, spre muntele numit al Măslinilor, a trimis pe doi dintre ucenicii săi, zicând: 30Mergeți în satul care este înainte, în care când veți intra, veți afla un măgăruș legat pe care nimeni dintre oameni n‐a șezut vreodată și dezlegați‐l și aduceți‐l. 31Și dacă v‐ar întreba cineva: Pentru ce îl dezlegați? Veți spune așa: Domnul are trebuință de el. 32Și trimișii s‐au dus și au aflat cum le zisese. 33Iar pe când dezlegau ei măgărușul, stăpânii lui le‐au zis: Ce dezlegați măgărușul? 34Iar ei au zis: Domnul are trebuință de el. 35Și l‐au adus la Isus. Și
19.35
2 Reg. 9.13Mat. 21.7Mc. 11.7In. 12.14
și‐au aruncat veșmintele pe măgăruș și au suit deasupra pe Isus. 36Iar pe când
19.36
Mat. 21.8
mergea el, își așterneau veșmintele pe cale. 37Iar pe când se apropia acum de coborâșul muntelui Măslinilor, toată mulțimea ucenicilor a început să se bucure și să laude cu glas mare pe Dumnezeu pentru toate puterile pe care le văzuseră, 38zicând: Binecuvântat
19.38
Ps. 118.26
fie împăratul care vine în numele Domnului: pace
19.38
Cap. 2.14.
în cer și slavă în cele preaînalte. 39Și oarecare dintre fariseii din gloată au zis către el: Învățătorule, ceartă‐ți ucenicii. 40Și el a răspuns și a zis: Vă spun că dacă vor tăcea aceștia, pietrele
19.40
Hab. 2.11
vor striga.

Isus plânge pentru cetate

41Și când era aproape, a văzut cetatea și a

19.41
In. 11.35
plâns de ea, 42zicând: Dacă ai fi cunoscut și tu în această zi cele pentru pace! Dar acum s‐au ascuns de ochii tăi. 43Pentru că vor veni zile peste tine și vrăjmașii tăi vor face întăriri
19.43
Is. 29.3,4Ier. 6.3,6
împrejurul tău și te vor împresura și te vor strâmtora de toate părțile. 44Și te
19.44
1 Reg. 9.7,8Mica 3.12
vor surpa de tot pe tine și pe copiii tăi în tine și nu
19.44
Mat. 24.2Mc. 13.2
vor lăsa în tine piatră pe piatră; pentru că
19.44
Dan. 9.241 Pet. 2.12
n‐ai cunoscut vremea nimerită a cercetării tale.

Izgonirea vânzătorilor din Templu

45Și

19.45
Mat. 21.12Mc. 11.11,15In. 2.14,15
când a intrat în Templu, a început să scoată afară pe cei ce vindeau 46zicându‐le: Este scris:
19.46
Is. 56.7
Și casa mea va fi o casă de rugăciune! iar voi
19.46
Ier. 7.11
ați făcut‐o peșteră de tâlhari. 47Și‐i învăța în fiecare zi în Templu. Iar mai marii
19.47
Mc. 11.18In. 7.19
8.37
preoților și cărturarii și cei dintâi ai poporului căutau să‐l piardă. 48Și nu găseau ce să‐i facă; căci tot poporul se ținea de el ascultând.