11Deoarece mulți au pus mâna să alcătuiască o istorisire despre faptele crezute deplin între noi, 2după cum
ni le‐au încredințat cei ce de la
început au fost martori cu ochii și slujitori ai cuvântului, 3mi s‐a părut
și mie bine, după ce am urmărit cu de‐amănuntul toate de la început, să ți‐le scriu pe rând,
preaalesule Teofile, 4ca
să cunoști lămurit temeinicia cuvintelor în care ai fost învățat.
5În
zilele lui Irod, împăratul Iudeei, era un preot oarecare cu numele Zaharia, din
ceata lui Abia; și el avea o nevastă dintre fiicele lui Aaron, și numele ei era Elisaveta. 6Și amândoi erau drepți
17.11 Reg. 9.42 Reg. 20.3Iov 1.1Fapte. 23.1
24.16Fil. 3.6
înaintea lui Dumnezeu, umblând în toate poruncile și hotărârile Domnului fără vină. 7Și n‐aveau copil deoarece Elisaveta era stearpă și amândoi erau înaintați în zilele lor. 8Și a fost așa: Pe când slujea el ca preot în rândul cetei sale înaintea lui Dumnezeu, 9după obiceiul preoției, i‐a căzut
31.2
sorțul ca să tămâieze
după ce a intrat în Templul Domnului. 10Și toată mulțimea poporului se ruga afară în
ceasul tămâiei. 11Și un înger al Domnului i s‐a arătat stând la dreapta altarului
tămâiei. 12Și Zaharia s‐a
13.22Dan. 10.8Fapte. 10.4Ap. 1.17
tulburat când l‐a văzut și a căzut teamă peste el. 13Dar îngerul i‐a zis: Nu te teme, Zahario: pentru că cererea ta a fost ascultată și nevastă‐ta Elisaveta îți va naște un fiu și‐i vei
pune numele Ioan. 14Și vei avea bucurie și veselie și mulți
se vor bucura de nașterea lui. 15Căci va fi mare înaintea Domnului și nu
va bea vin și băutură tare și va fi plin de Duhul Sfânt chiar
din pântecele mamei sale. 16Și
va întoarce pe mulți din copiii lui Israel la Domnul Dumnezeul lor. 17Și el va
merge înaintea lui în duhul și puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinților spre copii și pe cei neascultători la umblarea în înțelepciunea drepților; ca să gătească Domnului un popor bine pregătit pentru el. 18Și Zaharia a zis îngerului: După
ce voi cunoaște aceasta? Căci eu sunt bătrân și nevastă‐mea înaintată în zilele ei. 19Și îngerul a răspuns și i‐a zis: Eu sunt Gavril,
9.21‐23Mat. 18.10Evr. 1.14
care stau înaintea lui Dumnezeu și am fost trimis să‐ți vorbesc și să‐ți aduc aceste vești bune. 20Și iată, vei
24.27
fi fără grai și neputând să vorbești, până în ziua când vor fi acestea, pentru că n‐ai crezut cuvintele mele care se vor împlini la vremea lor potrivită. 21Și poporul aștepta pe Zaharia și se mirau de întârzierea lui în Templu. 22Dar după ce a ieșit, nu putea să le vorbească și au cunoscut că văzuse o vedenie în Templu. Și le făcea semne și a rămas mut. 23Și a fost așa: Când s‐au împlinit zilele
slujbei lui, a plecat la casa lui. 24Și după aceste zile Elisaveta, nevasta lui, a zămislit și s‐a ascuns cinci luni, zicând: 25Astfel mi‐a făcut Domnul în zilele în care s‐a uitat la mine ca să ridice ocara mea
54.1,4
dintre oameni.
26Dar în luna a șasea îngerul Gavril a fost trimis de la Dumnezeu într‐o cetate a Galileei cu numele Nazaret, 27la o fecioară logodită
cu un bărbat cu numele Iosif, din casa lui David; și numele fecioarei era Maria. 28Și îngerul a intrat la ea și a zis: Bucură‐te,
10.19
cea căreia i s‐a făcut mare har; Domnul
este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei. 29Dar ea s‐a tulburat
de cuvântul lui și se gândea în sine ce fel de urare să fie aceasta. 30Și îngerul i‐a zis: Nu te teme, Mario, căci ai aflat har la Dumnezeu. 31Și
iată, vei zămisli în pântece și vei naște un fiu și‐i vei pune
numele Isus. 32El va fi mare și
se va chema Fiul Celui Preaînalt: și
16.5Ier. 23.5Ap. 3.7
Domnul Dumnezeu îi va da scaunul de domnie al lui David, tatăl său. 33Și va
7.14,27Obad. 21Mica 4.7In. 12.34Evr. 1.8
împărăți peste casa lui Iacov în veac și Împărăția lui nu va avea sfârșit. 34Și Maria a zis îngerului: Cum va fi aceasta, pentru că eu nu cunosc bărbat? 35Și îngerul a răspuns și i‐a zis: Duhul Sfânt
va veni asupra ta și puterea Celui Preaînalt te va umbri: de aceea și ce se va naște se va chema sfânt, Fiul
26.63,64Mc. 1.1In. 1.34
20.31Fapte. 8.37Rom. 1.4
lui Dumnezeu. 36Și iată, Elisaveta, rudenia ta, și ea a zămislit un fiu la bătrânețea ei și aceasta este a șasea lună pentru ea, care se numea stearpă: 37Căci
nicio vorbă de la Dumnezeu nu va fi fără putere. 38Și Maria a zis: Iată roaba Domnului; fie‐mi după cuvântul tău. Și îngerul a plecat de la ea.
39Și Maria s‐a sculat în
zilele acelea și s‐a dus cu grabă în ținutul muntos, într‐o cetate a lui Iuda, 40și a intrat în casa lui Zaharia și a urat Elisavetei. 41Și a fost așa: Când a auzit Elisaveta urarea Mariei, i‐a săltat pruncul în pântece; și Elisaveta s‐a umplut de Duhul Sfânt, 42și a strigat cu glas mare și a zis: Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat
este rodul pântecelui tău. 43Și de unde pentru mine aceasta, ca să vină la mine mama Domnului meu? 44Căci iată, cum a venit glasul urării tale în urechile mele, pruncul mi‐a săltat cu bucurie în pântece. 45Și fericită este cea care a crezut, căci va fi o împlinire a celor vorbite ei de Domnul. 46Și Maria a zis: Sufletul meu mărește
35.9Hab. 3.18
pe Domnul, 47și duhul meu s‐a bucurat de Dumnezeu, Mântuitorul meu. 48Căci a căutat
spre smerenia roabei sale, căci iată, de acum toate neamurile mă
vor ferici. 49Căci Cel puternic
126.2,3
mi‐a făcut mari lucruri și numele lui este sfânt.
50Și mila
lui este în neamuri și neamuri peste cei ce se tem de el. 51A arătat tărie
118.15Is. 40.10
51.9
52.10
cu brațul său, a risipit
pe cei mândri în gândul inimii lor. 52A dat jos
pe cei puternici de pe scaunul lor de domnie și a înălțat pe cei smeriți. 53Pe
cei flămânzi i‐a umplut de bunătăți și pe cei bogați i‐a scos afară fără nimic. 54A sprijinit pe Israel, sluijtorul său, ca să‐și aducă aminte
de milă, 55precum
a vorbit către părinții noștri, față de Avraam și seminței lui în veac. 56Și Maria a rămas cu ea ca la trei luni și s‐a întors acasă.
57Și Elisavetei i s‐a împlinit vremea să nască și a născut un fiu. 58Și cei dimprejur și rudele ei au auzit că Domnul și‐a mărit îndurarea față de ea și se
bucurau cu ea. 59Și a fost așa: În
ziua a opta au venit să taie împrejur pe copil și voiau să‐l cheme după numele tatălui său Zaharia. 60Și mama lui a răspuns și a zis: Nu,
, ci se va chema Ioan. 61Și i‐au zis: Nimeni nu este din rudenia ta care se cheamă cu acest nume. 62Și făceau semne tatălui său cum ar voi să fie chemat. 63Și a cerut o tăbliță de scris, și a scris zicând: Ioan
este numele lui. Și toți s‐au mirat. 64Și i s‐a deschis gura îndată
și limba lui s‐a dezlegat și vorbea binecuvântând pe Dumnezeu. 65Și a fost teamă peste toți cei ce locuiau împrejurul lor: și toate graiurile acestea erau vorbite de unii la alții în tot ținutul muntos
al Iudeei. 66Și toți care le‐au auzit, le puneau
în inima lor zicând: Ce va fi, dar, copilul acesta? Căci mâna
89.21Fapte. 11.21
Domnului era cu el.
67Și Zaharia, tatăl său, s‐a
umplut de Duhul Sfânt și a prorocit zicând: 68Binecuvântat
72.18
106.48
este Domnul Dumnezeul lui Israel pentru că
4.31Ps. 111.9
a cercetat și a făcut răscumpărare pentru poporul său, 69și
ne‐a ridicat un corn de mântuire în casa lui David, slujitorul său, 70(precum
30.10Dan. 9.24Fapte. 3.21Rom. 1.2
a vorbit prin gura sfinților proroci ai săi care au fost din veac), 71mântuire de vrăjmașii noștri și din mâna tuturor celor ce ne urăsc; 72ca
105.8,9
106.45Ezec. 16.60
să facă milă cu părinții noștri și să‐și aducă aminte de legământul său cel sfânt, 73de jurământul
17.4
22.16,17Evr. 6.13,17
pe care l‐a jurat lui Avraam tatăl nostru, 74ca să ne dea ca, după ce vom fi scăpați din mâna vrăjmașilor noștri, să‐i slujim
fără temere, 75în
sfințenie și dreptate înaintea lui, în toate zilele noastre. 76Dar și tu, copile, vei fi chemat proroc al Celui Preaînalt, căci
4.5Mat. 11.10
vei merge înaintea feței Domnului ca să‐i pregătești căile, 77ca să dai cunoștința mântuirii poporului său, în
iertarea păcatelor lor, 78prin mila duioasă a Dumnezeului nostru, cu care ne‐a cercetat Răsăritul din înălțime, 79ca să
42.7
49.9Mat. 4.16Fapte. 26.18
lumineze peste cei ce șed în întuneric și în umbra morții; ca să ne îndrepte picioarele pe calea păcii. 80Iar copilul
creștea și se întărea în duh și era
11.7
în pustii până în ziua arătării sale către Israel.
21Și a fost așa: În zilele acelea a ieșit o poruncă de la Cezarul August ca să se înscrie tot pământul locuit. 2Aceasta
a fost cea dintâi înscriere făcută pe când era Quirinius dregător al Siriei. 3Și toți se duceau ca să se înscrie, fiecare în cetatea sa. 4Și s‐a suit și Iosif din Galileea, din cetatea
Nazaret, în Iudeea, la cetatea lui David, care se numește Betleem, pentru că
el era din casa și familia lui David; 5ca să se înscrie cu Maria, care era logodită
cu el, ea fiind grea. 6Și a fost așa: Pe când erau ei acolo, s‐au împlinit zilele ca să nască ea. 7Și a
născut pe fiul ei întâi născut și l‐a înfășat în scutece și l‐a culcat într‐o iesle, pentru că nu era loc pentru ei în casa de poposire.
8Și în acel ținut erau niște păstori stând afară în câmp și păzind strajă noaptea la turma lor. 9Și un înger al Domnului a stat lângă ei și slava Domnului a strălucit împrejurul lor și ei
s‐au temut cu teamă mare. 10Și îngerul le‐a zis: Nu vă temeți căci iată, vă aduc o veste bună de bucurie mare care va fi la
tot poporul. 11Căci vi s‐a născut astăzi
în cetatea lui David un Mântuitor
care
16.16Fapte. 2.36
10.36Fil. 2.11
este Hristos Domnul. 12Și acesta vă este semnul: Veți găsi un prunc înfășat în scutece și culcat într‐o iesle. 13Și
32.1,2Ps. 103.20,21
148.2Dan. 7.10Evr. 1.14Ap. 5.11
deodată a fost cu îngerul o mulțime de oaste cerească lăudând pe Dumnezeu și zicând: 14Slavă
lui Dumnezeu în cele preaînalte și pe pământ pace,
în oameni bună plăcere
. 15Și a fost așa: când s‐au dus îngerii de la ei în cer, păstorii au zis unii către alții: Să mergem dar până la Betleem și să vedem vorba aceasta care s‐a întâmplat pe care ne‐a făcut‐o cunoscut Domnul. 16Și au venit grăbindu‐se și au găsit pe Maria și pe Iosif și pe prunc culcat in iesle. 17Și când l‐au văzut, au făcut cunoscut vorba care li se spusese despre copilul acesta. 18Și toți cei ce au auzit se mirau de cele vorbite lor de către păstori. 19Dar Maria
păstra toate vorbele acestea, cumpănindu‐le în inima ei. 20Și păstorii s‐au întors slăvind și lăudând pe Dumnezeu pentru toate cele ce auziseră și văzuseră, întocmai cum li se vorbise.
21Și când
s‐au împlinit opt zile ca să‐l taie împrejur, i‐au și pus numele ISUS,
nume care a fost pus de înger mai înainte de a fi el zămislit în pântece. 22Și când s‐au împlinit zilele
curățirii lor, după legea lui Moise, l‐au adus la Ierusalim ca să‐l înfățișeze Domnului, 23(după cum este scris în legea Domnului: Orice
22.29
34.19Num. 3.13
8.17
18.15
parte bărbătească ce deschide pântecele se va chema sfânt pentru Domnul), 24și să dea jertfă după
ceea ce este spus în legea Domnului: O pereche de turturele sau doi pui de porumbel.
25Și iată, era un om în Ierusalim, numele lui era Simeon. Și omul acesta era drept și evlavios, așteptând
mângăierea lui Israel: și Duhul Sfânt era peste el. 26Și i se dăduse știre de Duhul Sfânt să nu vadă
moarte înainte de a vedea pe Hristosul Domnului. 27Și el a venit în
Duhul la Templu și când au adus părinții pe copilul Isus ca să facă pentru el după datina legii, 28atunci el l‐a primit în brațe și a binecuvântat pe Dumnezeu și a zis: 29Acum
slobozește în pace pe robul tău, Stăpâne, după vorba ta; 30căci ochii mei au văzut
mântuirea ta, 31pe care ai pregătit‐o în fața tuturor popoarelor: 32o lumină
42.6
49.6
60.1,2,3Mat. 4.16Fapte. 13.47
28.28
pentru descoperirea Neamurilor și slava poporului tău Israel. 33Și tatăl lui și mama lui erau uimiți de cele ce erau vorbite despre el. 34Și Simeon i‐a binecuvântat și a zis către Maria, mama lui: Iată, acest copil este pus pentru căderea
și ridicarea multora în Israel și ca un semn
împotriva căruia se va vorbi. 35Dar
și sufletul tău îl va străpunge o sabie ca să fie descoperite gândurile din multe inimi. 36Și era Ana, o prorociță, fiica lui Fanuel, din seminția lui Așer (ea era înaintată în zile multe, și trăise cu bărbat șapte ani de la fecioria ei 37și fusese văduvă până la optzeci și patru de ani), care nu se depărta de la Templu slujind lui Dumnezeu cu posturi și cereri noaptea și ziua.
38Și suindu‐se în același ceas mărturisea pe Dumnezeu și vorbea despre el la toți care așteptau
răscumpărarea în Ierusalim.
39Și când au săvârșit toate cele după legea Domnului, s‐au întors în Galileea în cetatea lor Nazaret. 40Și
copilul creștea și se întărea umplându‐se de înțelepciune: și harul lui Dumnezeu era peste el.
41Și părinții lui se duceau în
34.23Deut. 16.1,16
fiecare an la Ierusalim de sărbătoarea Paștelui. 42Și când a fost de doisprezece ani, s‐au suit după datina sărbătorii. 43Și după ce au împlinit zilele, pe când se întorceau ei, băiatul Isus a rămas în Ierusalim și părinții lui n‐au știut. 44Dar socotind că este în ceata de călători, au venit cale de o zi și‐l căutau printre rude și cunoscuți. 45Și fiindcă nu l‐au aflat, s‐au întors la Ierusalim căutându‐l. 46Și a fost așa: după trei zile, l‐au găsit în Templu șezând în mijlocul învățătorilor și ascultându‐i și întrebându‐i: 47Și toți care‐l auzeau erau uimiți
de priceperea și de răspunsurile lui. 48Și când l‐au văzut, au rămas mirați și mama lui i‐a zis: Copile, pentru ce ne‐ai făcut așa? Iată tatăl tău și eu, necăjiți, te căutam. 49Și el le‐a zis: Cum se face că m‐ați căutat? Nu știați că trebuie să fiu în
cele ale Tatălui meu? 50Și ei
n‐au priceput vorba pe care le‐a spus‐o. 51Și el s‐a pogorât cu ei și a venit la Nazaret; și le era supus. Și mama lui păstra
toate vorbele acestea în inima ei. 52Și Isus înainta
în înțelepciune și statură și în har la Dumnezeu și la oameni.
31Iar în anul al cincisprezecelea al dregătoriei lui Tiberiu Cezar, fiind dregător al Iudeei Ponțiu Pilat, și tetrarh al Galileei Irod, iar Filip, fratele lui, tetrarh al Ituriei și al ținutului Trahonitei și Lisania tetrarh al Abilenei, 2când
18.13Fapte. 4.6
erau mari preoți Ana și Caiafa, Cuvântul lui Dumnezeu a fost către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie. 3Și
el a venit în tot ținutul din împrejurimile Iordanului propovăduind botezul pocăinței pentru
iertarea păcatelor, 4cum este scris în cartea cuvintelor lui Isaia prorocul: Glasul
unuia care strigă în pustie: Gătiți calea Domnului, faceți drepte cărările lui. 5Orice vale va fi umplută și orice munte și orice deal va fi scoborât și cele strâmbe se vor face drepte și cele zgronțuroase căi netede 6și orice
carne va vedea mântuirea lui Dumnezeu. 7Deci zicea gloatelor care ieșeau ca să fie botezate de el: Pui
de năpârci, cine v‐a înștiințat să fugiți de urgia viitoare? 8Faceți deci roade vrednice de pocăință, și nu începeți a zice în voi înșivă: Avem tată pe Avraam. Căci vă spun că Dumnezeu poate din pietrele acestea să scoale copii lui Avraam. 9Și chiar acum securea stă la rădăcina pomilor; deci
orice pom care nu face rod bun este tăiat și aruncat în foc. 10Și gloatele îl întrebau zicând: Ce
să facem deci? 11Și el a răspuns și le zicea: Cine
are două cămăși să împartă celui ce n‐are și cine are de mâncare să facă la fel. 12Și au
venit și vameși ca să fie botezați și i‐au zis: Învățătorule, ce să facem? 13Și el le‐a zis: Nu
stoarceți nimic mai mult peste ce vă este hotărât. 14Și cei ce slujesc în oaste de asemenea îl întrebau zicând: Și noi ce să facem? Și el le‐a zis: Nu asupriți pe nimeni, nu
năpăstuiți pe nimeni și fiți mulțumiți cu lefurile voastre. 15Iar pe când poporul era în așteptare și toți cugetau în inimile lor despre Ioan, nu cumva ar fi el Hristosul, 16Ioan a răspuns zicând tuturor: Eu
în adevăr vă botez cu apă, dar vine cel ce este mai puternic decât mine, căruia nu sunt vrednic să‐i dezleg cureaua încălțămintelor: el vă va boteza cu Duhul Sfânt și cu foc; 17a cărui lopată este în mâna lui, ca să‐și curețe cu totul aria și
să strângă grâul în grânarul lui; iar pleava o va arde în foc nestins.
18Deci multe altele îndemnând, vestea poporului Evanghelia. 19Iar
tetrarhul Irod, fiind mustrat de el pentru Irodiada, nevasta fratelui său, și pentru toate relele pe care le făcuse Irod, 20a adăugat la toate și aceasta, că a închis pe Ioan în închisoare.
21Și a fost așa: când a fost botezat tot poporul și fiind botezat și Isus
și rugându‐se, cerul s‐a deschis 22și Duhul Sfânt s‐a pogorât în chip trupesc, ca un porumbel, peste el, și s‐a făcut un glas din cer: Tu ești Fiul meu preaiubit, în tine îmi găsesc plăcerea.
23Și Isus însuși, când a început a propovădui era ca
de treizeci de ani, fiind, după cum se socotea, fiu
al lui Iosif, al lui Eli, 24al lui Matat, al lui Levi, al lui Melhi, al lui Ianai, al lui Iosif, 25al lui Matatia, al lui Amos, al lui Naum, al lui Esli, al lui Nagai, 26al lui Maat, al lui Matatia, al lui Semei, al lui Ioseh, al lui Ioda, 27al lui Ioanan, al lui Resa, al lui Zorobabel, al lui Salatiel, al lui Neri, 28al lui Melhi, al lui Adi, al lui Cosam, al lui Elmadam, al lui Er, 29al lui Isus, al lui Eliezer, al lui Iorim, al lui Matat, al lui Levi, 30al lui Simeon, al lui Iuda, al lui Iosif, al lui Ionam, al lui Eliachim, 31al lui Melea, al lui Mena, al lui Matata, al lui Natan,
al lui
David, 32al
lui Iese, al lui Iobed, al lui Boaz, al lui Salmon, al lui Naason, 33al lui Aminadab, al lui Admin, al lui Arni, al lui Ezrom, al lui Fares, al lui Iuda, 34al lui Iacov, al lui Isaac, al lui Avraam, al
lui Tara, al lui Nahor, 35al lui Seruh, al lui Ragau, al lui Falec, al lui Eber, al lui Sala, 36al
lui Cainam, al lui Arfaxad, al
lui Sem, al lui Noe, al lui Lameh, 37al lui Matusala, al lui Enoh, al lui Iared, al lui Maleleel, al lui Cainan, 38al lui Enos, al lui Set, al lui Adam, al
lui Dumnezeu.