Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
4

Ispitirea lui Isus Hristos

41Iar Isus,

4.1
Mat. 4.1Mc. 1.12
plin de Duhul Sfânt, s‐a întors de la Iordan și a fost dus
4.1
Cap. 2.27. Vers. 14.
de Duhul în pustie, 2fiind ispitit de diavolul patruzeci de zile. Și n‐a mâncat nimic
4.2
Ex. 34.281 Reg. 19.8
în acele zile; și când s‐au împlinit ele, a flămânzit. 3Și diavolul i‐a zis: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, zi pietrei acesteia să se facă pâine. 4Și Isus i‐a răspuns: Este scris:
4.4
Deut. 8.3
Nu numai cu pâine va trăi omul,, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu. 5Și l‐a dus în sus și i‐a arătat într‐o clipeală de vreme toate împărățiile pământului locuit. 6Și diavolul i‐a zis: Ție îți voi da toată stăpânirea aceasta și slava lor: pentru că mie mi‐a fost dată
4.6
In. 12.31
14.30Ap. 13.2,7
și o dau cui voiesc. 7Deci dacă te vei închina înaintea mea, toată va fi a ta. 8Și Isus a răspuns și i‐a zis: Este scris:
4.8
Deut. 6.13
10.20
Să te închini Domnului Dumnezeului tău și numai lui să‐i slujești. 9Și
4.9
Mat. 4.5
l‐a dus la Ierusalim și l‐a pus pe aripa Templului și i‐a zis: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă‐te jos de aici. 10Căci este scris:
4.10
Ps. 91.11
Va porunci îngerilor săi pentru tine ca să te păzească. 11Și: Te vor ridica pe mâinile lor ca nu cumva să‐ți izbești piciorul de o piatră. 12Și Isus a răspuns și i‐a zis: Este
4.12
Deut. 6.16
zis: Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău. 13Și după ce a sfârșit orice ispită, diavolul s‐a depărtat de la el
4.13
In. 14.30Evr. 4.15
până la o vreme nimerită.

Isus în Galileea

14Și Isus

4.14
Mat. 4.12In. 4.43
s‐a întors în
4.14
Vers. 1.
puterea Duhului în Galileea
4.14
Fapte. 10.37
și a ieșit vestea despre el în tot ținutul de primprejur. 15Și el îi învăța în sinagogile lor, fiind slăvit de toți.

Isus propovăduiește la Nazaret

16Și a venit la Nazaret

4.16
Mat. 2.23
13.54Mc. 6.1
unde fusese crescut; și,
4.16
Fapte. 13.14
17.2
după obiceiul său, a intrat în sinagogă în ziua Sabatului și s‐a sculat să citească. 17Și i s‐a dat cartea prorocului Isaia și a deschis cartea și a găsit locul unde era scris: 18Duhul
4.18
Is. 61.1
Domnului este peste mine, pentru că m‐a uns ca să propovăduiesc Evanghelia săracilor, m‐a trimis să vestesc iertare celor în robie, și orbilor căpătarea vederii; să dau drumul celor zdrobiți, 19să vestesc anul plăcut al Domnului. 20Și a închis cartea, și a dat‐o îndărăt slujitorului și a șezut jos: și ochii tuturor din sinagogă erau ațintiți la el. 21Și a început să le zică: Astăzi scriptura aceasta s‐a împlinit în urechile voastre. 22Și toți mărturiseau pentru el și se
4.22
Ps. 45.2Mat. 13.54Mc. 6.2
mirau de cuvintele de har care ieșeau din gura lui. Și ziceau: Oare
4.22
In. 6.42
nu este acesta fiul lui Iosif? 23Și el a zis: Negreșit, îmi veți spune pilda aceasta: Doctore, vindecă‐te pe tine însuți: fă și aici în patria
4.23
Mat. 4.13
11.23
ta ce am auzit că s‐a făcut în Capernaum
4.23
Mat. 13.54Mc. 6.1
. 24Și a zis: Adevărat vă spun că niciun proroc
4.24
Mat. 13.57Mc. 6.4In. 4.44
nu este primit în patria sa. 25Dar cu adevărat vă spun că multe
4.25
1 Reg. 17.9
18.1Iac. 5.17
văduve erau în Israel în zilele lui Ilie, când a fost închis cerul trei ani și șase luni, încât s‐a făcut o foamete mare peste toată țara, 26și la niciuna din ele n‐a fost trimis Ilie decât la o femeie văduvă din Sarepta în țara Sidonului. 27Și
4.27
2 Reg. 5.14
mulți leproși erau în Israel pe vremea lui Elisei prorocul, și niciunul din ei n‐a fost curățit decât Naaman Sirianul. 28Și toți s‐au umplut de furie în sinagogă când au auzit aceste lucruri. 29Și s‐au sculat și l‐au scos afară din cetate, și l‐au dus până la sprânceana muntelui pe care era zidită cetatea lor ca să‐l răpeadă în jos. 30Iar el a trecut
4.30
In. 8.59
10.39
prin mijlocul lor și s‐a dus.

Vindecarea unui îndrăcit în Capernaum

31Și s‐a

4.31
Mat. 4.13Mc. 1.21
pogorât la Capernaum, cetate a Galileei. Și‐i învăța în ziua Sabatului. 32Și erau uimiți de învățătura lui căci
4.32
Mat. 7.28,29Tit 2.15
cuvântul lui era cu putere. 33Și în
4.33
Mc. 1.23
sinagogă era un om care avea un duh de drac necurat. Și a strigat cu glas mare: 34Ah, ce avem noi cu tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te
4.34
Vers. 41.
știu cine ești: Sfântul
4.34
Ps. 16.10Dan. 9.24
lui Dumnezeu. 35Și Isus l‐a certat zicând: Tacă‐ți gura și ieși afară din el. Și după ce dracul l‐a aruncat în mijlocul tuturor, a ieșit afară din el, nevătămându‐l cu nimic. 36Și a fost frică peste toți și vorbeau unii cu alții între ei zicând: Ce este cuvântul acesta? Pentru că poruncește duhurilor necurate cu stăpânire și putere și ies afară. 37Și ieșea vestea despre el în orice loc din împrejurime.

Vindecarea soacrei lui Simon

38Și

4.38
Mat. 8.14Mc. 1.29
s‐a sculat din sinagogă și a venit în casa lui Simon. Iar soacra lui Simon era prinsă de friguri mari și l‐au rugat pentru ea. 39Și stând plecat asupra ei, a certat frigurile și ele au lăsat‐o, iar ea s‐a sculat degrabă și le slujea.

Vindecarea mai multor bolnavi

40Și când

4.40
Mat. 8.16Mc. 1.32
apunea soarele, toți câți aveau bolnavi de felurite boli i‐au adus la el, iar el a pus mâinile peste fiecare dintre ei și i‐a tămăduit. 41Și din
4.41
Mc. 1.34
3.11
mulți ieșeau și draci strigând și zicând: Tu ești Fiul lui Dumnezeu. Și‐i
4.41
Mc. 1.25,34
certa și nu‐i lăsa să vorbească pentru că știau că el era Hristosul. 42Și când
4.42
Mc. 1.35
s‐a făcut ziuă a ieșit și s‐a dus într‐un loc pustiu. Și gloatele îl căutau și au venit până la el. Și‐l țineau ca să nu plece de la ele. 43Iar el le‐a zis: Trebuie să vestesc și în alte cetăți Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu, fiindcă pentru aceasta am fost trimis. 44Și
4.44
Mc. 1.39
propovăduia în sinagogile Galileei.

5

Pescuirea minunată

51Și a fost așa: pe când

5.1
Mat. 4.18Mc. 1.16
gloata se îndesa spre el și asculta Cuvântul lui Dumnezeu și el sta lângă lacul Ghenezaret, 2atunci a văzut două corăbii stând lângă lac, iar pescarii se dăduseră jos din ele și spălau mrejile. 3Și a intrat într‐una din corăbii, care era a lui Simon, și l‐a rugat ca să mâne puțin de la uscat și a șezut jos și învăța gloatele din corabie. 4Și când a încetat de vorbit, a zis lui Simon: Mână
5.4
In. 21.6
la adânc și lăsați‐vă în jos mrejile pentru pescuire. 5Și Simon a răspuns și a zis: Învățătorule, toată noaptea ne‐am ostenit și n‐am prins nimic, dar la vorba ta, voi lăsa în jos mrejile. 6Și după ce au făcut aceasta, au prins o mulțime mare de pești. Și li se rupeau mrejile. 7Și au făcut semn tovarășilor lor care erau în cealaltă corabie ca să vină și să le ajute și au venit și au umplut amândouă corăbiile, încât ele se afundau. 8Și când a văzut aceasta Simon Petru, a căzut la genunchii lui Isus zicând: Depărtează‐te
5.8
2 Sam. 6.91 Reg. 17.18
de la mine, Doamne, pentru că sunt un om păcătos. 9Căci îl cuprinsese frică, pe el și pe toți cei ce erau cu el, de pescuitul peștilor pe care‐i prinseseră. 10Asemenea și pe Iacov și pe Ioan, fiii lui Zebedei, care erau părtași cu Simon. Și Isus a zis lui Simon: Nu te teme; de acum
5.10
Mat. 4.19Mc. 1.17
vei prinde vii oameni. 11Și au tras corăbiile la uscat, și au lăsat
5.11
Mat. 4.20
19.27Mc. 1.18
toate și l‐au urmat.

Vindecarea unui lepros

12Și a fost așa: pe când era el

5.12
Mat. 8.2Mc. 1.40
într‐una din cetăți, iată un bărbat plin de lepră. Și când a văzut pe Isus, a căzut pe față și l‐a rugat zicând: Doamne, dacă voiești poți să mă curățești. 13Și el a întins mâna și l‐a atins zicând: Voiesc, fii curățit. Și îndată lepra a plecat de la el. 14Și
5.14
Mat. 8.4
i‐a poruncit să nu spună la nimeni: ci pleacă și arată‐te preotului și adu pentru curățirea ta după
5.14
Lev. 14.4,10,21,22
cum a orânduit Moise, spre mărturie pentru ei. 15Dar cuvântul despre el străbătea și mai mult și se
5.15
Mat. 4.25Mc. 3.7In. 6.2
adunau laolaltă gloate multe să asculte și să fie tămăduite de neputințele lor. 16Iar
5.16
Mat. 14.23Mc. 6.46
el se trăgea deoparte în pustii și se ruga.

Vindecarea unui slăbănog

17Și a fost așa: într‐una din zilele acestea el îi învăța și fariseii și învățătorii de lege, care veniseră din orice sat al Galileei și al Iudeei și din Ierusalim, ședeau jos și puterea Domnului era cu el ca să tămăduiască. 18Și

5.18
Mat. 9.2Mc. 2.3
iată, niște bărbați aducând în pat pe un om care era slăbănog și căutau să‐l ducă înăuntru și să‐l pună înaintea lui. 19Și negăsind pe unde să‐l ducă înăuntru din pricina gloatei, s‐au suit pe acoperiș și l‐au lăsat în jos printre cărămizi cu pătuțul, în mijloc, înaintea lui Isus. 20Și când le‐a văzut credința, a zis: Omule, iertate‐ți sunt păcatele. 21Și cărturarii și fariseii au
5.21
Mat. 9.3Mc. 2.6,7
început să cugete zicând: Cine este acesta care vorbește hule? Cine
5.21
Ps. 32.5Is. 43.25
poate ierta păcatele, decât singur Dumnezeu? 22Dar Isus, cunoscându‐le cugetările, a răspuns și le‐a zis: Ce cugetați în inimile voastre? 23Ce este mai lesne, a zice: Iertate‐ți sunt păcatele! sau a zice: Scoală și umblă? 24Dar ca să știți că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele, a zis slăbănogului: Ție îți zic: Scoală‐te și ridică‐ți patul și du‐te la casa ta. 25Și îndată s‐a sculat înaintea lor și a luat patul pe care zăcea și s‐a dus la casa sa, slăvind pe Dumnezeu. 26Și a cuprins uimire pe toți și slăveau pe Dumnezeu și s‐au umplut de frică zicând: Am văzut lucruri ciudate astăzi.

Chemarea lui Levi

27Și după

5.27
Mat. 9.9Mc. 2.13,14
acestea a ieșit și a zărit pe un vameș, cu numele Levi, șezând la vamă. Și i‐a zis: Urmează‐mă. 28Și el a lăsat toate și s‐a sculat și l‐a urmat. 29Și Levi i‐a făcut
5.29
Mat. 9.10Mc. 2.15
un ospăț mare în casa sa. Și era multă gloată de vameși și alții care ședeau
5.29
Cap. 15.1.
la masă cu ei. 30Și fariseii și cărturarii lor cârteau către ucenicii lui zicând: Pentru ce mâncați și beți cu vameșii și păcătoșii? 31Și Isus a răspuns și le‐a zis: N‐au trebuință de doctor cei sănătoși, ci cei ce sunt bolnavi. 32N‐am
5.32
Mat. 9.131 Tim. 1.15
venit să chem la pocăință pe cei drepți, ci pe păcătoși.

Întrebarea despre post

33Iar ei i‐au zis: Ucenicii

5.33
Mat. 9.14Mc. 2.18
lui Ioan postesc adesea și fac cereri, asemenea și ai fariseilor; dar ai tăi mănâncă și beau. 34Și Isus le‐a zis: Nu cumva puteți face pe fiii odăii de nuntă să postească pe când este mirele cu ei? 35Dar vor veni zilele când și mirele va fi luat de la ei, atunci vor posti în acele zile. 36Și le‐a spus
5.36
Mat. 9.16,17Mc. 2.21,22
și o pildă: Nimeni nu rupe un petec de la un veșmânt nou și‐l pune la un veșmânt vechi; altminterea va rupe pe cel nou și nici petecul de la cel nou nu se va potrivi cu cel vechi. 37Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altminterea, vinul nou va sparge burdufurile și el se va vărsa și burdufurile vor pieri. 38Ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi. 39Și nimeni după ce a băut vin vechi, nu voiește vin nou, căci zice: Cel vechi este mai bun.

6

Spicele de grâu și Sabatul

61Și a fost așa: într‐un

6.1
Mat. 12.1Mc. 2.28
Sabat trecea prin holde și ucenicii lui smulgeau spice și mâncau, frecându‐le cu mâinile. 2Și unii din farisei au zis: Pentru ce faceți ce
6.2
Ex. 20.10
nu se cade a face în Sabat? 3Și Isus a răspuns și le‐a zis: Nici aceasta n‐ați citit, ce
6.3
1 Sam. 21.6
a făcut David când a flămânzit el și cei ce erau cu el? 4Cum a intrat în casa lui Dumnezeu și a luat și a mâncat pâinile punerii înainte și a dat și celor cu el, pe care
6.4
Lev. 24.9
nu se cade să le mănânce decât numai preoții? 5Și le zicea: Fiul omului este Domn și al Sabatului.

Omul cu mâna uscată

6Și a fost așa: în

6.6
Mat. 12.9Mc. 3.114.3In. 9.16
alt Sabat a intrat în sinagogă și‐i învăța. Și acolo era un om. Și mâna lui dreaptă era uscată. 7Și cărturarii și fariseii îl pândeau dacă tămăduiește în Sabat, ca să găsească de ce să‐l învinuiască. 8Iar el le știa gândurile și a zis omului care avea mâna uscată: Scoală‐te și stai în mijloc. Și el s‐a sculat și a stat. 9Și Isus le‐a zis: Vă întreb: se cade în Sabat a face bine sau a face rău, a mântui un suflet sau a‐l pierde? 10Și s‐a uitat împrejur peste toți și i‐a zis: Întinde‐ți mâna. Iar el a făcut așa și mâna i s‐a făcut sănătoasă. 11Iar ei s‐au umplut de furie și vorbeau unii către alții între ei ce să facă lui Isus.

Alegerea celor doisprezece

12Și a fost așa: în

6.12
Mat. 14.23
zilele acelea el a ieșit la munte ca să se roage; și a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu. 13Și când s‐a făcut ziuă a chemat la sine pe ucenicii săi și
6.13
Mat. 10.1
a ales dintre ei doisprezece pe care i‐a numit și apostoli: 14pe Simon pe
6.14
In. 1.42
care l‐a numit și Petru și pe Andrei, fratele lui, și pe Iacov și Ioan și pe Filip și Bartolomeu, 15și pe Matei și Toma și pe Iacov al lui Alfeu și pe Simon numit Zilotul, 16și pe Iuda al
6.16
Iuda 1
lui Iacov, și pe Iuda Iscarioteanul, care s‐a făcut și vânzător.

Felurite vindecări

17Și după ce s‐a pogorât cu ei, a stat pe un loc șes precum și gloată multă de ucenici ai săi și

6.17
Mat. 4.25Mc. 3.7
o mulțime mare de popor din toată Iudeea și Ierusalim și de pe marginea mării Tirului și Sidonului, care veniseră să‐l asculte și să fie vindecați de bolile lor. 18Și cei bântuiți de duhuri necurate erau tămăduiți. 19Și toată gloata căuta
6.19
Mat. 14.36
să‐l atingă pentru că o putere ieșea
6.19
Mc. 5.30
din el și‐i vindeca pe toți.

Fericirile

20Și el și‐a ridicat ochii spre ucenicii săi și zicea: Fericiți

6.20
Mat. 5.3
11.5Iac. 2.5
sunteți voi cei săraci, pentru că a voastră este Împărăția lui Dumnezeu. 21Fericiți
6.21
Is. 55.1
65.13Mat. 5.6
sunteți voi cei flămânzi acum, pentru că veți fi săturați. Fericiți
6.21
Is. 61.3Mat. 5.4
sunteți voi, cei ce plângeți acum, pentru că veți râde. 22Fericiți
6.22
Mat. 5.111 Pet. 2.19
3.14
4.14
sunteți voi când vă vor urî oamenii și când vă
6.22
In. 16.2
vor despărți dintre ei și vă vor ocărî și vor lepăda numele vostru ca rău din pricina Fiului omului. 23Bucurați‐vă
6.23
Mat. 5.12Fapte. 5.41Col. 1.24Iac. 1.2
în ziua aceea și săltați de bucurie, căci iată, răsplata voastră este mare în cer; căci la fel
6.23
Fapte. 7.51
făceau părinții lor cu prorocii. 24Dar
6.24
Amos 6.1Iac. 5.1
vai de voi, bogaților,
6.24
Cap. 12.21.
pentru că vă
6.24
Mat. 6.2,5,16
luați mângăierea! 25Vai
6.25
Is. 65.13
de voi care sunteți sătui acum, pentru că veți flămânzi! Vai
6.25
Prov. 14.13
de voi care râdeți acum, pentru că vă veți întrista și veți plânge! 26Vai
6.26
In. 15.191 In. 4.5
de voi, când toți oamenii vor vorbi bine de voi! Căci la fel făceau părinții lor cu prorocii mincinoși.

Iubirea vrăjmașilor

27Dar

6.27
Ex. 23.4Prov. 25.21Mat. 5.44Rom. 12.20
vă zic vouă care ascultați: Iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine la cei ce vă urăsc, 28binecuvântați pe cei ce vă bleastămă, rugați‐vă
6.28
Cap. 23.34.
pentru cei ce vă necăjesc rău. 29
6.29
Mat. 5.391 Cor. 6.7
Celui ce te lovește peste un obraz, dă‐i și pe celălalt și de la cel ce îți ia mantaua nu opri și cămașa. 30Dă oricui
6.30
Deut. 15.7,8,10Prov. 21.26Mat. 5.42
cere de la tine și de la cel ce‐ți ia ale tale nu le cere înapoi. 31Și
6.31
Mat. 7.12
cum voiți să vă facă oamenii, faceți‐le și voi lor la fel. 32Și dacă
6.32
Mat. 5.46
iubiți pe cei ce vă iubesc, ce fel de mulțumire aveți? Căci și păcătoșii iubesc pe cei ce‐i iubesc pe ei. 33Și dacă faceți bine la cei ce vă fac bine, ce mulțumire aveți? Căci și păcătoșii fac același lucru. 34Și
6.34
Mat. 5.42
dacă împrumutați pe acei de la care nădăjduiți să luați, ce mulțumire aveți? Căci și păcătoșii împrumută păcătoșilor ca să primească înapoi deopotrivă. 35Însă iubiți
6.35
Vers. 27.
pe vrăjmașii voștri și faceți bine și dați
6.35
Ps. 37.26
cu împrumut și nu nădăjduiți nimic înapoi, și răsplata voastră va fi mare și veți
6.35
Mat. 5.45
fi fii ai Celui Preaînalt: pentru că el este bun către cei nemulțumitori și răi. 36Fiți
6.36
Mat. 5.48
deci miloși cum și Tatăl vostru este milos.

Paiul și bârna, pomul și roada

37Și nu

6.37
Mat. 7.1
judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; lăsați slobozi și veți fi lăsați slobozi. 38Dați
6.38
Prov. 19.17
și vi se va da: o măsură bună, îndesată, clătinată și vărsându‐se pe deasupra vor da în sânul
6.38
Ps. 79.12
vostru. Căci
6.38
Mat. 7.2Mc. 4.24Iac. 2.13
cu ce măsură măsurați vi se va măsura înapoi. 39Și le‐a spus și o pildă: Nu cumva
6.39
Mat. 15.14
poate un orb să călăuzească pe un orb? Oare nu vor cădea amândoi în groapă? 40Ucenicul nu
6.40
Mat. 10.24In. 13.16
15.20
este mai presus de învățătorul său: ci fiecare când este adus la desăvârșire, va fi ca învățătorul său. 41Și
6.41
Mat. 7.3
pentru ce vezi paiul care este în ochiul fratelui tău și nu zărești bârna care este în ochiul tău? 42Sau cum poți zice fratelui tău: Frate, lasă să scot paiul care este în ochiul tău, și nu vezi tu însuți bârna care este în ochiul tău? Fățarnice, scoate
6.42
Prov. 18.17
mai întâi bârna din ochiul tău și atunci vei vedea lămurit să scoți paiul care este în ochiul fratelui tău. 43Căci nu
6.43
Mat. 7.16,17
este pom bun care să facă rod putred, nici iarăși pom putred care să facă rod bun. 44Căci fiecare
6.44
Mat. 12.33
pom se cunoaște din rodul lui însuși; căci nu se culeg smochine din spini, nici nu adună struguri din mărăcini. 45Omul
6.45
Mat. 12.35
bun din comoara bună a inimii sale pune înainte ce este bun și cel rău din comoara cea rea pune înainte ce este rău: căci din
6.45
Mat. 12.34
prisosul inimii vorbește gura lui.

Casa zidită pe stâncă

46Și pentru ce

6.46
Mal. 1.6Mat. 7.21
25.11
mă numiți: Doamne, Doamne! și nu faceți cele ce zic eu? 47Vă voi arăta cu cine este asemenea oricine
6.47
Mat. 7.24
care vine la mine și ascultă de cuvintele mele și le face: 48Este asemenea cu un om care zidește o casă, care a săpat și a adâncit și a pus temelia pe stâncă; și s‐a făcut o vărsare de ape, râul s‐a năpustit spre casa aceea și n‐a putut s‐o clatine, pentru că fusese bine zidită. 49Iar cine a ascultat și n‐a făcut este asemenea cu un om care a zidit o casă pe pământ fără temelie, spre care s‐a năpustit râul și îndată a căzut și dărâmarea acelei case a fost mare.