Spicele de grâu și Sabatul
61Și a fost așa: într‐un
Sabat trecea prin holde și ucenicii lui smulgeau spice și mâncau, frecându‐le cu mâinile. 2Și unii din farisei au zis: Pentru ce faceți ce
nu se cade a face în Sabat? 3Și Isus a răspuns și le‐a zis: Nici aceasta n‐ați citit, ce
a făcut David când a flămânzit el și cei ce erau cu el? 4Cum a intrat în casa lui Dumnezeu și a luat și a mâncat pâinile punerii înainte și a dat și celor cu el, pe care
nu se cade să le mănânce decât numai preoții? 5Și le zicea: Fiul omului este Domn și al Sabatului.
Omul cu mâna uscată
6Și a fost așa: în
alt Sabat a intrat în sinagogă și‐i învăța. Și acolo era un om. Și mâna lui dreaptă era uscată. 7Și cărturarii și fariseii îl pândeau dacă tămăduiește în Sabat, ca să găsească de ce să‐l învinuiască. 8Iar el le știa gândurile și a zis omului care avea mâna uscată: Scoală‐te și stai în mijloc. Și el s‐a sculat și a stat. 9Și Isus le‐a zis: Vă întreb: se cade în Sabat a face bine sau a face rău, a mântui un suflet sau a‐l pierde? 10Și s‐a uitat împrejur peste toți și i‐a zis: Întinde‐ți mâna. Iar el a făcut așa și mâna i s‐a făcut sănătoasă. 11Iar ei s‐au umplut de furie și vorbeau unii către alții între ei ce să facă lui Isus.
Alegerea celor doisprezece
12Și a fost așa: în
zilele acelea el a ieșit la munte ca să se roage; și a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu. 13Și când s‐a făcut ziuă a chemat la sine pe ucenicii săi și
a ales dintre ei doisprezece pe care i‐a numit și apostoli: 14pe Simon pe
care l‐a numit și Petru și pe Andrei, fratele lui, și pe Iacov și Ioan și pe Filip și Bartolomeu, 15și pe Matei și Toma și pe Iacov al lui Alfeu și pe Simon numit Zilotul, 16și pe Iuda al
lui Iacov, și pe Iuda Iscarioteanul, care s‐a făcut și vânzător.
Felurite vindecări
17Și după ce s‐a pogorât cu ei, a stat pe un loc șes precum și gloată multă de ucenici ai săi și
o mulțime mare de popor din toată Iudeea și Ierusalim și de pe marginea mării Tirului și Sidonului, care veniseră să‐l asculte și să fie vindecați de bolile lor. 18Și cei bântuiți de duhuri necurate erau tămăduiți. 19Și toată gloata căuta
să‐l atingă pentru că o putere ieșea
din el și‐i vindeca pe toți.
Fericirile
20Și el și‐a ridicat ochii spre ucenicii săi și zicea: Fericiți
11.5Iac. 2.5
sunteți voi cei săraci, pentru că a voastră este Împărăția lui Dumnezeu. 21Fericiți
65.13Mat. 5.6
sunteți voi cei flămânzi acum, pentru că veți fi săturați. Fericiți
sunteți voi, cei ce plângeți acum, pentru că veți râde. 22Fericiți
3.14
4.14
sunteți voi când vă vor urî oamenii și când vă
vor despărți dintre ei și vă vor ocărî și vor lepăda numele vostru ca rău din pricina Fiului omului. 23Bucurați‐vă
în ziua aceea și săltați de bucurie, căci iată, răsplata voastră este mare în cer; căci la fel
făceau părinții lor cu prorocii. 24Dar
vai de voi, bogaților,
pentru că vă
luați mângăierea! 25Vai
de voi care sunteți sătui acum, pentru că veți flămânzi! Vai
de voi care râdeți acum, pentru că vă veți întrista și veți plânge! 26Vai
de voi, când toți oamenii vor vorbi bine de voi! Căci la fel făceau părinții lor cu prorocii mincinoși.
Iubirea vrăjmașilor
27Dar
vă zic vouă care ascultați: Iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine la cei ce vă urăsc, 28binecuvântați pe cei ce vă bleastămă, rugați‐vă
Fapte. 7.60
pentru cei ce vă necăjesc rău. 29
Celui ce te lovește peste un obraz, dă‐i și pe celălalt și de la cel ce îți ia mantaua nu opri și cămașa. 30Dă oricui
cere de la tine și de la cel ce‐ți ia ale tale nu le cere înapoi. 31Și
cum voiți să vă facă oamenii, faceți‐le și voi lor la fel. 32Și dacă
iubiți pe cei ce vă iubesc, ce fel de mulțumire aveți? Căci și păcătoșii iubesc pe cei ce‐i iubesc pe ei. 33Și dacă faceți bine la cei ce vă fac bine, ce mulțumire aveți? Căci și păcătoșii fac același lucru. 34Și
dacă împrumutați pe acei de la care nădăjduiți să luați, ce mulțumire aveți? Căci și păcătoșii împrumută păcătoșilor ca să primească înapoi deopotrivă. 35Însă iubiți
pe vrăjmașii voștri și faceți bine și dați
cu împrumut și nu nădăjduiți nimic înapoi, și răsplata voastră va fi mare și veți
fi fii ai Celui Preaînalt: pentru că el este bun către cei nemulțumitori și răi. 36Fiți
deci miloși cum și Tatăl vostru este milos.
Paiul și bârna, pomul și roada
37Și nu
judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; lăsați slobozi și veți fi lăsați slobozi. 38Dați
și vi se va da: o măsură bună, îndesată, clătinată și vărsându‐se pe deasupra vor da în sânul
vostru. Căci
cu ce măsură măsurați vi se va măsura înapoi. 39Și le‐a spus și o pildă: Nu cumva
poate un orb să călăuzească pe un orb? Oare nu vor cădea amândoi în groapă? 40Ucenicul nu
15.20
este mai presus de învățătorul său: ci fiecare când este adus la desăvârșire, va fi ca învățătorul său. 41Și
pentru ce vezi paiul care este în ochiul fratelui tău și nu zărești bârna care este în ochiul tău? 42Sau cum poți zice fratelui tău: Frate, lasă să scot paiul care este în ochiul tău, și nu vezi tu însuți bârna care este în ochiul tău? Fățarnice, scoate
mai întâi bârna din ochiul tău și atunci vei vedea lămurit să scoți paiul care este în ochiul fratelui tău. 43Căci nu
este pom bun care să facă rod putred, nici iarăși pom putred care să facă rod bun. 44Căci fiecare
pom se cunoaște din rodul lui însuși; căci nu se culeg smochine din spini, nici nu adună struguri din mărăcini. 45Omul
bun din comoara bună a inimii sale pune înainte ce este bun și cel rău din comoara cea rea pune înainte ce este rău: căci din
prisosul inimii vorbește gura lui.
Casa zidită pe stâncă
46Și pentru ce
25.11
mă numiți: Doamne, Doamne! și nu faceți cele ce zic eu? 47Vă voi arăta cu cine este asemenea oricine
care vine la mine și ascultă de cuvintele mele și le face: 48Este asemenea cu un om care zidește o casă, care a săpat și a adâncit și a pus temelia pe stâncă; și s‐a făcut o vărsare de ape, râul s‐a năpustit spre casa aceea și n‐a putut s‐o clatine, pentru că fusese bine zidită. 49Iar cine a ascultat și n‐a făcut este asemenea cu un om care a zidit o casă pe pământ fără temelie, spre care s‐a năpustit râul și îndată a căzut și dărâmarea acelei case a fost mare.