Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
8

Isus propovăduiește Evanghelia

81Și a fost așa: după aceea el călătorea din cetate în cetate și din sat în sat propovăduind și vestind Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu. Și cei doisprezece erau cu el; 2și de asemenea oarecare

8.2
Mat. 27.55,56
femei care fuseseră tămăduite de duhuri rele și de boli: Maria care se numește Magdalena, din
8.2
Mc. 16.9
care ieșiseră șapte draci, 3și Ioana, nevasta lui Cuza, ispravnicul lui Irod, și Susana și multe altele, care îi slujeau din averea lor.

Pilda semănătorului

4Și când

8.4
Mat. 13.2Mc. 4.1
s‐a adunat laolaltă gloată multă și din cei ce ieșeau la el din fiecare cetate, le‐a spus în pildă: 5A ieșit semănătorul să‐și samene sămânța. Și când semăna el, una a căzut lângă cale și a fost călcată în picioare și păsările cerului au mâncat‐o. 6Și alta a căzut jos pe stâncă și a crescut și s‐a uscat pentru că n‐avea umezeală. 7Și alta a căzut în mijlocul spinilor și spinii au crescut cu ea și au înăbușit‐o. 8Și alta a căzut pe pământul cel bun și a crescut și a făcut rod însutit. Pe când zicea acestea a strigat: Cine are urechi de auzit să audă. 9Și ucenicii
8.9
Mat. 13.10Mc. 4.10
săi îl întrebau ce să fie pilda aceasta. 10Iar el a zis: Vouă vă este dat să cunoașteți tainele Împărăției lui Dumnezeu, iar celorlalți în pilde: ca
8.10
Is. 6.9Mc. 4.12
văzând să nu vadă și auzind să nu priceapă. 11Iar pilda
8.11
Mat. 13.18Mc. 4.14
este aceasta: Sămânța este Cuvântul lui Dumnezeu. 12Și cele de lângă cale sunt cei ce au auzit cuvântul; apoi vine diavolul și ia cuvântul din inima lor, ca nu cumva crezând să fie mântuiți. 13Iar cele de pe stâncă sunt cei ce când au auzit, primesc cu bucurie cuvântul; și aceștia n‐au rădăcină, ci cred pentru o vreme și la vreme de ispită se leapădă. 14Iar ce a căzut între spini, aceștia sunt cei ce au auzit, și urmându‐și calea, sunt înăbușiți de grijă și de bogăție și de plăcerile vieți acesteia și nu fac rod deplin. 15Și cea în pământul cel bun aceștia sunt cei ce după ce au auzit cuvântul, îl țin într‐o inimă curată și bună și rodesc în răbdare. 16Și nimeni
8.16
Mat. 5.15Mc. 4.21
după ce a aprins candela, n‐o acoperă cu un vas sau o pune sub pat, ci o pune în sfeșnic ca cei ce intră să vadă lumina. 17Căci
8.17
Mat. 10.26
nu este ceva ascuns care să nu fie dat pe față; nici ceva tainic care să nu fie cunoscut și să nu vie la arătare. 18Deci luați seama cum auziți, căci
8.18
Mat. 13.12
25.29
cine are i se va da, și cine n‐are i se va lua și ce i se pare că are.

Mama și frații lui Isus

19Și mama

8.19
Mat. 12.46Mc. 3.31
și frații lui au veni la el și nu puteau să se întâlnească cu el din pricina mulțimii. 20Și i s‐a dat de știre: Mama ta și frații tăi stau afară voind să te vadă. 21Iar el a răspuns și le‐a zis: Mama mea și frații mei sunt cei ce ascultă și fac Cuvântul lui Dumnezeu.

Potolirea furtunii

22Și a fost așa: într‐una

8.22
Mat. 8.23Mc. 4.35
din zile a intrat într‐o corabie el și ucenicii săi; și le‐a zis: Să trecem dincolo de lac. Și au plecat. 23Și pe când mergeau pe apă, el a adormit. Și s‐a lăsat pe lac o furtună de vânt și ei se umpleau cu apă și erau în primejdie. 24Și au
8.24
Mat. 8.28Mc. 5.1
venit la el și l‐au deșteptat zicând: Stăpâne, Stăpâne, pierim. Iar el s‐a deșteptat și a certat vântul și valul apei: și au încetat și s‐a făcut liniște. 25Și le‐a zis: Unde vă este credința? Și ei s‐au temut și s‐au mirat, zicând unii către alții: Cine este oare acesta, că poruncește și vânturilor și apei și ele ascultă de el?

Vindecarea unui îndrăcit

26Și au venit la uscat în ținutul Gherghesenilor, care este în față dincolo de Galileea. 27Și când a ieșit la uscat, l‐a întâmpinat un bărbat oarecare din cetate care avea draci. Și multă vreme nu se îmbrăcase cu haină și nu rămânea în casă, ci în morminte. 28Și când a văzut pe Isus, a răcnit și a căzut jos înaintea lui și a zis cu glas mare: Ce ai cu mine Isuse, Fiu al Dumnezeului Celui Preaînalt? Rogu‐te nu mă munci. 29Căci Isus poruncea duhului necurat să iasă din om. Căci de multă vreme îl târâse cu el și omul era păzit legat cu cătușe și în obezi și rupând legăturile era mânat de dracul în pustii. 30Și Isus l‐a întrebat zicând: Care‐ți este numele? Iar el a zis: Legiune! pentru că mulți draci intraseră în el. 31Și‐l rugau ca să nu le poruncească să plece în

8.31
Ap. 20.3
adânc. 32Și era acolo o turmă de porci mulți păscând în munte. Și l‐au rugat ca să le dea voie să intre în ei. Și le‐a dat voie. 33Și dracii au ieșit din om și au intrat în porci și turma s‐a repezit de pe râpă în lac și s‐au înecat. 34Iar când au văzut cei ce îi pășteau ce s‐a întâmplat, au fugit și au vestit în cetate și la țară. 35Și au ieșit să vadă ce s‐a întâmplat. Și au venit la Isus și au găsit pe omul din care ieșiseră dracii, șezând jos, îmbrăcat și întreg la minte, la picioarele lui Isus și s‐au temut. 36Și cei ce văzuseră acestea le‐au spus cum fusese scăpat cel îndrăcit. 37Și toată
8.37
Mat. 8.34
mulțimea ținutului din împrejurimea Gherghesenilor l‐a
8.37
Fapte. 16.39
rugat ca să plece de la ei, pentru că îi cuprinsese frică mare, iar el a intrat în corabie și s‐a întors. 38Și bărbatul
8.38
Mc. 5.18
din care ieșiseră dracii îl ruga ca să fie cu el, dar el i‐a dat drumul zicând: 39Întoarce‐te la casa ta și istorisește tot ce ți‐a făcut Dumnezeu. Și a plecat, propovăduind prin toată cetatea tot ce‐i făcuse Isus.

Învierea fiicei lui Iair. Femeia cu scurgere de sânge

40Și când s‐a întors Isus, gloata l‐a primit bine, căci toți îl așteptau. 41Și

8.41
Mat. 9.18Mc. 5.22
iată a venit un bărbat al cărui nume era Iair. Și el era mai mare al sinagogei. Și a căzut la picioarele lui Isus și l‐a rugat ca să intre în casa lui, 42pentru că avea o singură fată ca de doisprezece ani și era pe moarte. Și pe când mergea el, gloatele îl înghesuiau. 43Și
8.43
Mat. 9.20
o femeie având o scurgere de sânge de doisprezece ani, care cheltuise cu doctorii toată averea ei și n‐a putut fi tămăduită de nimeni, 44s‐a apropiat pe dinapoi și a atins ciucurele veșmântului său și îndată a stat scurgerea sângelui ei. 45Și Isus a zis: Cine este cel ce m‐a atins? Și fiindcă toți tăgăduiau, Petru a zis și cei împreună cu el: Stăpâne, gloatele te împresoară și te strâmtorează și zici: Cine m‐a atins? 46Și Isus a zis: M‐a atins cineva, căci am cunoscut o putere
8.46
Mc. 5.30
ieșită de la mine. 47Iar când a văzut femeia că n‐a rămas ascunsă, a venit tremurând și a căzut jos înaintea lui și a spus înaintea poporului întreg pricina pentru care îl atinsese și cum fusese tămăduită îndată. 48Și el i‐a zis: Fiică, credința ta te‐a mântuit; du‐te în pace. 49Pe
8.49
Mc. 5.35
când vorbea el încă, vine cineva de la mai marele sinagogei zicând: A murit fiica ta; nu mai supăra pe Învățătorul. 50Iar Isus când a auzit i‐a răspuns: Nu te teme, crede numai și va fi scăpată. 51Și după ce a venit la casă, n‐a lăsat pe nimeni să intre cu el decât pe Petru și pe Ioan și pe Iacov și pe tatăl copilei și pe mama ei. 52Și toți plângeau și o jeleau. Iar el a zis: Nu plângeți; căci n‐a murit, ci
8.52
In. 11.11,13
doarme. 53Și ei îl luau în râs, căci știau că murise. 54Iar el i‐a apucat mâna și a strigat zicând: Copilă, scoală‐te.
8.54
Cap. 7.14.
55Și duhul ei s‐a întors în ea, și s‐a sculat îndată. Și a poruncit să i se dea să mănânce. 56Și părinții ei au rămas uimiți: iar el
8.56
Mat. 8.4
9.30Mc. 5.43
le‐a poruncit să nu spună nimănui ce se făcuse.