Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
11

Trimișii lui Ioan Botezătorul

111Și a fost așa: când a sfârșit Isus de dat învățături celor doisprezece ucenici ai săi, a trecut de acolo ca să‐i învețe și să propovăduiască în cetățile lor. 2Iar Ioan

11.2
Lc. 7.18,19
, când a auzit în
11.2
Cap. 14.3.
temniță faptele lui Hristos, a trimis prin ucenicii săi 3și i‐a zis: Tu ești cel ce
11.3
Gen. 40.10Num. 24.17Dan. 9.24In. 6.11
vine sau să așteptăm pe altul? 4Și Isus a răspuns și le‐a zis: Mergeți și spuneți lui Ioan cele ce auziți și vedeți: 5orbii
11.5
Is. 29.18
35.4‐6
42.7In. 2.23
3.2
5.36
10.25,38
14.11
își capătă vederea și șchiopii umblă, leproșii se curățesc și surzii aud, morții se scoală și săracilor
11.5
Ps. 22.26Is. 61.1Lc. 4.18Iac. 2.5
li se vestește Evanghelia; 6și fericit este cine nu va găsi
11.6
Is. 8.14,1524.10Rom. 9.32,331 Cor. 1.23
2.14Gal. 5.111 Pet. 2.8
un prilej de poticnire în mine.

Mărturia lui Isus despre Ioan

7Iar pe când

11.7
Lc. 7.24
plecau ei, a început Isus să vorbească gloatelor despre Ioan: Ce ați ieșit în pustie să priviți? O trestie
11.7
Ef. 4.14
clătinându‐se de vânt? 8Dar ce ați ieșit să vedeți? Un om îmbrăcat în veșminte moi? Iată, cei ce poartă cele moi sunt în casele împăraților. 9Dar pentru ce ați ieșit? Să vedeți un proroc? Da, vă spun, și
11.9
Cap. 14.5;
mai mult decât un proroc. 10Acesta este cel despre care s‐a scris: Iată
11.10
Mal. 3.1Mc. 1.2Lc. 1.76
7.27
, eu trimit înaintea feței tale pe solul meu, care va pregăti calea ta înaintea ta. 11Adevărat vă spun, între cei născuți de femei nu s‐a sculat unul mai mare decât Ioan Botezătorul. Dar cine este mai mic în Împărăția Cerurilor este mai mare decât el. 12Și din
11.12
Lc. 16.16
zilele lui Ioan Botezătorul până acum Împărăția Cerurilor se ia cu năvală și cei ce dau năvală, o apucă. 13Căci toți
11.13
Mal. 4.6
prorocii și legea au prorocit până la Ioan. 14Și dacă voiți să primiți, el este Ilie
11.14
Mal. 4.5Lc. 1.17
care are să vină. 15Cine
11.15
Cap. 13.9.
are urechi, să audă. 16Dar cu
11.16
Lc. 7.31
cine voi asemăna neamul acesta? Este asemenea unor copii care stau în târguri și strigă către ceilalți 17și zic: V‐am cântat din fluier și n‐ați jucat: v‐am cântat de jale și nu v‐ați bătut în piept. 18Căci Ioan a venit nici mâncând nici bând și ei zic: Are drac. 19Fiul omului a venit mâncând și bând și ei zic: Iată un om mâncăcios și băutor de vin, prieten
11.19
Cap. 9.10.
al vameșilor și al păcătoșilor. Și
11.19
Lc. 7.35
înțelepciunea este îndreptățită din faptele ei.

Mustrarea cetăților nepocăite

20Atunci

11.20
Lc. 10.13
a început să mustre cetățile în care se făcuseră cele mai multe puteri ale lui, pentru că nu s‐au pocăit. 21Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Pentru că dacă s‐ar fi făcut în Tir și Sidon puterile care au fost făcute în voi, de mult s‐ar fi pocăit în
11.21
In. 3.7,8
sac și cenușă. 22Dar vă spun, va
11.22
Cap. 10.15. Vers. 24.
fi mai ușor Tirului și Sidonului în ziua judecății decât vouă. 23Și tu, Capernaume, vei fi înălțat
11.23
Is. 14.13Plâng. 2.1
până la cer? Până la Hades vei fi pogorât. Pentru că dacă s‐ar fi făcut în Sodoma puterile care au fost făcute în tine, ea ar fi rămas până astăzi. 24Dar vă spun că va fi mai ușor
11.24
Cap. 10.15.
pământului Sodomei în ziua judecății decât ție.

Lucrurile descoperite pruncilor. Jugul lui Hristos

25În

11.25
Lc. 10.21
vremea aceea Isus a răspuns și a zis: Te laud, Tată, Doamne al cerului și al pământului, că ai
11.25
Ps. 8.21 Cor. 1.19,27
2.82 Cor. 3.14
ascuns acestea de înțelepți și pricepuți și
11.25
Cap. 16.17.
le‐ai descoperit pruncilor. 26Da, Tată, pentru că așa a fost bună‐plăcere înaintea ta. 27Toate
11.27
Cap. 28.18.
mi‐au fost date de Tatăl meu și
11.27
In. 1.18
6.46
10.15
nimeni nu cunoaște deplin pe Fiul decât Tatăl, nici pe Tatăl nu‐l cunoaște deplin cineva decât Fiul și acela căruia va voi Fiul să i‐l descopere. 28Veniți la mine toți cei osteniți și împovărați și eu vă voi da odihnă. 29Luați jugul meu asupra voastră și
11.29
In. 13.15Fil. 2.51 Pet. 2.211 In. 2.6
învățați de la mine, pentru că sunt blând și smerit
11.29
Zah. 9.9Fil. 2.7,8
cu inima și
11.29
Ier. 6.16
veți afla odihnă pentru sufletele voastre. 30Căci
11.30
1 In. 5.3
jugul meu este bun și sarcina mea este ușoară.

12

Spicele și ziua Sabatului

121În vremea aceea Isus a mers

12.1
Deut. 23.25Mc. 2.23Lc. 6.1
în Sabat prin semănături și ucenicii săi au flămânzit și au început să smulgă spice și să mănânce. 2Iar fariseii, când au văzut, i‐au zis: Iată, ucenicii tăi fac ce nu se cade să facă în Sabat. 3Dar el le‐a zis: N‐ați citit ce
12.3
1 Sam. 21.6
a făcut David, când a flămânzit, el și cei ce erau cu el? 4Cum a intrat în casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinile
12.4
Ex. 25.30Lev. 24.5
punerii înainte, ceea ce nu i se cădea să mănânce, nici celor ce erau cu el, ci
12.4
Ex. 29.32,33Lev. 8.31
24.9
numai preoților? 5Sau n‐ați citit în lege
12.5
Num. 28.9In. 7.22
, că în ziua Sabatului preoții în Templu pângăresc Sabatul și sunt fără vină? 6Dar vă spun că aici este ceva
12.6
2 Cron. 6.18Mal. 3.1
mai mare decât Templul. 7Dar dacă ați fi știut ce este: Milă
12.7
Osea 6.6Mica 6.6‐8
voiesc, iar nu jertfă! n‐ați fi osândit pe cei fără vină. 8Căci Fiul omului este domn al Sabatului.

Omul cu mâna uscată

9Și

12.9
Mc. 3.1Lc. 6.6
a trecut de acolo și a venit în sinagoga lor. 10Și iată un om având o mână uscată. Și l‐au întrebat zicând: Se cade
12.10
Lc. 13.14
14.3In. 9.16
a tămădui în ziua Sabatului? Ca să‐l învinuiască. 11Iar el le‐a zis: Ce om va fi între voi care va avea o singură oaie și dacă va
12.11
Ex. 23.4,5Deut. 22.4
cădea ea în groapă, în ziua Sabatului, n‐o va apuca și o va scoate afară? 12Cât de mult deci se deosebește un om de o oaie! De aceea se cade a face bine în ziua Sabatului. 13Atunci zice omului: Întinde‐ți mâna. Și el a întins‐o și s‐a făcut sănătoasă ca cealaltă. 14Dar fariseii
12.14
Cap. 27.1.
au ieșit și s‐au sfătuit împotriva lui cum să‐l piardă.

Isus Robul Domnului

15Dar Isus cunoscând, s‐a depărtat

12.15
Cap. 10.23.
de acolo. Și
12.15
Cap. 19.2.
l‐au urmat mulți și i‐a tămăduit pe toți. 16Și le‐a poruncit
12.16
Cap. 9.30.
aspru să nu‐l dea pe față, 17ca să se împlinească ce s‐a spus prin Isaia prorocul, care zice: 18Iată
12.18
Is. 42.1
robul meu pe care l‐am ales, iubitul meu în
12.18
Cap. 3.17;
care sufletul meu și‐a găsit plăcerea; voi pune Duhul meu peste el și va vesti judecată Neamurilor. 19Nu se va certa, nici nu va striga, nici nu‐i va auzi cineva glasul pe ulițe. 20Nu va frânge trestia zdrobită și nu va stinge o feștilă ce face fum, până va scoate judecata la biruință. 21Și Neamurile vor nădăjdui în numele lui.

Îndrăcitul mut și orb. Păcatul împotriva Duhului Sfânt

22Atunci

12.22
Cap. 9.32.
i s‐a adus un îndrăcit orb și mut. Și l‐a tămăduit, încât mutul vorbea și vedea. 23Și toate gloatele se mirau și ziceau: Nu cumva este acesta Fiul lui David? 24Iar fariseii, când
12.24
Cap. 9.34.
au auzit aceasta, ziceau: Acesta nu scoate afară dracii, decât prin Beelzebul, mai marele dracilor. 25Dar Isus, cunoscându‐le
12.25
Cap. 9.4.
gândurile, le‐a zis: Orice împărăție dezbinată împotriva sa însăși este pustiită și orice cetate sau casă dezbinată împotriva sa însăși, nu va sta. 26Și dacă Satana scoate afară pe Satana, el este dezbinat împotriva lui însușii; deci cum va sta împărăția lui? 27Și dacă eu scot afară pe draci prin Beelzebul, fiii voștri prin cine‐i scot afară? De aceea, ei vor fi judecătorii voștri. 28Iar dacă eu scot afară pe draci prin Duhul lui Dumnezeu, atunci împărăția
12.28
Dan. 2.44
7.14Lc. 1.33
11.20
17.20,21
lui Dumnezeu a ajuns peste voi. 29Sau
12.29
Is. 49.24Lc. 11.21‐23
cum poate cineva să intre în casa celui tare și să‐i răpească sculele, dacă nu va lega mai întâi pe cel tare? Și atunci îi va prăda casa. 30Cine nu este cu mine, este împotriva mea și cine nu strânge cu mine, risipește. 31De aceea vă spun: Orice
12.31
Mc. 3.28Lc. 12.10Evr. 6.410.26,291 In. 5.16
păcat și hulă vor fi iertate oamenilor, dar
12.31
Fapte. 7.51
hula împotriva Duhului nu va fi iertată. 32Și oricine va vorbi
12.32
Cap. 11.19;
un cuvânt împotriva Fiului omului, îi va fi iertat
12.32
1 Tim. 1.13
, dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt, nu‐i va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor. 33Sau faceți pomul bun și rodul
12.33
Cap. 7.17.
lui bun, sau faceți pomul stricat și rodul lui stricat. Căci din rod se cunoaște pomul. 34Pui
12.34
Cap. 3.7;
de năpârci, cum puteți vorbi cele bune, răi fiind? Căci
12.34
Lc. 6.45
din prisosul inimii vorbește gura. 35Omul bun din comoara lui bună scoate afară lucruri bune și omul rău din comoara lui rea scoate afară lucruri rele. 36Dar vă spun că de orice vorbă nefolositoare pe care o vor rosti oamenii, vor da socoteală de ea în ziua judecății. 37Căci din cuvintele tale vei fi îndreptățit și din cuvintele tale vei fi osândit.

Minunea cu prorocul Iona

38Atunci

12.38
Cap. 16.1.
unii dintre cărturari și farisei i‐au răspuns zicând: Învățătorule, voim să vedem un semn de la tine. 39Iar el le‐a răspuns și le‐a zis: Un neam rău și preacurvar
12.39
Is. 57.3Mc. 8.38In. 4.48
cere un semn și nu i se va da semn, decât semnul lui Iona prorocul. 40Căci
12.40
Iona 1.17
după cum Iona a fost în pântecele chitului trei zile și trei nopți, astfel va fi Fiul omului trei zile și trei nopți în inima pământului. 41Bărbații
12.41
Lc. 11.32
din Ninive se vor scula la judecată cu neamul acesta și‐l
12.41
Ier. 3.11Ezec. 16.51,52Rom. 2.27
vor osândi, pentru că
12.41
Iona 3.5
ei s‐au pocăit la propovăduirea lui Iona și iată aici este mai mult decât Iona. 42Împărăteasa
12.42
1 Reg. 10.12 Cron. 9.1Lc. 11.31
de la miazăzi se va ridica la judecată cu neamul acesta și‐l va osândi, pentru că ea a venit de la marginile pământului să asculte înțelepciunea lui Solomon și iată aici este mai mult decât Solomon. 43Iar când duhul
12.43
Lc. 11.24
necurat a ieșit din om, umblă
12.43
Iov 1.71 Pet. 5.8
prin locuri fără apă căutând odihnă și nu găsește. 44Atunci zice: Mă voi întoarce în casa mea de unde am ieșit. Și când vine, o află goală, măturată și gătită. 45Atunci se duce și ia cu sine alte șapte duhuri mai rele decât el și intră și locuiesc acolo. Și
12.45
Evr. 6.4
10.262 Pet. 2.20‐22
starea din urmă a omului aceluia se face mai rea decât cea dintâi. Așa va fi și cu acest neam rău.

Mama și frații lui Isus

46Pe când vorbea el încă gloatelor, iată

12.46
Mc. 3.31Lc. 8.19‐21
mama și frații lui stăteau afară, căutând să‐i vorbească. 47Și cineva i‐a zis: Iată mama ta și frații
12.47
Cap. 13.55.
tăi stau afară căutând să‐ți vorbească. 48Dar el a răspuns și a zis celui ce‐i spunea: Cine este mama mea și cine sunt frații mei? 49Și și‐a întins mâna spre ucenicii săi și a zis: Iată mama mea și frații mei. 50Căci oricine
12.50
In. 15.14Gal. 1.5,6
6.15Col. 3.11Evr. 2.11
va face voia Tatălui meu care este în ceruri, acela îmi este frate și soră și mamă.

13

Pilda semănătorului

131În ziua aceea Isus a ieșit din casă și ședea

13.1
Mc. 4.1
lângă mare. 2Și gloate multe s‐au
13.2
Lc. 8.4
adunat la el, încât el a intrat într‐o corabie ca să șadă
13.2
Lc. 5.3
și toată gloata stătea pe țărm. 3Și le‐a vorbit multe în pilde, zicând: Iată a ieșit semănătorul să semene. 4Și pe când semăna el, unele semințe au căzut lângă cale și au venit păsările și le‐au mâncat. 5Iar altele au căzut pe locuri stâncoase, unde n‐aveau pământ mult și îndată au răsărit pentru că n‐aveau adâncime de pământ. 6Iar după ce a răsărit soarele, au fost arse de arșiță și pentru că n‐aveau rădăcină, s‐au uscat. 7Iar altele
13.7
Lc. 8.5
au căzut peste spini și spinii au crescut și le‐au înăbușit. 8Iar altele au căzut peste pământul cel bun și au dat rod una o sută
13.8
Gen. 26.12
, alta șaizeci și alta treizeci. 9Cine
13.9
Cap. 11.15.
are urechi, să audă. 10Și ucenicii s‐au apropiat și i‐au zis: Pentru ce le vorbești în pilde? 11Iar el a răspuns și le‐a zis: Vouă
13.11
Cap. 11.25;
vi s‐a dat să cunoașteți tainele împărăției cerurilor, dar lor nu li s‐a dat. 12Căci
13.12
Cap. 25.29.
cine are i se va da și va avea de prisos, iar cine n‐are, chiar și ce are i se va lua. 13De aceea le vorbesc în pilde, pentru că văzând, nu văd și auzind, nu aud, nici nu pricep. 14Și în ei se împlinește prorocia lui Isaia care zice: Cu auzul veți
13.14
Is. 6.9Ezec. 12.2Mc. 4.12Lc. 8.10In. 12.40Fapte. 28.26,27Rom. 11.82 Cor. 3.14,15
auzi dar nu veți înțelege și văzând veți vedea dar nu veți cunoaște. 15Căci inima acestui popor s‐a îngroșat și au auzit greu
13.15
Evr. 5.11
cu urechile și și‐au închis ochii ca nu cumva să vadă cu ochii și să audă cu urechile și să înțeleagă cu inima și să se întoarcă și să‐i vindec. 16Dar fericiți
13.16
Cap. 16.17.
sunt ochii voștri că văd și urechile voastre că aud. 17Căci adevărat vă spun că mulți
13.17
Evr. 11.131 Pet. 1.10,11
proroci și drepți au dorit să vadă ce vedeți voi și n‐au văzut și să audă ce auziți voi și n‐au auzit. 18Voi deci, ascultați
13.18
Mc. 4.14Lc. 8.11
pilda semănătorului. 19Când aude cineva cuvântul împărăției
13.19
Cap. 4.23.
și nu‐l înțelege, atunci vine cel rău și răpește ce este semănat în inima lui; acesta este cel semănat lângă cale. 20Iar cel semănat pe locuri stâncoase, acesta este cel ce aude cuvântul și îndată îl primește cu
13.20
Is. 58.2Ezec. 33.31,32In. 5.35
bucurie. 21Dar n‐are rădăcină în sine, ci este până la o vreme și când se face un necaz sau prigonire pentru cuvânt, îndată se
13.21
Cap. 11.6.
poticnește. 22Iar cel semănat
13.22
Cap. 19.23.
în
13.22
Ier. 4.3
spini, acesta este cel ce aude cuvântul și grija veacului și înșelăciunea bogăției înăbușă cuvântul și se face neroditor. 23Iar cel semănat pe pământul bun, acesta este cel ce aude cuvântul și înțelege, care și rodește și face unul o sută, altul șaizeci și altul treizeci.

Pilda neghinei

24Le‐a pus înainte altă pildă, zicând: Împărăția cerurilor a fost făcută asemenea cu un om care a semănat sămânță bună în țarina sa. 25Dar pe când dormeau oamenii a venit vrăjmașul lui și a semănat neghină între grâu și a plecat. 26Iar când a crescut paiul și a făcut rod, atunci s‐a arătat și neghina. 27Și robii stăpânului casei au venit și i‐au zis: Domnule, oare n‐ai semănat sămânță bună în țarina ta? De unde are dar neghina? 28Iar el le‐a zis: Un om vrăjmaș a făcut aceasta. Și robii îi zic: Voiești deci să ne ducem s‐o culegem? 29Dar el le zice: Nu, ca nu cumva culegând neghina să smulgeți și grâul

13.29
Cap. 3.12.
împreună cu ea. 30Lăsați să crească amândouă împreună, până la seceriș și la vremea secerișului voi zice secerătorilor: Culegeți întâi neghina și legați‐o snopi ca să fie arsă de tot, iar grâul strângeți‐l în grânarul meu.

Pilda grăuntelui de muștar și a aluatului

31Le‐a pus înainte altă pildă zicând: Împărăția

13.31
Is. 2.2,3Mica 4.1Mc. 4.30Lc. 13.18,19
cerurilor este asemenea unui grăunte de muștar pe care un om l‐a luat și l‐a semănat în țarina sa: 32care, în adevăr, este mai mic decât toate semințele, dar când a crescut, este mai mare decât ierburile și se face copac, încât păsările cerului vin și locuiesc în ramurile lui. 33Le‐a vorbit
13.33
Lc. 13.20
altă pildă: Împărăția cerurilor este asemenea cu un aluat pe care o femeie l‐a luat și l‐a ascuns în trei măsuri de făină până s‐a dospit tot. 34Isus a vorbit toate acestea
13.34
Mc. 4.33,34
gloatelor în pilde și fără pildă nu le vorbea nimic, 35ca să se împlinească ce s‐a spus prin prorocul care zice: Îmi voi
13.35
Ps. 78.2
deschide gura în pilde, voi
13.35
Rom. 16.25,261 Cor. 2.7Ef. 3.9Col. 1.26
rosti lucruri ascunse de la întemeierea lumii.

Tâlcuirea pildei neghinei

36Atunci a lăsat gloatele și s‐a dus în casa sa. Și ucenicii lui s‐au apropiat de el zicând: Deslușește‐ne pilda cu neghina țarinei. 37Și el a răspuns și a zis: Cel ce seamănă sămânța cea bună este Fiul omului; 38iar țarina

13.38
Cap. 24.14: 28.19.
este lumea; iar sămânța cea bună, aceștia sunt fiii împărăției, iar neghina sunt fiii
13.38
Gen. 3.15In. 8.44Fapte. 13.101 In. 3.8
celui rău. 39Și vrăjmașul care a semănat‐o este diavolul, iar secerișul
13.39
Ioel 3.13Ap. 14.15
este sfârșitul veacului și secerătorii sunt îngerii. 40După cum deci neghina se alege și se arde în foc, astfel va fi la sfârșitul veacului. 41Fiul omului va trimite pe îngerii săi și
13.41
Cap. 18.7.
ei vor culege din împărăția lui toate prilejurile de poticnire și pe cei ce fac fărădelegea. 42Și‐i
13.42
Cap. 3.12.
vor arunca în cuptorul de foc: acolo
13.42
Cap. 8.12. Vers. 50.
va fi plângerea și scrâșnirea dinților. 43Atunci
13.43
Dan. 12.31 Cor. 15.42,43,58
drepții vor străluci ca soarele în împărăția Tatălui lor. Cine
13.43
Vers. 9.
are urechi, să audă.

Pilda comorii ascunse și a mărgăritarului

44Împărăția cerurilor este asemenea unei comori ascunse în țarină, pe care un om a găsit‐o și a ascuns‐o și de bucuria ei se duce și vinde

13.44
Fil. 3.7,8
tot ce are și cumpără
13.44
Is. 55.1Ap. 3.18
țarina aceea. 45Împărăția cerurilor este iarăși asemenea unui negustor care caută mărgăritare bune. 46Și găsind un
13.46
Prov. 2.4
3.14,15
8.10,19
mărgăritar de mult preț, s‐a dus și a vândut tot ce avea și l‐a cumpărat.

Pilda năvodului

47Împărăția cerurilor este iarăși asemenea unui năvod aruncat în mare și care a adunat

13.47
Cap. 22.10.
pești de tot felul. 48Și când s‐a umplut, l‐au tras pe țărm și au șezut jos și au adunat ce era bun în vase, iar ce era rău au aruncat afară. 49Astfel va fi la sfârșitul veacului: îngerii vor ieși și vor despărți
13.49
Cap. 25.32.
pe cei răi din mijlocul celor drepți, 50și‐i
13.50
Vers. 42.
vor arunca în cuptorul de foc: acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. 51Ați înțeles toate acestea? Îi zic: Da, Doamne. 52Și el le‐a zis: De aceea, orice cărturar care a fost făcut ucenic al împărăției cerurilor este asemenea unui om, stăpân al casei, care scoate afară din comoara sa lucruri noi
13.52
Cânt. 7.13
și vechi.

Isus la Nazaret. Necredința locuitorilor

53Și a fost așa: Când a sfârșit Isus pildele acestea, s‐a dus de acolo. 54Și

13.54
Cap. 2.23.
venind în patria sa, îi învăța în sinagoga lor, încât stăteau uimiți și ziceau: De unde are omul acesta înțelepciunea aceasta și puterile? 55Nu
13.55
Is. 49.7Mc. 6.3Lc. 3.23In. 6.42
este el fiul tâmplarului? Nu se numește oare mama lui Maria și frații
13.55
Mc. 15.40
săi Iacov
13.55
Cap. 12.46.
și Iosif și Simon și Iuda? 56Și surorile lui nu sunt oare toate la noi? Deci de unde are el toate acestea? 57Și găseau în el un prilej de poticnire
13.57
Cap. 11.6.
. Dar Isus le‐a zis: Un proroc nu
13.57
Lc. 4.24In. 4.44
este disprețuit decât în patria și casa sa. 58Și n‐a
13.58
Mc. 6.5,6
făcut acolo multe puteri, din pricina necredinței lor.