Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
14

Moartea lui Ioan Botezătorul

141În vremea aceea Irod

14.1
Mc. 6.14Lc. 9.7
tetrarhul a auzit vestea despre Isus 2și a zis slujitorilor săi: Acesta este Ioan Botezătorul; el s‐a sculat dintre cei morți și de aceea lucrează puterile în el. 3Căci
14.3
Mc. 6.17Lc. 3.19,20
Irod prinsese pe Ioan, îl legase și‐l pusese în temniță pentru Irodiada, nevasta lui Filip, fratele său. 4Căci Ioan îi zicea: Nu ți
14.4
Lev. 18.16
20.21
se cuvine s‐o ai pe ea. 5Și voind să‐l omoare, se temea de gloată pentru că
14.5
Cap. 21.26.
îl socoteau ca pe un proroc. 6Dar când a fost ziua nașterii lui Irod, fiica Irodiadei a jucat în mijlocul tuturora și a plăcut lui Irod. 7De aici a făgăduit cu jurământ să‐i dea orice ar cere. 8Iar ea, împinsă de mamă‐sa: Dă‐mi, zice, aici pe blid capul lui Ioan Botezătorul. 9Și împăratul s‐a întristat, dar pentru jurăminte și pentru cei ce ședeau împreună cu el la masă a poruncit să i‐l dea. 10Și a trimis și a tăiat capul lui Ioan în temniță. 11Și capul lui a fost adus pe blid și a fost dat fetei și ea l‐a dus mamei sale. 12Și ucenicii lui au venit și au luat trupul mort și l‐au înmormântat și au venit și au dat de știre lui Isus.

Înmulțirea pâinilor

13Și când a auzit

14.13
Cap. 10.23;
Isus, s‐a depărtat de acolo într‐o corabie într‐un loc pustiu la o parte. Și când au auzit gloatele, l‐au urmat pe jos din cetăți. 14Și a ieșit și a văzut gloată multă și i
14.14
Cap. 9.36. Marc 6.34.
s‐a făcut milă de ei și a tămăduit pe bolnavii lor. 15Și când
14.15
Mc. 6.35Lc. 9.12In. 6.5
s‐a făcut seară, ucenicii s‐au apropiat de el zicând: Locul este pustiu și ceasul a trecut acum; dă drumul gloatelor ca să se ducă în sate să‐și cumpere de mâncare. 16Dar Isus le‐a zis: N‐au trebuință să se ducă; dați‐le voi să mănânce. 17Și ei îi zic: N‐avem aici decât cinci pâini și doi pești. 18Și le‐a zis: Aduceți‐mi‐i aici. 19Și a poruncit ca gloatele să șadă pe iarbă: și a luat cele cinci pâini și cei doi pești și uitându‐se spre cer a binecuvântat
14.19
Cap. 15.36.
și a frânt și a dat ucenicilor pâinile, iar ucenicii gloatelor. 20Și toți au mâncat și s‐au săturat și au strâns prisosul de fărâmituri douăsprezece coșuri pline. 21Și cei ce mâncaseră erau ca la cinci mii de bărbați, afară de femei și copii.

Umblarea pe mare

22Și îndată a silit pe ucenicii săi să intre în corabie și să treacă înaintea lui de cealaltă parte până va da drumul gloatelor. 23Și după ce

14.23
Mc. 6.46
a dat drumul gloatelor, s‐a suit în munte la o parte ca să se roage. Și când s‐a făcut seară
14.23
In. 6.16
, era singur acolo. 24Iar corabia era acum în mijlocul mării, muncindu‐se de valuri deoarece vântul era potrivnic. 25Și la a patra strajă din noapte a venit la ei umblând
14.25
Iov 9.8
pe mare. 26Și când l‐au văzut ucenicii umblând pe mare, s‐au înspăimântat, zicând: Este o nălucă. Și de frică au strigat. 27Dar Isus îndată le‐a vorbit zicând: Îndrăzniți, eu sunt; nu vă temeți. 28Și Petru i‐a răspuns și a zis: Doamne, dacă ești tu, poruncește să vin la tine pe ape. 29Și el a zis: Vino. Și Petru s‐a pogorât din corabie și umbla pe ape ca să vină la Isus. 30Dar când a văzut că vântul era tare, s‐a temut și începând să se afunde, a strigat zicând: Doamne, scapă‐mă. 31Și îndată Isus a întins mâna, l‐a apucat, și‐i zice: Puțin credinciosule, pentru ce te‐ai îndoit? 32Și când s‐au suit în corabie, a stat vântul. 33Și cei din corabie au venit și s‐au
14.33
Ps. 2.7Mc. 1.1Lc. 4.41In. 1.49
6.69
11.27Fapte. 8.37Rom. 1.2
închinat înaintea lui zicând: Adevărat ești Fiul lui Dumnezeu. 34Și după ce
14.34
Mc. 6.53
au trecut dincolo, au venit în ținutul Ghenezaretului. 35Și când l‐au cunoscut oamenii locului aceluia, au trimis în tot ținutul acela și i‐au adus pe toți cei bolnavi; 36și‐l rugau ca numai să‐i atingă ciucurii veșmântului. Și toți câți
14.36
Cap. 9.20.
s‐au atins, au fost scăpați cu desăvârșire.

15

Fariseii și datina bătrânilor

151Atunci cărturarii și fariseii din Ierusalim

15.1
Mc. 7.1
vin la Isus zicând: 2Pentru ce
15.2
Mc. 7.5
ucenicii tăi calcă datina
15.2
Col. 2.8
bătrânilor? Căci nu‐și spală mâinile când mănâncă pâine. 3Iar el a răspuns și le‐a zis: Pentru ce călcați și voi porunca lui Dumnezeu pentru datina voastră? 4Căci Dumnezeu a zis: Cinstește
15.4
Ex. 20.12Lev. 19.3Deut. 5.16Prov. 23.22Ef. 6.2
pe tatăl tău și pe mama ta; și: Cine
15.4
Ex. 21.17Lev. 20.9Deut. 27.16Prov. 20.20
30.17
vorbește de rău pe tată sau pe mamă să moară negreșit. 5Iar
15.5
Mc. 7.11,12
voi ziceți: Cine va zice tatălui său sau mamei sale: Orice ai putea folosi de la mine este dăruit lui Dumnezeu! — 6nu va cinsti nicidecum pe tatăl său sau pe mamă‐sa. Și ați nimicit Cuvântul lui Dumnezeu pentru datina voastră. 7Fățarnicilor
15.7
Mc. 7.6
, bine a prorocit Isaia despre voi zicând: 8Poporul acesta
15.8
Is. 29.13Ezec. 33.31
mă cinstește cu buzele lui, dar inima lor este departe de mine. 9Dar în zadar mă cinstesc ei învățând
15.9
Is. 29.13Col. 2.18,22Tit 1.14
ca învățături porunci omenești.

Lucrurile care spurcă pe om

10Și a chemat

15.10
Mc. 7.14
la sine gloata și le‐a zis: Ascultați și înțelegeți: 11Nu
15.11
Fapte. 10.15Rom. 14.14,17,201 Tim. 4.4Tit 1.15
ce intră în gură spurcă pe om, ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om. 12Atunci ucenicii s‐au apropiat și‐i au zis: Știi că fariseii când au auzit cuvântul acesta, au găsit un prilej de poticnire? 13Iar el a răspuns și a zis: Orice
15.13
In. 15.21 Cor. 3.12
sad pe care nu l‐a sădit Tatăl meu cel ceresc va fi desrădăcinat. 14Lăsați‐i; sunt
15.14
Is. 9.16Mal. 2.8Lc. 6.39
călăuze oarbe de orbi; dar dacă un orb călăuzește pe un orb, amândoi vor cădea în groapă. 15Și Petru
15.15
Mc. 7.17
a răspuns și i‐a zis: Deslușește‐ne pilda. 16Dar el a zis: Și
15.16
Cap. 16.9.
voi sunteți încă fără pricepere? 17Nu înțelegeți că orice
15.17
1 Cor. 6.13
intră în gură se duce în pântece și se aruncă în hazna? 18Dar cele ce
15.18
Iac. 3.6
pornesc din gură ies din inimă și acelea spurcă pe om. 19Căci
15.19
Gen. 6.5
8.21Prov. 6.14Ier. 17.9Mc. 7.21
din inimă ies gânduri rele, omoruri, preacurvii, curvii, furturi, mărturii mincinoase, hule. 20Acestea sunt cele ce spurcă pe om, dar a mânca cu mâini nespălate nu spurcă pe om.

Femeia canaaneancă

21Și Isus

15.21
Mc. 7.24
a ieșit de acolo și s‐a dus în părțile Tirului și ale Sidonului. 22Și iată o femeie canaaneancă a ieșit din laturile acelea și a strigat zicând: Ai milă de mine, Doamne, Fiu al lui David; fiica mea este muncită rău de un drac. 23Dar el nu i‐a răspuns un cuvânt. Și ucenicii săi s‐au apropiat și‐l rugau zicând: Dă‐i drumul, pentru că strigă după noi. 24Dar el a răspuns și a zis
15.24
Cap. 10.5, 6.
: Nu sunt trimis decât la oile cele pierdute ale casei lui Israel. 25Dar ea a venit și s‐a închinat lui zicând: Doamne, ajută‐mi. 26Și el a răspuns și a zis: Nu este bine să iei pâinea copiilor și s‐o arunci la căței
15.26
Cap. 7.6.
. 27Iar ea a zis: Da, Doamne, dar și cățeii mănâncă din fărâmiturile care cad de la masa stăpânilor lor. 28Atunci Isus a răspuns și i‐a zis: O, femeie, mare este credința ta, fie‐ți cum voiești. Și fiica ei s‐a tămăduit din ceasul acela.

A doua înmulțire a pâinilor

29Și Isus

15.29
Mc. 7.31
a trecut de acolo și a venit lângă
15.29
Cap. 4.18.
marea Galileei și s‐a suit în munte și a șezut acolo. 30Și
15.30
Is. 35.5,6Lc. 7.22
gloate multe au venit la el având cu ei șchiopi, orbi, muți, strâmbi și alți mulți, și i‐au aruncat la picioarele lui și el i‐a tămăduit. 31Încât gloata s‐a minunat văzând pe muți vorbind, pe strâmbi sănătoși, pe șchiopi umblând și pe orbi văzând: și au slăvit pe Dumnezeul lui Israel. 32Iar Isus
15.32
Mc. 8.1
a chemat la sine pe ucenicii săi și a zis: Îmi este milă de gloată, pentru că de acum trei zile stăruiesc lângă mine și n‐au ce să mănânce. Și nu vreau să le dau drumul nemâncate, ca nu cumva să leșine pe drum. 33Și ucenicii
15.33
2 Reg. 4.43
îi zic: De unde să avem noi în pustie atâtea pâini încât să săturăm atâta gloată? 34Și Isus le zice: Câte pâini aveți? Iar ei au zis: Șapte și puțini peștișori. 35Și a poruncit gloatei să șadă jos pe pământ. 36Și a luat
15.36
Cap. 14.19.
cele șapte pâini și pești, a mulțumit
15.36
1 Sam. 9.13Lc. 22.19
și a frânt și a dat ucenicilor, iar ucenicii gloatelor. 37Și au mâncat toți și s‐au săturat și au luat prisosul de fărâmituri, șapte coșnițe pline. 38Iar cei ce au mâncat erau patru mii de bărbați afară de femei și copii. 39Și după ce
15.39
Mc. 8.10
a dat drumul gloatelor, s‐a suit în corabie și a venit în hotarele Magadanei.

16

Aluatul fariseilor

161Și fariseii

16.1
Cap. 12.38.
și saducheii s‐au apropiat și ispitindu‐l au cerut de la el să le arate un semn din cer. 2Dar el a răspuns și le‐a zis: Când se face seară, ziceți: Va fi senin, pentru că cerul este roșu. 3Și dimineața: Astăzi va fi furtună, pentru că cerul este roșu posomorât. Fața cerului știți s‐o deosebiți, dar semnele vremurilor nu puteți deosebi? 4Un neam
16.4
Cap. 12.39.
rău și preacurvar cere un semn și nu i se va da semn afară de semnul lui Iona. Și i‐a lăsat și a plecat. 5Și ucenicii au venit
16.5
Mc. 8.14
în cealaltă parte și uitaseră să ia pâini. 6Iar Isus le‐a zis: Vedeți și fieriți‐vă
16.6
Lc. 12.1
de aluatul fariseilor și al saducheilor. 7Și ei se gândeau în ei înșiși zicând: N‐am luat pâini. 8Și Isus cunoscând a zis: Ce vă gândiți în voi înșivă, puțin credincioșilor, că n‐aveți pâini? 9Nu
16.9
Cap. 14.17.
pricepeți încă, nici nu vă aduceți aminte de cele cinci pâini ale celor cinci mii și câte coșuri ați luat? 10Nici
16.10
Cap. 15.34.
de cele șapte pâini ale celor patru mii și câte coșnițe ați luat? 11Cum nu pricepeți că nu despre pâini v‐am zis? Ci fieriți‐vă de aluatul fariseilor și al saducheilor. 12Atunci au înțeles că nu le‐a zis să se ferească de aluatul pâinilor, ci de învățătura fariseilor și a saducheilor.

Isus în ținutul Cezareei lui Filip

13Și când a venit Isus în părțile Cezareei lui Filip, a întrebat pe ucenicii săi, zicând: Cine

16.13
Mc. 8.27Lc. 9.18
zic oamenii că este Fiul omului? 14Iar ei
16.14
Cap. 14.2.
au zis: Unii zic: Ioan Botezătorul; alții: Ilie. Iar alții: Ieremia sau unul dintre proroci. 15El le zice: Dar voi, cine ziceți că sunt eu? 16Și Simon Petru a răspuns și a zis: Tu
16.16
Cap. 14.33.
ești Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu. 17Și Isus a răspuns și i‐a zis: Fericit ești Simone, fiul lui Iona, căci
16.17
Ef. 2.8
carnea și sângele nu ți‐au descoperit‐o, ci Tatăl
16.17
1 Cor. 2.10Gal. 1.16
meu cel din ceruri. 18Și eu de asemenea îți zic că tu
16.18
In. 1.42
ești Petru și pe
16.18
Ef. 2.20Ap. 21.14
această stâncă voi zidi biserica mea și
16.18
Iov 38.17Ps. 9.13
107.18Is. 38.10
porțile Hadesului nu o vor birui. 19Îți
16.19
Cap. 18.18.
voi da cheile împărăției cerurilor și orice vei lega pe pământ va fi legat în ceruri și orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat în ceruri. 20Atunci
16.20
Cap. 17.9.
a poruncit ucenicilor să nu spună nimărui că el este Hristosul.

Isus vestește patimile și moartea sa

21De atunci Isus a început să arate

16.21
Cap. 20.17.
ucenicilor săi că el trebuie să meargă la Ierusalim și să sufere multe de la bătrâni și de la mai marii preoților și de la cărturari și să fie omorât și a treia zi să învieze. 22Și Petru l‐a luat deoparte și a început să‐l certe, zicând: Dumnezeu să‐ți fie milostiv, Doamne; nicidecum nu va fi pentru tine aceasta. 23Dar el s‐a întors și a zis lui Petru: Mergi înapoia mea, Satano
16.23
2 Sam. 19.22
; tu
16.23
Rom. 8.7
îmi ești o piatră de poticnire, pentru că nu gândești cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor. 24Atunci
16.24
Cap. 10.38.
Isus a zis ucenicilor săi: Dacă voiește cineva să vină după mine, să se lepede de sine și să‐și ia crucea și să mă urmeze. 25Căci cine
16.25
Lc. 17.33In. 12.25
va voi să‐și mântuiască viața, o va pierde; dar cine își va pierde viața pentru mine, o va afla. 26Căci ce va folosi omul dacă va câștiga lumea întreagă, iar sufletul său și‐l va pierde? Sau ce
16.26
Ps. 49.7,8
va da omul în schimb pentru sufletul său? 27Căci Fiul
16.27
Cap. 26.64.
omului are să vină în slava Tatălui său cu
16.27
Dan. 7.10Zah. 14.5Jud. 14
îngerii săi și
16.27
Iov 34.11Ps. 62.12Prov. 24.12Ier. 17.10
32.19Rom. 2.61 Cor. 3.82 Cor. 5.101 Pet. 1.17Ap. 2.23
22.12
atunci va răsplăti fiecăruia după fapta sa. 28Adevărat vă spun că
16.28
Mc. 9.1Lc. 9.27
sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta nicidecum moartea până nu vor vedea pe Fiul omului venind în împărăția lui.