Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
15

Fariseii și datina bătrânilor

151Atunci cărturarii și fariseii din Ierusalim

15.1
Mc. 7.1
vin la Isus zicând: 2Pentru ce
15.2
Mc. 7.5
ucenicii tăi calcă datina
15.2
Col. 2.8
bătrânilor? Căci nu‐și spală mâinile când mănâncă pâine. 3Iar el a răspuns și le‐a zis: Pentru ce călcați și voi porunca lui Dumnezeu pentru datina voastră? 4Căci Dumnezeu a zis: Cinstește
15.4
Ex. 20.12Lev. 19.3Deut. 5.16Prov. 23.22Ef. 6.2
pe tatăl tău și pe mama ta; și: Cine
15.4
Ex. 21.17Lev. 20.9Deut. 27.16Prov. 20.20
30.17
vorbește de rău pe tată sau pe mamă să moară negreșit. 5Iar
15.5
Mc. 7.11,12
voi ziceți: Cine va zice tatălui său sau mamei sale: Orice ai putea folosi de la mine este dăruit lui Dumnezeu! — 6nu va cinsti nicidecum pe tatăl său sau pe mamă‐sa. Și ați nimicit Cuvântul lui Dumnezeu pentru datina voastră. 7Fățarnicilor
15.7
Mc. 7.6
, bine a prorocit Isaia despre voi zicând: 8Poporul acesta
15.8
Is. 29.13Ezec. 33.31
mă cinstește cu buzele lui, dar inima lor este departe de mine. 9Dar în zadar mă cinstesc ei învățând
15.9
Is. 29.13Col. 2.18,22Tit 1.14
ca învățături porunci omenești.

Lucrurile care spurcă pe om

10Și a chemat

15.10
Mc. 7.14
la sine gloata și le‐a zis: Ascultați și înțelegeți: 11Nu
15.11
Fapte. 10.15Rom. 14.14,17,201 Tim. 4.4Tit 1.15
ce intră în gură spurcă pe om, ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om. 12Atunci ucenicii s‐au apropiat și‐i au zis: Știi că fariseii când au auzit cuvântul acesta, au găsit un prilej de poticnire? 13Iar el a răspuns și a zis: Orice
15.13
In. 15.21 Cor. 3.12
sad pe care nu l‐a sădit Tatăl meu cel ceresc va fi desrădăcinat. 14Lăsați‐i; sunt
15.14
Is. 9.16Mal. 2.8Lc. 6.39
călăuze oarbe de orbi; dar dacă un orb călăuzește pe un orb, amândoi vor cădea în groapă. 15Și Petru
15.15
Mc. 7.17
a răspuns și i‐a zis: Deslușește‐ne pilda. 16Dar el a zis: Și
15.16
Cap. 16.9.
voi sunteți încă fără pricepere? 17Nu înțelegeți că orice
15.17
1 Cor. 6.13
intră în gură se duce în pântece și se aruncă în hazna? 18Dar cele ce
15.18
Iac. 3.6
pornesc din gură ies din inimă și acelea spurcă pe om. 19Căci
15.19
Gen. 6.5
8.21Prov. 6.14Ier. 17.9Mc. 7.21
din inimă ies gânduri rele, omoruri, preacurvii, curvii, furturi, mărturii mincinoase, hule. 20Acestea sunt cele ce spurcă pe om, dar a mânca cu mâini nespălate nu spurcă pe om.

Femeia canaaneancă

21Și Isus

15.21
Mc. 7.24
a ieșit de acolo și s‐a dus în părțile Tirului și ale Sidonului. 22Și iată o femeie canaaneancă a ieșit din laturile acelea și a strigat zicând: Ai milă de mine, Doamne, Fiu al lui David; fiica mea este muncită rău de un drac. 23Dar el nu i‐a răspuns un cuvânt. Și ucenicii săi s‐au apropiat și‐l rugau zicând: Dă‐i drumul, pentru că strigă după noi. 24Dar el a răspuns și a zis
15.24
Cap. 10.5, 6.
: Nu sunt trimis decât la oile cele pierdute ale casei lui Israel. 25Dar ea a venit și s‐a închinat lui zicând: Doamne, ajută‐mi. 26Și el a răspuns și a zis: Nu este bine să iei pâinea copiilor și s‐o arunci la căței
15.26
Cap. 7.6.
. 27Iar ea a zis: Da, Doamne, dar și cățeii mănâncă din fărâmiturile care cad de la masa stăpânilor lor. 28Atunci Isus a răspuns și i‐a zis: O, femeie, mare este credința ta, fie‐ți cum voiești. Și fiica ei s‐a tămăduit din ceasul acela.

A doua înmulțire a pâinilor

29Și Isus

15.29
Mc. 7.31
a trecut de acolo și a venit lângă
15.29
Cap. 4.18.
marea Galileei și s‐a suit în munte și a șezut acolo. 30Și
15.30
Is. 35.5,6Lc. 7.22
gloate multe au venit la el având cu ei șchiopi, orbi, muți, strâmbi și alți mulți, și i‐au aruncat la picioarele lui și el i‐a tămăduit. 31Încât gloata s‐a minunat văzând pe muți vorbind, pe strâmbi sănătoși, pe șchiopi umblând și pe orbi văzând: și au slăvit pe Dumnezeul lui Israel. 32Iar Isus
15.32
Mc. 8.1
a chemat la sine pe ucenicii săi și a zis: Îmi este milă de gloată, pentru că de acum trei zile stăruiesc lângă mine și n‐au ce să mănânce. Și nu vreau să le dau drumul nemâncate, ca nu cumva să leșine pe drum. 33Și ucenicii
15.33
2 Reg. 4.43
îi zic: De unde să avem noi în pustie atâtea pâini încât să săturăm atâta gloată? 34Și Isus le zice: Câte pâini aveți? Iar ei au zis: Șapte și puțini peștișori. 35Și a poruncit gloatei să șadă jos pe pământ. 36Și a luat
15.36
Cap. 14.19.
cele șapte pâini și pești, a mulțumit
15.36
1 Sam. 9.13Lc. 22.19
și a frânt și a dat ucenicilor, iar ucenicii gloatelor. 37Și au mâncat toți și s‐au săturat și au luat prisosul de fărâmituri, șapte coșnițe pline. 38Iar cei ce au mâncat erau patru mii de bărbați afară de femei și copii. 39Și după ce
15.39
Mc. 8.10
a dat drumul gloatelor, s‐a suit în corabie și a venit în hotarele Magadanei.

16

Aluatul fariseilor

161Și fariseii

16.1
Cap. 12.38.
și saducheii s‐au apropiat și ispitindu‐l au cerut de la el să le arate un semn din cer. 2Dar el a răspuns și le‐a zis: Când se face seară, ziceți: Va fi senin, pentru că cerul este roșu. 3Și dimineața: Astăzi va fi furtună, pentru că cerul este roșu posomorât. Fața cerului știți s‐o deosebiți, dar semnele vremurilor nu puteți deosebi? 4Un neam
16.4
Cap. 12.39.
rău și preacurvar cere un semn și nu i se va da semn afară de semnul lui Iona. Și i‐a lăsat și a plecat. 5Și ucenicii au venit
16.5
Mc. 8.14
în cealaltă parte și uitaseră să ia pâini. 6Iar Isus le‐a zis: Vedeți și fieriți‐vă
16.6
Lc. 12.1
de aluatul fariseilor și al saducheilor. 7Și ei se gândeau în ei înșiși zicând: N‐am luat pâini. 8Și Isus cunoscând a zis: Ce vă gândiți în voi înșivă, puțin credincioșilor, că n‐aveți pâini? 9Nu
16.9
Cap. 14.17.
pricepeți încă, nici nu vă aduceți aminte de cele cinci pâini ale celor cinci mii și câte coșuri ați luat? 10Nici
16.10
Cap. 15.34.
de cele șapte pâini ale celor patru mii și câte coșnițe ați luat? 11Cum nu pricepeți că nu despre pâini v‐am zis? Ci fieriți‐vă de aluatul fariseilor și al saducheilor. 12Atunci au înțeles că nu le‐a zis să se ferească de aluatul pâinilor, ci de învățătura fariseilor și a saducheilor.

Isus în ținutul Cezareei lui Filip

13Și când a venit Isus în părțile Cezareei lui Filip, a întrebat pe ucenicii săi, zicând: Cine

16.13
Mc. 8.27Lc. 9.18
zic oamenii că este Fiul omului? 14Iar ei
16.14
Cap. 14.2.
au zis: Unii zic: Ioan Botezătorul; alții: Ilie. Iar alții: Ieremia sau unul dintre proroci. 15El le zice: Dar voi, cine ziceți că sunt eu? 16Și Simon Petru a răspuns și a zis: Tu
16.16
Cap. 14.33.
ești Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu. 17Și Isus a răspuns și i‐a zis: Fericit ești Simone, fiul lui Iona, căci
16.17
Ef. 2.8
carnea și sângele nu ți‐au descoperit‐o, ci Tatăl
16.17
1 Cor. 2.10Gal. 1.16
meu cel din ceruri. 18Și eu de asemenea îți zic că tu
16.18
In. 1.42
ești Petru și pe
16.18
Ef. 2.20Ap. 21.14
această stâncă voi zidi biserica mea și
16.18
Iov 38.17Ps. 9.13
107.18Is. 38.10
porțile Hadesului nu o vor birui. 19Îți
16.19
Cap. 18.18.
voi da cheile împărăției cerurilor și orice vei lega pe pământ va fi legat în ceruri și orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat în ceruri. 20Atunci
16.20
Cap. 17.9.
a poruncit ucenicilor să nu spună nimărui că el este Hristosul.

Isus vestește patimile și moartea sa

21De atunci Isus a început să arate

16.21
Cap. 20.17.
ucenicilor săi că el trebuie să meargă la Ierusalim și să sufere multe de la bătrâni și de la mai marii preoților și de la cărturari și să fie omorât și a treia zi să învieze. 22Și Petru l‐a luat deoparte și a început să‐l certe, zicând: Dumnezeu să‐ți fie milostiv, Doamne; nicidecum nu va fi pentru tine aceasta. 23Dar el s‐a întors și a zis lui Petru: Mergi înapoia mea, Satano
16.23
2 Sam. 19.22
; tu
16.23
Rom. 8.7
îmi ești o piatră de poticnire, pentru că nu gândești cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor. 24Atunci
16.24
Cap. 10.38.
Isus a zis ucenicilor săi: Dacă voiește cineva să vină după mine, să se lepede de sine și să‐și ia crucea și să mă urmeze. 25Căci cine
16.25
Lc. 17.33In. 12.25
va voi să‐și mântuiască viața, o va pierde; dar cine își va pierde viața pentru mine, o va afla. 26Căci ce va folosi omul dacă va câștiga lumea întreagă, iar sufletul său și‐l va pierde? Sau ce
16.26
Ps. 49.7,8
va da omul în schimb pentru sufletul său? 27Căci Fiul
16.27
Cap. 26.64.
omului are să vină în slava Tatălui său cu
16.27
Dan. 7.10Zah. 14.5Jud. 14
îngerii săi și
16.27
Iov 34.11Ps. 62.12Prov. 24.12Ier. 17.10
32.19Rom. 2.61 Cor. 3.82 Cor. 5.101 Pet. 1.17Ap. 2.23
22.12
atunci va răsplăti fiecăruia după fapta sa. 28Adevărat vă spun că
16.28
Mc. 9.1Lc. 9.27
sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta nicidecum moartea până nu vor vedea pe Fiul omului venind în împărăția lui.

17

Schimbarea la față

171Și după

17.1
Mc. 9.2Lc. 9.28
șase zile Isus ia cu sine pe Petru și pe Iacov și pe Ioan, fratele lui, și‐i duce într‐un munte înalt la o parte. 2Și s‐a schimbat la față înaintea lor și fața lui a strălucit ca soarele, iar veșmintele lui s‐au făcut albe ca lumina. 3Și iată Moise și Ilie li s‐au arătat vorbind împreună cu el. 4Și Petru a răspuns și a zis lui Isus: Doamne, este bine să fim aici. Dacă voiești, voi face aici trei colibe, ție una și lui Moise una și lui Ilie una. 5Pe când
17.5
2 Pet. 1.17
vorbea el încă, iată, un nor luminos i‐a umbrit, și iată un glas din nor zicând: Acesta
17.5
Cap. 3.17.
este Fiul meu cel iubit, în
17.5
Is. 42.1
care mi‐am găsit plăcerea; ascultați de
17.5
Deut. 18.15,19Fapte. 3.22,23
el. 6Și când
17.6
2 Pet. 1.18
au auzit ucenicii, au căzut pe fața lor și s‐au temut foarte mult. 7Și Isus s‐a
17.7
Dan. 8.18
9.21
10.10,18
apropiat, i‐a atins și a zis: Sculați‐vă și nu vă temeți. 8Iar ei ridicându‐și ochii n‐au văzut pe nimeni decât numai pe Isus. 9Și pe când se pogorau din munte Isus
17.9
Cap. 16.20.
le‐a poruncit zicând: Să nu spuneți nimănui vedenia până se va scula Fiul omului din morți. 10Și ucenicii l‐au întrebat zicând: Pentru ce
17.10
Mal. 4.5Mc. 9.11
zic deci cărturarii că trebuie să vină întâi Ilie? 11Iar el a răspuns și a zis: Ilie vine într‐adevăr și va întocmi
17.11
Mal. 4.6Lc. 1.16,17Fapte. 3.21
iarăși toate. 12Dar
17.12
Cap. 11.14.
eu vă spun că Ilie a și venit și nu l‐au cunoscut, ci au
17.12
Cap. 15.3, 10.
făcut cu el tot ce au voit. Astfel și
17.12
Cap. 16.21.
Fiul omului are să sufere de la ei. 13Atunci
17.13
Cap. 11.14.
au înțeles ucenicii că le vorbea despre Ioan Botezătorul.

Vindecarea unui lunatic

14Și pe când

17.14
Mc. 9.14Lc. 9.37
veneau spre gloată s‐a apropiat de el un om care a îngenuncheat la el și a zis: 15Doamne, fie‐ți milă de fiul meu pentru că este lunatic și suferă rău. Căci de multe ori cade în foc și de multe ori în apă. 16Și l‐am adus la ucenicii tăi și n‐au putut să‐l tămăduiască. 17Iar Isus a răspuns și a zis: O, neam necredincios și sucit, până când voi fi cu voi? Până când vă voi îngădui? Aduceți‐mi‐l aici. 18Și Isus l‐a certat și dracul a ieșit de la el și băiatul a fost tămăduit din ceasul acela. 19Atunci ucenicii s‐au apropiat de Isus la o parte și au zis: Pentru ce noi n‐am putut să‐l scoatem afară? 20Iar el le zice: Pentru necredința voastră. Căci adevărat vă spun, dacă
17.20
Cap. 21.21.
ați avea credință ca un grăunte de muștar, veți zice muntelui acestuia: Mută‐te de aici colo! și se va muta și nimic nu vă va fi cu neputință. 21Dar acest soi nu iese decât cu rugăciune și post.

Isus vestește moartea și învierea sa

22Și pe

17.22
Cap. 16.21;
când locuiau ei în Galileea, Isus le‐a zis: Fiul omului are să fie dat în mâinile oamenilor; 23și‐l vor omorî și a treia zi va învia. Și ei s‐au întristat foarte mult.

Isus plătește darea pentru Templu

24Și când au venit

17.24
Mc. 9.33
în Capernaum, cei ce iau cele două drahme s‐au apropiat de Petru și au zis: Învățătorul vostru nu plătește cele două drahme? 25El zice: Da. Și când a intrat în casă, Isus i‐a luat înainte zicând: Ce ți se pare, Simone? Impărații pământului de la cine iau vamă sau dare? De la fiii lor sau de la străini? 26Și el zice: De la străini. Isus i‐a zis: Așadar fiii sunt scutiți. 27Dar ca să nu‐i facem să se poticnească, du‐te la mare, aruncă o undiță și ia peștele care se va sui întâi, și după ce‐i vei deschide gura, vei afla un statir: ia‐l și dă‐l lor pentru mine și pentru tine.