Pilda nunții fiului de împărat
221Și Isus a
răspuns și le‐a vorbit iarăși în pilde zicând: 2Împărăția cerurilor a fost asemănată cu un împărat care a făcut nuntă fiului său. 3Și a trimis pe robii săi ca să cheme pe cei poftiți la nuntă, dar ei nu voiau să vină. 4A trimis iarăși alți robi zicând: Spuneți celor poftiți: Iată am gătit prânzul meu; boii
mei și cele îngrășate ale mele sunt înjunghiate și toate sunt gata; veniți la nuntă. 5Dar ei nu le‐a păsat și au plecat unul la holda sa și altul la negustoria sa. 6Iar ceilalți au pus mâna pe robii săi, i‐au înfruntat rușinos și i‐au omorât. 7Iar împăratul s‐a umplut de mânie și a trimis oștile
sale și a nimicit pe ucigași și le‐a ars cetatea. 8Atunci zice robilor săi: Nunta este gata dar cei poftiți n‐au fost vrednici
Fapte. 13.46
. 9Mergeți deci pe la ieșirile drumurilor și pe câți îi veți găsi poftiți‐i la nuntă. 10Și robii aceia au ieșit la drumuri și au
strâns pe toți pe care i‐au aflat, și răi și buni, și s‐a umplut nunta de cei ce ședeau la masă. 11Iar când a intrat împăratul să privească pe cei ce ședeau la masă, a văzut acolo un om neîmbrăcat
16.15
19.8
în haină de nuntă. 12Și‐i zice: Prietene, cum ai intrat aici neavând haină de nuntă? Iar el a amuțit. 13Atunci împăratul a zis slujitorilor: Legați‐i picioarele și mâinile și aruncați‐l în
întunericul de afară: acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. 14Căci
mulți sunt chemați dar puțini aleși.
Birul
15Atunci
fariseii s‐au dus și s‐au sfătuit cum să‐l prindă în cuvânt. 16Și trimit la el pe ucenicii lor cu irodianii zicând: Învățătorule, știm că esti iubitor de adevăr și înveți pe alții calea lui Dumnezeu în adevăr și nu‐ți pasă de nimeni, pentru că nu te uiți la fața oamenilor. 17Spune‐ne deci, ce ți se pare? Se cuvine a da bir Cezarului sau nu? 18Dar Isus, cunoscându‐le răutatea, a zis: Ce mă ispitiți, fățarnicilor? 19Arătați‐mi banul pentru bir. Și i‐au adus un dinar. 20Și le zice: Al cui este chipul acesta și scrierea? 21Ei zic: Al Cezarului. Atunci le zice: Dați
Rom. 13.7
deci Cezarului cele ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu. 22Și când au auzit aceasta, s‐au mirat și l‐au lăsat și au plecat.
Despre înviere
23În ziua aceea
au venit la el saducheii care
zic că nu este înviere și l‐au întrebat 24zicând: Învățătorule, Moise
a zis: Dacă va muri cineva neavând copii, fratele său va lua pe nevasta lui și va ridica sămânță fratelui său. 25Și erau la noi șapte frați. Și cel dintâi s‐a însurat și a murit și neavând sămânță a lăsat pe nevasta sa fratelui său. 26Asemenea și al doilea și al treilea, până la al șaptelea. 27Iar la urma tuturor a murit și femeia. 28La înviere, deci, a cărui dintre cei șapte va fi ea nevastă? Căci toți au avut‐o. 29Dar Isus a răspuns și le‐a zis: Vă rătăciți, neștiind
scripturile, nici puterea lui Dumnezeu. 30Căci la înviere nici nu se însoară, nici nu se mărită, ci sunt
ca îngerii lui Dumnezeu în cer. 31Iar despre învierea morților, oare n‐ați citit ce vi s‐a spus de Dumnezeu zicând: 32Eu
sunt Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov? Dumnezeu nu este Dumnezeul morților, ci al viilor. 33Și când au auzit, gloatele au
rămas uimite de învățătura lui.
Porunca cea mai mare
34Dar fariseii, când
au auzit că a închis gura saducheilor, s‐au adunat la un loc, 35și unul dintre ei, învățător de lege
, l‐a întrebat, ispitindu‐l: 36Învățătorule, care este porunca cea mare în lege? 37Iar el i‐a zis: Să
10.12
30.6Lc. 10.27
iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta și cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău. 38Aceasta este porunca cea mare și cea dintâi. 39Iar a doua asemenea ei este: Să
iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. 40În aceste
1 Tim. 1.5
două porunci atârnă toată legea și prorocii.
Al cui fiu este Hristosul?
41Și pe
când erau adunați la un loc fariseii, Isus i‐a întrebat, 42zicând: Ce vi se pare despre Hristos? Al cui fiu este? Ei îi zic: Al lui David. 43El le zice: Cum, deci, David, în Duh, îl numește Domn, zicând: 44Domnul
10.12,13
a zis Domnului meu: Șezi la dreapta mea până voi pune pe vrăjmașii tăi sub picioarele tale? 45Deci, dacă David îl numește Domn, cum este el fiul lui? 46Și nimeni
nu putea să‐i răspundă un cuvânt, nici n‐a
îndrăznit cineva din ziua aceea să‐i mai pună întrebări.