Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
3

Propovăduirea lui Ioan Botezătorul

31Și în zilele acelea vine Ioan

3.1
Mc. 1.4,15Lc. 3.2,3In. 1.28
Botezătorul propovăduind în
3.1
Ios. 14.10
pustia Iudeei, 2zicând: Pocăiți‐vă, căci s‐a apropiat Împărăția Cerurilor
3.2
Dan. 2.4410.7
. 3Căci acesta este cel spus prin Isaia prorocul care zice: Glasul
3.3
Is. 40.3Mc. 1.3Lc. 3.4In. 1.23
unuia care strigă în pustie: Gătiți
3.3
Lc. 1.76
calea Domnului, faceți‐i drepte cărările. 4Și acest Ioan
3.4
Mc. 1.6
își avea
3.4
2 Reg. 1.8Zah. 13.4
îmbrăcămintea de peri de cămilă și o cingătoare de piele împrejurul coapselor sale, iar hrana lui era lăcuste
3.4
Lev. 11.22
și miere sălbatică
3.4
1 Sam. 14.25,26
. 5Atunci Ierusalimul
3.5
Mc. 1.5Lc. 3.7
și toată Iudeea și toată împrejurimea Iordanului ieșeau la el, 6și erau botezați
3.6
Fapte. 19.4,18
de el în râul Iordan mărturisindu‐și păcatele. 7Dar când a văzut pe mulți dintre farisei și saduchei venind la botezul lui, le‐a zis: Pui de năpârci
3.7
Cap. 12.34;
, cine v‐a înștiințat să fugiți de urgia
3.7
Rom. 5.91 Tes. 1.10
viitoare? 8Faceți deci rod vrednic de pocăință. 9Și nu gândiți să ziceți în voi înșivă: Avem pe Avraam ca tată
3.9
In. 8.33,39Fapte. 13.26Rom. 4.1,11,16
! căci vă spun că Dumnezeu poate din pietrele acestea să scoale copii lui Avraam. 10Și chiar acum securea stă la rădăcina pomilor; deci orice pom
3.10
Cap. 7.19.
care nu face rod bun se taie și se aruncă în foc. 11Eu, în adevăr, vă
3.11
Mc. 1.8Lc. 3.16In. 1.15,26,33Fapte. 1.5
11.16
19.4
botez în apă spre pocăință, dar cel ce vine după mine este mai puternic decât mine, căruia nu sunt vrednic să‐i duc încălțămintea; el
3.11
Is. 4.4
44.3Mal. 3.2Fapte. 2.3,41 Cor. 12.13
vă va boteza cu Duhul Sfânt și cu foc; 12a cărui
3.12
Mal. 3.3
lopată este în mâna lui și își va curăți în totul aria și își va aduna grâul în grânar, iar pleava o va arde
3.12
Mal. 4.1
în foc nestins.

Ispitirea lui Isus

13Atunci

3.13
Mc. 1.9Lc. 3.21
vine Isus din Galileea
3.13
Cap. 2.23.
la Iordan către Ioan, ca să fie botezat de el. 14Dar Ioan îl oprea zicând: Eu am trebuință să fiu botezat de tine și tu vii la mine? 15Și răspunzând Isus, i‐a zis: Lasă acum, căci așa ni se cade, să împlinim orice dreptate. Atunci îl lasă. 16Și după ce a fost botezat
3.16
Mc. 1.10
Isus, îndată a ieșit din apă și iată i s‐au deschis cerurile și a văzut pe Duhul
3.16
Is. 11.2
42.1Lc. 3.22In. 1.32,33
lui Dumnezeu pogorându‐se ca un porumbel și venind peste el. 17Și iată un glas din ceruri
3.17
In. 12.28
zicând: Acesta
3.17
Ps. 2.7Is. 42.117.5Mc. 1.11Lc. 9.35Ef. 1.6Col. 1.132 Pet. 1.17
este Fiul meu cel iubit, în care mi‐am găsit plăcerea.

4

Ispitirea lui Isus

41Atunci Isus

4.1
Mc. 1.12Lc. 4.1
a fost dus în pustie de Duhul
4.1
1 Reg. 18.12Ezec. 3.14
8.3
11.1,24
40.2
43.5Fapte. 8.39
, ca să fie ispitit de diavolul. 2Și după ce a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți, la urmă a flămânzit. 3Și ispititorul s‐a apropiat și i‐a zis: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea să se facă pâini. 4Dar el a răspuns și a zis: Este scris: Nu numai
4.4
Deut. 8.3
cu pâine va trăi omul ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu. 5Atunci diavolul îl ia în sfânta cetate
4.5
Neem. 11.1,18Is. 48.2
52.1Ap. 11.2
și‐l pune pe aripa Templului 6și‐i zice: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă‐te jos; căci este scris: Va porunci îngerilor săi
4.6
Ps. 91.11,12
pentru tine și ei te vor ridica pe mâini, ca nu cumva să‐ți izbești piciorul de o piatră. 7Isus i‐a zis: Iarăși este scris: Să nu ispitești
4.7
Deut. 6.16
pe Domnul Dumnezeul tău. 8Iarăși diavolul îl ia într‐un munte foarte înalt și‐i arată toate împărățiile lumii și slava lor 9și‐i zice: Toate acestea ți le voi da ție, dacă vei cădea jos și te vei închina mie. 10Atunci Isus îi zice: Pleacă, Satano, căci este scris: Domnului Dumnezeului tău
4.10
Deut. 6.13
10.20Ios. 24.141 Sam. 7.3
să te închini și numai lui să‐i slujești. 11Atunci diavolul îl lasă; și iată, îngeri
4.11
Evr. 1.14
s‐au apropiat și‐i slujeau.

Isus la Capernaum

12Și când a auzit

4.12
Mc. 1.14Lc. 3.20
4.14,31In. 4.43
că Ioan a fost dat prins, a plecat în Galileea. 13Și părăsind Nazaretul, a venit și a locuit în Capernaum, care este lângă mare, în hotarele lui Zabulon și Neftali, 14ca să se împlinească ce s‐a zis prin Isaia prorocul care zice: 15Țara
4.15
Is. 9.1,2
lui Zabulon și țara lui Neftali, pe calea mării, dincolo de Iordan, Galileea Neamurilor, 16poporul
4.16
Is. 42.7Lc. 2.32
care ședea în întuneric a văzut o lumină mare și celor ce ședeau în ținutul și în umbra morții le‐a răsărit lumina. 17De atunci
4.17
Mc. 1.14,15
Isus a început să propovăduiască și să zică: Pocăiți‐vă
4.17
Cap. 3.2;
, căci s‐a apropiat Împărăția Cerurilor.

Isus cheamă patru ucenici

18Și pe când umbla pe lângă marea Galileei

4.18
Mc. 1.16‐18Lc. 5.2
, a văzut doi frați, pe Simon zis
4.18
In. 1.42
Petru și pe Andrei, fratele lui, aruncând o mreajă în mare, căci erau pescari. 19Și le zice: Veniți
4.19
Lc. 5.10,11
după mine, și vă voi face pescari de oameni. 20Iar ei îndată
4.20
Mc. 10.28Lc. 18.28
au lăsat mrejile și l‐au urmat. 21Și mergând de acolo
4.21
Mc. 1.19‐20Lc. 5.10
înainte, a văzut pe alți doi frați, pe Iacov al lui Zebedei și pe Ioan, fratele lui, în corabie cu Zebedei, tatăl lor, cârpindu‐și mrejile, și i‐a chemat. 22Iar ei îndată au lăsat corabia și pe tatăl lor și l‐au urmat.

Isus învață pe popor și tămăduiește pe bolnavi

23Și Isus străbătea toată Galileea, învățându‐i

4.23
Cap. 9.35.
în sinagogile lor și propovăduind Evanghelia
4.23
Cap. 24.14.
împărăției și vindecând
4.23
Mc. 1.34
orice boală și orice neputință în popor. 24Și s‐a răspândit știrea despre el în toată Siria, și au adus la el pe toți care le era rău, cuprinși de felurite boli și chinuri și pe îndrăciți și lunatici și slăbănogi, și i‐a vindecat. 25Și l‐au urmat
4.25
Mc. 3.7
gloate multe din Galileea și Decapole și Ierusalim și Iudeea și de dincolo de Iordan.

5

Cuvântarea de pe munte. Fericirile

51Și văzând gloatele, s‐a suit

5.1
Mc. 3.13
în munte, și după ce a șezut jos, ucenicii săi au venit la el. 2Și și‐a deschis gura și‐i învăța zicând: 3Fericiți
5.3
Lc. 6.20Ps. 51.17Prov. 16.19
29.23Is. 57.15
66.2
sunt cei săraci în duh, căci a lor este Împărăția Cerurilor. 4Fericiți
5.4
Is. 61.2,3Lc. 6.21In. 16.202 Cor. 1.7Ap. 21.4
sunt cei ce plâng, căci ei
5.4
Is. 61.2,3Lc. 6.21In. 16.202 Cor. 1.7Ap. 21.4
vor fi mângâiați. 5Fericiți
5.5
Ps. 37.11
sunt cei blânzi, căci
5.5
Rom. 4.13
ei vor moșteni pământul. 6Fericiți sunt cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, căci
5.6
Is. 55.1
65.13
ei vor fi săturați. 7Fericiți sunt cei milostivi, căci
5.7
Ps. 41.1Mc. 11.252 Tim. 1.16Evr. 6.10Iac. 2.13
ei vor fi miluiți. 8Fericiți
5.8
Ps. 15.2
24.4Evr. 12.14
sunt cei curați cu inima, căci
5.8
1 Cor. 13.121 In. 3.2,3
ei vor vedea pe Dumnezeu. 9Fericiți sunt făcătorii de pace, căci ei se vor chema fii ai lui Dumnezeu. 10Fericiți
5.10
2 Cor. 4.172 Tim. 2.121 Pet. 3.14
sunt cei prigoniți pentru dreptate, căci a lor este Împărăția Cerurilor. 11Fericiți
5.11
Lc. 6.12
sunteți când vă vor batjocori și vă vor prigoni și vor zice împotriva voastră orice rău
5.11
1 Pet. 4.14
, mințind, din pricina mea. 12Bucurați‐vă
5.12
Lc. 6.23Fapte. 5.41Rom. 5.3Iac. 1.21 Pet. 4.13
și veseliți‐vă, căci răsplata voastră este mare în ceruri; căci așa
5.12
2 Cron. 36.16Neem. 9.26Fapte. 7.521 Tes. 2.15
au prigonit pe prorocii care au fost înainte de voi.

Sarea pământului. Lumina lumii

13Voi sunteți sarea pământului; dar dacă sarea

5.13
Mc. 9.50Lc. 14.34,35
și‐a pierdut gustul, prin ce se va săra? De nimic nu mai este bună, decât să fie aruncată afară și să fie călcată în picioare de oameni. 14Voi
5.14
Prov. 4.18Fil. 2.15
sunteți lumina lumii. Nu se poate ascunde o cetate așezată deasupra muntelui. 15Nici nu aprind
5.15
Mc. 4.21Lc. 8.16
11.33
ei o făclie și o pun sub obroc, ci în sfeșnic, și luminează tuturor celor ce sunt în casă. 16Tot așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei
5.16
1 Pet. 2.12
să vadă faptele voastre cele bune și să slăvească
5.16
In. 15.81 Cor. 14.25
pe Tatăl vostru care este în ceruri.

Împlinirea legii și prorocilor

17

5.17
Rom. 3.31
10.4Gal. 3.24
nu socotiți că am venit să stric legea sau prorocii; n‐am venit să stric, ci să împlinesc. 18Căci adevărat vă spun, până
5.18
Lc. 16.17
va trece cerul și pământul, o iotă sau o frântură de slovă nu va trece nicidecum din lege, până se vor împlini toate. 19Deci cine
5.19
Iac. 2.10
va desființa una din aceste porunci foarte mici și va învăța așa pe oameni, se va chema cel mai mic în Împărăția Cerurilor; dar cine le va face și va învăța pe alții, acela se va chema mare în Împărăția Cerurilor. 20Căci vă spun că dacă nu va prisosi
5.20
Rom. 9.31
10.3
dreptatea voastră mai mult decât a cărturarilor și a fariseilor, nicidecum nu veți intra în Împărăția Cerurilor.

Despre ucidere

21Ați auzit că s‐a zis celor de demult: Să

5.21
Ex. 20.13Deut. 5.17
nu ucizi; iar cine
5.21
1 In. 3.15
va ucide va fi supus judecății. 22Dar eu vă spun că oricine care se mânie pe fratele său va fi supus judecății, iar cine va zice fratelui său: Raca! va
5.22
Iac. 2.20
fi supus sinedriului. Iar cine va zice: Nebunule! va fi supus la gheena focului. 23Deci dacă
5.23
Cap. 8.4;
ți‐ai aduce darul la altar și acolo ți‐ai aduce aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, 24lasă‐ți
5.24
Iov 42.81 Tim. 2.81 Pet. 3.7
darul acolo, înaintea altarului, și mergi întâi, împacă‐te cu fratele tău și apoi vino și adu‐ți darul. 25Învoiește‐te
5.25
Prov. 25.8Lc. 12.58,59
cu protivnicul tău repede, până
5.25
Ps. 32.6Is. 55.6
ești pe cale cu el, ca nu cumva protivnicul tău să te dea judecătorului și judecătorul să te dea slujitorului, și vei fi aruncat în temniță. 26Adevărat îți spun, nu vei ieși nicidecum de acolo până nu vei da cel din urmă bănuț.

Despre preacurvie și despărțire

27Ați auzit că s‐a zis: Să

5.27
Ex. 20.14Deut. 5.18
nu preacurvești. 28Dar eu vă spun că oricine care se uită
5.28
Iov 31.1Prov. 6.25Gen. 34.22 Sam. 11.2
la femeie ca s‐o poftească, a și preacurvit cu ea în inima lui. 29Dar dacă
5.29
Cap. 18.8, 9.
ochiul tău cel drept te face să te poticnești, scoate‐l
5.29
Cap. 19.12.
afară și aruncă‐l de la tine; căci îți este de folos să piară unul din mădularele tale și nu tot trupul tău să fie aruncat în gheenă. 30Și dacă mâna ta cea dreaptă te face să te poticnești, taie‐o și aruncă‐o de la tine; căci îți este de folos să piară unul din mădularele tale și nu tot trupul tău să se ducă în gheenă. 31S‐a zis: Cine
5.31
Deut. 24.11Ier. 3.1Mc. 10.2
își va lăsa nevasta, să‐i dea o carte de despărțire. 32Dar eu vă spun că oricine
5.32
Cap. 19.9.
care își lasă nevasta, afară de pricină de curvie, o face să preacurvească, și cine va lua pe cea lăsată preacurvește.

Despre jurământ

33Iarăși ați auzit că

5.33
Cap. 23.16.
s‐a zis celor de demult: Să nu
5.33
Ex. 20.7Lev. 19.12Num. 30.2Deut. 5.11
juri strâmb, ci să
5.33
Deut. 23.23
împlinești Domnului jurămintele tale. 34Dar eu vă spun: Nu jurați
5.34
Cap. 23.16, 18, 22.
nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul
5.34
Is. 66.1
de domnie al lui Dumnezeu; 35nici pe pământ, pentru că este așternutul picioarelor lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea
5.35
Ps. 48.2
87.3
marelui Împărat. 36Nici pe capul tău nu jura, pentru că nu poți face un singur păr alb sau negru. 37Ci cuvântul
5.37
Col. 4.6Iac. 5.12
vostru să fie: Da, da; nu, nu; iar ce este peste acestea este de la cel rău.

Suferirea răului, iubirea vrăjmașilor

38Ați auzit că s‐a zis: Ochi

5.38
Ex. 21.24Lev. 24.20Deut. 19.21
pentru ochi și dinte pentru dinte. 39Dar eu vă spun
5.39
Prov. 20.22
24.29Lc. 9.29Rom. 12.17,191 Cor. 6.71 Tes. 5.151 Pet. 3.9
: Nu vă împotriviți celui rău, ci oricine
5.39
Is. 50.6Plâng. 3.30
te lovește peste falca ta cea dreaptă, întoarce‐i și pe cealaltă. 40Și celui ce voiește să se judece cu tine și să‐ți ia haina, lasă‐i și mantaua. 41Și oricine te va sili
5.41
Cap. 27.32.
să mergi o milă, du‐te cu el două. 42Celui ce cere de la tine dă‐i și de la cel ce voiește să se împrumute de la tine nu
5.42
Deut. 15.8,10Lc. 6.30,35
te abate. 43Ați auzit că s‐a zis: Să
5.43
Lev. 19.18
iubești pe aproapele tău și să
5.43
Deut. 23.6Ps. 41.10
urăști pe vrăjmașul tău. 44Dar eu vă spun: Iubiți
5.44
Lc. 6.27,35Rom. 12.14,20
pe vrăjmașii voștri și rugați‐vă pentru cei ce vă prigonesc
5.44
Lc. 23.34Fapte. 7.601 Cor. 4.12,131 Pet. 2.23
3.9
, 45ca să fiți fii ai Tatălui vostru cel din ceruri; pentru că el face să răsară
5.45
Iov 25.3
soarele său peste cei răi și cei buni, și trimite ploaie peste cei drepți și cei nedrepți. 46Căci dacă iubiți
5.46
Lc. 6.32
pe cei ce vă iubesc pe voi, ce răsplată aveți? Nu fac oare și vameșii același lucru? 47Și dacă îmbrățișați numai pe frații voștri, ce faceți mai mult decât alții? Oare nu fac și cei dintre Neamuri același lucru? 48Voi, deci, fiți
5.48
Gen. 17.1Lev. 11.44
19.2Lc. 6.36Col. 1.28
4.12Iac. 1.41 Pet. 1.15,16
desăvârșiți, cum
5.48
Ef. 5.1
Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit.