Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
6

Despre milostenie și rugăciune

61Luați aminte să nu faceți dreptatea voastră înaintea oamenilor, ca să fiți văzuți de ei; altfel n‐aveți răsplată de la Tatăl vostru care este în ceruri. 2Deci când faci

6.2
Rom. 12.8
milostenie, nu suna cu trâmbița înaintea ta, cum fac fățarnicii în sinagogi și în ulițe, ca să fie slăviți de oameni. Adevărat vă spun: își iau răsplata. 3Dar tu, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta ta, 4ca milostenia ta să fie în ascuns și Tatăl tău care vede în ascuns îți va răsplăti
6.4
Lc. 14.14
. 5Și când vă rugați, nu fiți ca fățarnicii; căci ei iubesc să se roage stând în sinagogi și în colțurile ulițelor ca să fie văzuți de oameni. Adevărat vă spun, își iau răsplata. 6Dar tu, când te rogi, intră
6.6
2 Reg. 4.33
în cămara ta și, închizând ușa ta, roagă‐te Tatălui tău care este în ascuns și Tatăl tău care vede în ascuns îți va răsplăti.

Tatăl nostru. Iertarea greșelilor

7Și când vă rugați, nu spuneți

6.7
Ecl. 5.2
întruna aceleași vorbe, ca cei dintre Neamuri; căci
6.7
1 Reg. 18.26,29
li se pare că în vorbirea lor multă vor fi ascultați. 8Deci nu vă asemănați lor, căci știe Tatăl vostru de ce aveți trebuință, mai înainte de a‐i cere voi. 9Deci voi așa rugați‐vă: Tatăl
6.9
Lc. 11.2
nostru care ești în ceruri, sfințească‐se numele tău; 10vie împărăția ta, facă‐se
6.10
Cap. 26.39, 42.
voia ta precum
6.10
Ps. 103.20,21
în cer, așa și pe pământ; 11pâinea noastră
6.11
Iov 28.19Prov. 30.8
cea de toate zilele dă‐ne‐o nouă astăzi; 12și ne
6.12
Cap. 18.21, etc.
iartă nouă datoriile noastre cum și noi am iertat datornicilor noștri; 13și
6.13
Cap. 26.41.
nu ne duce în ispită, ci ne izbăvește
6.13
In. 17.15
de cel rău. Căci
6.13
1 Cron. 29.11
a ta este împărăția și puterea și slava în veci. Amin. 14Căci dacă
6.14
Mc. 11.25,26Ef. 4.32Col. 3.13
iertați oamenilor greșelile lor, vă va ierta și vouă Tatăl vostru cel ceresc. 15Dar dacă nu
6.15
Cap. 18.35.
iertați oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre.

Despre post

16Iar când postiți

6.16
Is. 58.5
, nu fiți ca fățarnicii, posomorâți; căci își schimonosesc fețele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun, își iau răsplata. 17Dar tu, când postești, unge‐ți
6.17
Rut 3.3Dan. 10.3
capul și spală‐ți fața, 18ca să nu te arăți oamenilor că postești, ci Tatălui tău care este în ascuns: și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti.

Comorile și îngrijorările

19Nu vă adunați

6.19
Prov. 23.41 Tim. 6.17Evr. 13.5Iac. 5.1
comori pe pământ, unde molia și rugina strică și unde hoții sparg și fură. 20Ci
6.20
Cap. 19.21.
adunați‐vă comori în cer, unde nici molia nici rugina nu strică și unde hoții nu sparg, nici nu fură. 21Căci unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta. 22Candela
6.22
Lc. 11.34,36
trupului este ochiul. Dacă ochiul tău este curat, tot trupul tău va fi plin de lumină. 23Dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Deci dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare este întunericul! 24Nimeni
6.24
Lc. 16.13
nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau va urî pe unul și va iubi pe celălalt; sau se va ține de unul și va disprețui pe celălalt. Nu
6.24
Gal. 1.101 Tim. 6.17Iac. 4.41 In. 2.15
puteți sluji lui Dumnezeu și lui Mamona. 25De aceea vă spun: Nu
6.25
Ps. 55.22Lc. 12.22,23Fil. 4.61 Pet. 5.7
vă îngrijorați pentru sufletul vostru, ce să mâncați sau ce să beți, nici pentru trupul vostru, cu ce să vă îmbrăcați. Oare sufletul nu este mai mult decât hrana și trupul decât îmbrăcămintea? 26Uitați‐vă
6.26
Iov 38.41Ps. 147.9Lc. 12.24
bine la păsările cerului că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în grânare și Tatăl vostru cel ceresc le hrănește; oare nu sunteți voi de mai mare preț decât ele? 27Și cine dintre voi, îngrijorându‐se, poate adăuga un singur cot la înălțimea sa? 28Și ce vă îngrijorați pentru îmbrăcăminte? Uitați‐vă cu băgare de seamă la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc nici nu torc. 29Totuși, vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, nu se îmbrăca așa ca unul din aceștia. 30Dar dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba câmpului, care este astăzi și mâine se aruncă în cuptor, oare nu vă va îmbrăca el cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor? 31Deci nu vă îngrijorați zicând: Ce să mâncăm, sau ce să bem sau cu ce să ne îmbrăcăm? 32Căci toate acestea Neamurile le caută; căci știe Tatăl vostru cel ceresc că aveți trebuință de toate acestea. 33Căutați
6.33
1 Reg. 3.13Ps. 37.25Mc. 10.30Lc. 12.31
, dar, mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea lui și toate acestea vi se vor adăuga. 34Deci nu vă îngrijorați pentru ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de sine; ajunge zilei răutatea ei.

7

Despre judecățile aspre. Bârna și paiul. Lucrurile sfinte

71Nu

7.1
Lc. 6.37Rom. 2.1
14.3,4,10,131 Cor. 4.3,5Iac. 4.11,12
judecați ca să nu fiți judecați. 2Căci
7.2
Mc. 4.24Lc. 6.38
cu ce judecată judecați veți fi judecați și cu ce măsură măsurați vi se va măsura. 3Și
7.3
Lc. 6.41,42
de ce vezi paiul care este în ochiul fratelui tău și nu zărești bârna din ochiul tău? 4Sau cum vei zice fratelui tău: Lasă‐mă să scot paiul din ochiul tău! și iată bârna este în ochiul tău. 5Fățarnicule, scoate mai întâi bârna din ochiul tău și atunci vei vedea lămurit să scoți paiul din ochiul fratelui tău. 6Nu
7.6
Prov. 9.7,8
23.9Fapte. 13.45,46
dați ce este sfânt câinilor, nici nu aruncați mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare și să se întoarcă să vă sfâșie și pe voi.

Stăruința în rugăciune

7Cereți

7.7
Cap. 21.22.
și vi se va da, căutați și veți afla, bateți și vi se va deschide. 8Căci oricine
7.8
Prov. 8.17Ier. 29.12,13
cere capătă și cine caută află și celui ce bate se va deschide. 9Sau cine
7.9
Lc. 11.11,12,13
este omul dintre voi care, dacă‐i va cere fiul său o pâine, să‐i dea o piatră? 10Sau dacă va cere un pește, să‐i dea un șarpe? 11Deci dacă voi, răi
7.11
Gen. 6.5
8.21
fiind, știți să dați daruri bune la copiii voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da cele bune celor care‐i cer. 12Toate, deci
7.12
Lc. 6.31
, câte ați voi să vă facă oamenii, așa faceți‐le și voi lor, căci aceasta
7.12
Lev. 19.18Rom. 13.8‐10Gal. 5.141 Tim. 1.5
este legea și prorocii.

Poarta cea strâmtă

13Intrați

7.13
Lc. 13.24
pe poarta cea strâmtă, pentru că largă este poarta și lată este calea care duce la pieire și mulți sunt cei ce intră pe ea. 14Pentru că strâmtă este poarta și îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o află.

Prorocii mincinoși

15Feriți‐vă

7.15
Deut. 13.3Ier. 23.16Mc. 13.22Rom. 16.17,18Ef. 5.6Col. 2.82 Pet. 2.1‐31 In. 4.1
de proroci mincinoși
7.15
Mica 3.52 Tim. 3.5
, care vin la voi în îmbrăcăminte de oi, iar pe dinăuntru sunt
7.15
Fapte. 20.29,30
lupi răpitori. 16După
7.16
Vers. 20. Cap. 12.33.
roadele lor îi veți cunoaște; oare se culeg
7.16
Lc. 6.43,44
struguri din spini sau smochine din mărăcini? 17Tot așa, orice
7.17
Ier. 11.19
pom bun face roade bune, iar pomul rău face roade rele. 18Un pom bun nu poate aduce roade rele, niciun pom rău aduce roade bune. 19Orice
7.19
Cap. 3.10.
pom care nu face rod bun se taie și se aruncă în foc. 20De aceea după roadele lor îi veți cunoaște.

Casa zidită pe stâncă

21Nu oricine care îmi zice: Doamne

7.21
Osea 8.2Lc. 6.46
13.25Fapte. 19.13Rom. 2.13Iac. 1.22
, Doamne! va intra în Împărăția Cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui meu care este în ceruri. 22Mulți îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, n‐am
7.22
Num. 24.4In. 11.511 Cor. 13.2
prorocit noi în numele tău și n‐am scos noi afară draci în numele tău și n‐am făcut noi multe puteri în numele tău? 23Și atunci
7.23
Cap. 25.12.
le voi mărturisi: Niciodată nu v‐am cunoscut; depărtați‐vă
7.23
Ps. 5.5
6.8
de la mine, cei ce lucrați fărădelegea. 24Deci, oricine
7.24
Lc. 6.47
care aude aceste cuvinte ale mele și le face va fi asemănat cu un bărbat cu minte care și‐a clădit casa pe stâncă. 25Și s‐a pogorât ploaia și au venit râurile și au suflat vânturile și au bătut în casa aceea și n‐a căzut: căci era întemeiată pe stâncă. 26Și oricine care aude aceste cuvinte ale mele și nu le face va fi asemănat cu un bărbat fără minte care și‐a clădit casa pe nisip. 27Și s‐a pogorât ploaia și au venit râurile și au suflat vânturile și au izbit în casa aceea și a căzut: și căderea ei a fost mare. 28Și a fost așa: Când a sfârșit Isus cuvintele acestea, gloatele au rămas uimite
7.28
Cap. 13.54.
de învățătura lui. 29Căci
7.29
In. 7.46
îi învăța ca având putere, iar nu ca înșiși cărturarii lor.

8

Vindecarea unui lepros

81Și după ce s‐a pogorât de pe munte, l‐au urmat gloate multe. 2Și

8.2
Mc. 1.40
iată, un lepros s‐a apropiat de el și i s‐a închinat zicând: Doamne, dacă voiești, poți să mă curățești. 3Și Isus a întins mâna și l‐a atins, zicând: Voiesc, fii curățit. Și îndată lepra lui a fost curățită. 4Și Isus îi zice: Vezi
8.4
Cap. 9.30.
să nu spui la nimeni, ci mergi, arată‐te preotului și adu darul pe care l‐a rânduit
8.4
Lev. 14.3,4,10Lc. 4.14
Moise, spre mărturie lor.

Vindecarea robului unui sutaș

5Și când

8.5
Lc. 7.1
a intrat în Capernaum, s‐a apropiat de el un sutaș, rugându‐l 6și zicând: Doamne, sluga mea zace în casă slăbănog, chinuindu‐se cumplit. 7Și îi zice: Voi veni și‐l voi însănătoși. 8Și sutașul a răspuns și a zis: Doamne, nu
8.8
Lc. 15.19
sunt vrednic ca să intri sub acoperișul meu, ci zi
8.8
Ps. 107.20
numai cu un cuvânt și sluga mea se va tămădui. 9Căci și eu sunt un om sub stăpânire, având sub mine însumi ostași, și zic acestuia: Du‐te. Și se duce. Și altuia: Vino. Și vine. Și robului meu: Fă aceasta. Și face. 10Și când a auzit Isus, s‐a mirat și a zis celor ce‐l urmau: Adevărat vă spun: n‐am găsit nici în Israel atâta credință. 11Dar vă spun că mulți
8.11
Gen. 12.3Is. 2.2,3
11.10Mal. 1.11Lc. 13.29Fapte. 10.15
11.18
14.27Rom. 15.9Ef. 3.6
vor veni de la răsărit și de la apus și vor sta la masă cu Avraam și Isaac și Iacov în Împărăția Cerurilor, 12iar
8.12
Cap. 21.43.
fiii împărăției vor
8.12
Cap. 13.42, 50;
fi aruncați în întunericul de afară: acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. 13Și Isus a zis sutașului: Du‐te, fie‐ți cum ai crezut. Și sluga s‐a tămăduit în ceasul acela.

Vindecarea soacrei lui Petru și a mai multor bolnavi

14Și când a venit Isus

8.14
Mc. 1.29‐31Lc. 4.38,39
în casa lui Petru, a văzut pe soacra
8.14
1 Cor. 9.5
acestuia zăcând acolo și prinsă de friguri. 15Și i‐a atins mâna și au lăsat‐o frigurile. Și ea s‐a sculat și‐i slujea. 16Și când s‐a făcut seară
8.16
Mc. 1.32Lc. 4.40,41
, i‐au adus mulți îndrăciți și a scos afară duhurile prin cuvânt și a tămăduit pe toți care erau bolnavi, 17ca să împlinească ce s‐a zis prin Isaia prorocul, care zice: El
8.17
Is. 53.41 Pet. 2.24
însușii a luat slăbiciunile noastre și a purtat bolile noastre.

Cum să urmăm pe Isus

18Și când a văzut Isus gloate multe împrejurul său a poruncit să treacă dincolo. 19Și

8.19
Lc. 9.57,58
unul, un cărturar, s‐a apropiat și i‐a zis: Învățătorule, te voi urma oriunde vei merge. 20Și Isus îi zice: Vulpile au vizuini și păsările cerului au locuințe, dar Fiul omului n‐are unde să‐și plece capul. 21Și un
8.21
Lc. 9.59,60
altul dintre ucenici i‐a zis: Doamne, dă‐mi
8.21
1 Reg. 19.20
voie mai întâi să mă duc și să îngrop pe tatăl meu. 22Dar Isus îi zice: Urmează‐mă și lasă morții să‐și îngroape pe morții lor.

Potolirea furtunii

23Și când a intrat în corabie, ucenicii lui l‐au urmat. 24Și

8.24
Mc. 4.37Lc. 8.23
iată s‐a făcut o furtună cumplită pe mare, încât corabia se acoperea de valuri: iar el dormea. 25Și s‐au apropiat de el și l‐au deșteptat, zicând: Doamne, scapă‐ne; pierim! 26Și el le zice: De ce sunteți fricoși, puțin credincioșilor? Atunci s‐a sculat
8.26
Ps. 65.7
89.9
107.29
, a certat vânturile și marea și s‐a făcut o liniște mare. 27Și oamenii s‐au mirat zicând: Ce fel de om este acesta, că și vânturile și marea îl ascultă?

Doi îndrăciți sunt tămăduiți

28Și când

8.28
Mc. 5.1Lc. 8.26
a venit el dincolo, în ținutul Gadarenilor, l‐au întâmpinat doi îndrăciți, ieșind din morminte, foarte înfuriați, încât nimeni nu putea trece pe calea aceea. 29Și iată, au strigat zicând: Ce avem noi cu tine, Isuse, Fiu al lui Dumnezeu? Ai venit aici ca să ne chinuiești mai înainte de vreme? 30Și departe de ei era o turmă de porci mulți, păscând. 31Și dracii îl rugau zicând: Dacă ne scoți afară, trimite‐ne în turma de porci. 32Și el le‐a zis: Mergeți. Iar ei au ieșit și s‐au dus în turma de porci. Și iată, toată turma s‐a repezit de pe râpă în mare și a pierit în ape. 33Iar cei ce îi pășteau au fugit și s‐au dus în cetate și au spus toate și cele întâmplate cu îndrăciții. 34Și iată, toată cetatea a ieșit în întâmpinarea lui Isus. Și când l‐au văzut, l‐au
8.34
Deut. 5.251 Reg. 17.18Lc. 5.8Fapte. 16.39
rugat să treacă din hotarele lor.