Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
1

Propovăduirea lui Ioan Botezătorul

11Începutul Evangheliei lui Isus Hristos, Fiul

1.1
Mc. 14.33Lc. 1.35In. 1.34
lui Dumnezeu, 2după cum este scris în Isaia prorocul: Iată
1.2
Mal. 3.1Mat. 11.10Lc. 7.27
eu trimit înaintea feței tale pe solul meu, care va pregăti calea ta. 3Glasul
1.3
Is. 40.3Mat. 3.3Lc. 3.4In. 1.15,23
unuia care strigă în pustie: Pregătiți calea Domnului, faceți‐i drepte cărările. 4Ioan
1.4
Mat. 3.1Lc. 3.3In. 3.23
a venit botezând în pustie și propovăduind botezul pocăinței spre iertarea păcatelor. 5Și tot
1.5
Mat. 3.5
ținutul Iudeei și toți cei din Ierusalim ieșeau la el și erau botezați de el în râul Iordan, mărturisindu‐și păcatele. 6Și Ioan era îmbrăcat
1.6
Mat. 3.4
cu peri de cămilă și cu o cingătoare de piele împrejurul coapselor sale și mânca lăcuste
1.6
Lev. 11.22
și miere sălbatică. 7Și propovăduia zicând: După mine vine
1.7
Mat. 3.11In. 1.27Fapte. 13.25
cel ce este mai puternic decât mine, căruia eu nu sunt vrednic să mă plec să‐i dezleg cureaua încălțămintelor lui. 8Eu
1.8
Fapte. 1.5
11.16
19.4
v‐am botezat cu apă, dar el vă va boteza cu
1.8
Is. 44.3Ioel 2.28Fapte. 2.4
10.45
11.15,161 Cor. 12.13
Duhul Sfânt.

Botezul și ispitirea lui Isus

9Și a fost așa: În

1.9
Mat. 3.13Lc. 3.21
zilele acelea Isus a venit de la Nazaretul Galileei și a fost botezat de Ioan în Iordan. 10Și îndată, cum a ieșit
1.10
Mat. 3.16In. 1.32
din apă, a văzut cerurile desfăcute și pe Duhul pogorându‐se peste el ca un porumbel. 11Și s‐a făcut un glas din ceruri: Tu
1.11
Ps. 2.7Mat. 3.17
ești Fiul meu cel iubit, în tine mi‐am găsit plăcerea. 12Și îndată
1.12
Mat. 4.1Lc. 4.1
Duhul îl mână afară în pustie, 13și a fost în pustie patruzeci de zile ispitit de Satana. Și era cu fiarele și îngerii îi
1.13
Mat. 4.11
slujeau.

Începutul propovăduirii lui Isus

14Iar după ce

1.14
Mat. 4.12
a fost prins Ioan, Isus a venit în Galileea propovăduind
1.14
Mat. 1.23
Evanghelia lui Dumnezeu 15și zicând: S‐a
1.15
Dan. 9.25Gal. 4.4Ef. 1.10
împlinit vremea și s‐a apropiat
1.15
Mat. 3.2
4.17
Împărăția lui Dumnezeu; pocăiți‐vă și credeți în Evanghelie.

Chemarea celor dintâi ucenici

16Și

1.16
Mat. 4.18Lc. 5.4
trecând pe lângă marea Galileei, a văzut pe Simon și pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând o mreajă în mare, căci erau pescari. 17Și Isus le‐a zis: Veniți după mine și vă voi face să fiți pescari de oameni. 18Și îndată au lăsat
1.18
Mat. 19.27Lc. 5.11
mrejile și l‐au urmat. 19Și
1.19
Mat. 4.21
mergând puțin înainte, au văzut pe Iacov al lui Zebedei și pe Ioan, fratele lui, și ei erau în corabie cârpind mrejile. 20Și îndată i‐a chemat și au lăsat pe tatăl lor Zebedei în corabie împreună cu cei tocmiți și s‐au dus după el.

Isus vindecă pe un îndrăcit în Capernaum

21Și ei merg

1.21
Mat. 4.13Lc. 4.31
în Capernaum și îndată în ziua Sabatului el a intrat în sinagogă și‐i învăța. 22Și
1.22
Mat. 7.28
erau uimiți de învățătura lui, căci îi învăța ca unul care are putere, iar nu ca și cărturarii. 23Și îndată era în
1.23
Lc. 4.33
sinagoga lor un om cu un duh necurat și striga tare, 24zicând: Ce
1.24
Mat. 8.29
avem noi cu tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te știu cine ești; Sfântul lui Dumnezeu. 25Și Isus l‐a
1.25
Vers. 34.
certat zicând: Tacă‐ți gura și ieși afară din el. 26Și duhul necurat, după ce l‐a scuturat
1.26
Cap. 9.20.
și a strigat cu glas mare, a ieșit din el. 27Și toți s‐au uimit încât se întrebau împreună între ei, zicând: Ce este aceasta? O învățătură nouă! El poruncește cu putere chiar duhurilor necurate și ele ascultă de el. 28Și îndată a ieșit știrea despre el pretutindeni în toată împrejurimea Galileei.

Tămăduirea soacrei lui Petru

29Și îndată

1.29
Mat. 8.14Lc. 4.38
ieșind din sinagogă, au venit la casa lui Simon și Andrei cu Iacov și Ioan. 30Iar soacra lui Simon zăcea acolo prinsă de friguri și îndată îi vorbesc despre ea. 31Și s‐a apropiat și a ridicat‐o apucând‐o de mână și au lăsat‐o frigurile și ea le slujea.

Tămăduirea altor bolnavi

32Și când s‐a făcut seară

1.32
Mat. 8.16Lc. 4.40
, când a apus soarele, aduceau la el pe toți care erau bolnavi și pe îndrăciți. 33Și toată cetatea era adunată la ușă. 34Și a tămăduit pe mulți care sufereau de felurite boli și a scos afară mulți draci și nu
1.34
Cap. 3.12.
lăsa pe draci să vorbească, fiindcă îl cunoșteau că este Hristosul. 35Și a
1.35
Lc. 4.42
doua zi dimineața, foarte de noapte, s‐a sculat și a ieșit și s‐a dus într‐un loc pustiu și se ruga acolo. 36Și Simon și cei împreună cu el l‐au urmărit. 37Și l‐au aflat. Și‐i spun: Toți te caută. 38Și el le zice: Să
1.38
Lc. 4.43
mergem altundeva în târgurile învecinate ca să propovăduiesc și acolo, căci pentru
1.38
Is. 61.1In. 16.28
17.4
aceasta am ieșit. 39Și s‐a dus în sinagogile lor în toată Galileea, propovăduind
1.39
Mat. 4.23Lc. 4.44
și scoțând afară dracii.

Tămăduirea unui lepros

40Și

1.40
Mat. 8.2Lc. 5.12
un lepros vine la el, rugându‐l și îngenunchind și zicându‐i: Dacă voiești, poți să mă curățești. 41Și făcându‐i‐se milă, a întins mâna și l‐a atins și a zis: Voiesc, fii curățit. 42Și îndată lepra s‐a depărtat de la el și a fost curățit. 43Și i‐a poruncit cu asprime și îndată l‐a scos afară, 44și i‐a zis: Vezi, nu spune nimărui nimic, ci du‐te, arată‐te preotului și du pentru curățirea ta cele ce
1.44
Lev. 14.3,4,10Lc. 5.14
a rânduit Moise spre mărturie lor. 45Dar
1.45
Lc. 5.15
el a ieșit și a început să vestească multe și să răspândească vorba, încât Isus nu mai putea intra pe față în cetate, ci era afară în locuri pustii și
1.45
Cap. 2.13.
veneau la el din toate părțile.

2

Vindecarea slăbănogului

21Și când a intrat

2.1
Mat. 9.1Lc. 5.18
iarăși în Capernaum după câteva zile, s‐a auzit că este în casă. 2Și s‐au adunat mulți împreună, încât nu mai era loc pentru ei nici spre ușă. Și el le vorbea cuvântul. 3Și vin aducând la el pe un slăbănog purtat de patru inși. 4Și neputând să se apropie de el, din princina gloatei, au descoperit acoperișul unde era și după ce au scobit, au lăsat în jos patul pe care zăcea slăbănogul. 5Și Isus, văzându‐le credința, zice slăbănogului: Copile, iertate‐ți sunt păcatele. 6Și erau acolo unii dintre cărturari șezând și gândind în inimile lor: 7Pentru ce vorbește acesta astfel? Hulește: cine
2.7
Iov 14.4Is. 43.25
poate ierta păcatele decât numai unul, Dumnezeu? 8Și îndată Isus, cunoscând
2.8
Mat. 9.4
cu duhul său că gândesc astfel în ei înșiși, le zice: Pentru ce gândiți aceasta în inimile voastre? 9Ce
2.9
Mat. 9.5
este mai lesne, a zice slăbănogului: Iertate‐ți sunt păcatele! sau a zice: Scoală‐te și ia‐ți patul și umblă? 10Dar ca să știți că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcate (zice slăbănogului): 11Ție‐ți zic, scoală‐te, ia‐ți patul și mergi la casa ta. 12Și s‐a sculat și îndată a luat patul și a ieșit înaintea tuturor, încât toți erau uimiți și slăveau pe Dumnezeu zicând: Niciodată n‐am văzut așa ceva.

Chemarea lui Levi

13Și

2.13
Mat. 9.9
a ieșit iar lângă mare și toată gloata venea la el și‐i învăța. 14Și pe când
2.14
Mat. 9.9Lc. 5.27
trecea, a văzut pe Levi al lui Alfeu stând la vamă și‐i zice: Urmează‐mă. Și el s‐a sculat și l‐a urmat.

Isus stă la masă cu vameșii și păcătoșii

15Și a fost așa: El

2.15
Mat. 9.10
ședea la masă în casa lui și mulți vameși și păcătoși ședeau la masă cu Isus și cu ucenicii lui, căci erau mulți și‐l urmau. 16Și cărturarii fariseilor, când au văzut că mânca cu vameșii și păcătoșii, ziceau ucenicilor lui: Mânâncă și bea cu vameșii și păcătoșii. 17Și auzind Isus, le zice: Nu
2.17
Mat. 9.12‐13
18.11Lc. 5.31,32
19.101 Tim. 1.15
cei sănătoși au trebuință de doctor, ci cei bolnavi. N‐am venit să chem pe drepți, ci pe păcătoși.

Despre post

18Și ucenicii

2.18
Mat. 9.14Lc. 5.33
lui Ioan și fariseii posteau. Și vin și‐i zic: Pentru ce ucenicii lui Ioan și ucenicii fariseilor postesc, iar ucenicii tăi nu postesc? 19Și Isus le‐a zis: Nu cumva pot fiii odăii de nuntă să postească atunci când este mirele cu ei? Câtă vreme au pe mire cu ei nu pot posti. 20Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei și atunci vor posti în ziua aceea. 21Nimeni nu coase o bucată de postav nou la un veșmânt vechi; altfel umplutura nouă a celui vechi rupe din acesta și se face o spărtură mai rea. 22Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altfel, vinul va sparge burdufurile și vinul se pierde și burdufurile: ci pun vin nou în burdufuri noi.

Spicele de grâu și Sabatul

23Și a fost așa: El trecea

2.23
Mat. 12.1Lc. 6.1
în ziua Sabatului prin semănături și ucenicii lui au început să‐și facă drum smulgând
2.23
Deut. 23.25
spicele de grâu. 24Și fariseii îi ziceau: Vezi, pentru ce fac ei în ziua Sabatului ce nu se cade? 25Și el le‐a zis: Oare n‐ați citit niciodată ce
2.25
1 Sam. 21.6
a făcut David când a avut trebuință și a flămânzit el și cei cu el? 26Cum a intrat în casa lui Dumnezeu, când era mare preot Abiatar, și a mâncat pâinile punerii înainte, pe care
2.26
Ex. 29.32,33Lev. 24.9
nu se cade să le mănânce decât numai preoții și a dat și celor ce erau cu el? 27Și le‐a zis: Sabatul a fost făcut pentru om și nu omul pentru Sabat: 28Așa că Fiul omului este Domn
2.28
Mat. 12.8
și al Sabatului.