Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
1

Propovăduirea lui Ioan Botezătorul

11Începutul Evangheliei lui Isus Hristos, Fiul

1.1
Mc. 14.33Lc. 1.35In. 1.34
lui Dumnezeu, 2după cum este scris în Isaia prorocul: Iată
1.2
Mal. 3.1Mat. 11.10Lc. 7.27
eu trimit înaintea feței tale pe solul meu, care va pregăti calea ta. 3Glasul
1.3
Is. 40.3Mat. 3.3Lc. 3.4In. 1.15,23
unuia care strigă în pustie: Pregătiți calea Domnului, faceți‐i drepte cărările. 4Ioan
1.4
Mat. 3.1Lc. 3.3In. 3.23
a venit botezând în pustie și propovăduind botezul pocăinței spre iertarea păcatelor. 5Și tot
1.5
Mat. 3.5
ținutul Iudeei și toți cei din Ierusalim ieșeau la el și erau botezați de el în râul Iordan, mărturisindu‐și păcatele. 6Și Ioan era îmbrăcat
1.6
Mat. 3.4
cu peri de cămilă și cu o cingătoare de piele împrejurul coapselor sale și mânca lăcuste
1.6
Lev. 11.22
și miere sălbatică. 7Și propovăduia zicând: După mine vine
1.7
Mat. 3.11In. 1.27Fapte. 13.25
cel ce este mai puternic decât mine, căruia eu nu sunt vrednic să mă plec să‐i dezleg cureaua încălțămintelor lui. 8Eu
1.8
Fapte. 1.5
11.16
19.4
v‐am botezat cu apă, dar el vă va boteza cu
1.8
Is. 44.3Ioel 2.28Fapte. 2.4
10.45
11.15,161 Cor. 12.13
Duhul Sfânt.

Botezul și ispitirea lui Isus

9Și a fost așa: În

1.9
Mat. 3.13Lc. 3.21
zilele acelea Isus a venit de la Nazaretul Galileei și a fost botezat de Ioan în Iordan. 10Și îndată, cum a ieșit
1.10
Mat. 3.16In. 1.32
din apă, a văzut cerurile desfăcute și pe Duhul pogorându‐se peste el ca un porumbel. 11Și s‐a făcut un glas din ceruri: Tu
1.11
Ps. 2.7Mat. 3.17
ești Fiul meu cel iubit, în tine mi‐am găsit plăcerea. 12Și îndată
1.12
Mat. 4.1Lc. 4.1
Duhul îl mână afară în pustie, 13și a fost în pustie patruzeci de zile ispitit de Satana. Și era cu fiarele și îngerii îi
1.13
Mat. 4.11
slujeau.

Începutul propovăduirii lui Isus

14Iar după ce

1.14
Mat. 4.12
a fost prins Ioan, Isus a venit în Galileea propovăduind
1.14
Mat. 1.23
Evanghelia lui Dumnezeu 15și zicând: S‐a
1.15
Dan. 9.25Gal. 4.4Ef. 1.10
împlinit vremea și s‐a apropiat
1.15
Mat. 3.2
4.17
Împărăția lui Dumnezeu; pocăiți‐vă și credeți în Evanghelie.

Chemarea celor dintâi ucenici

16Și

1.16
Mat. 4.18Lc. 5.4
trecând pe lângă marea Galileei, a văzut pe Simon și pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând o mreajă în mare, căci erau pescari. 17Și Isus le‐a zis: Veniți după mine și vă voi face să fiți pescari de oameni. 18Și îndată au lăsat
1.18
Mat. 19.27Lc. 5.11
mrejile și l‐au urmat. 19Și
1.19
Mat. 4.21
mergând puțin înainte, au văzut pe Iacov al lui Zebedei și pe Ioan, fratele lui, și ei erau în corabie cârpind mrejile. 20Și îndată i‐a chemat și au lăsat pe tatăl lor Zebedei în corabie împreună cu cei tocmiți și s‐au dus după el.

Isus vindecă pe un îndrăcit în Capernaum

21Și ei merg

1.21
Mat. 4.13Lc. 4.31
în Capernaum și îndată în ziua Sabatului el a intrat în sinagogă și‐i învăța. 22Și
1.22
Mat. 7.28
erau uimiți de învățătura lui, căci îi învăța ca unul care are putere, iar nu ca și cărturarii. 23Și îndată era în
1.23
Lc. 4.33
sinagoga lor un om cu un duh necurat și striga tare, 24zicând: Ce
1.24
Mat. 8.29
avem noi cu tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te știu cine ești; Sfântul lui Dumnezeu. 25Și Isus l‐a
1.25
Vers. 34.
certat zicând: Tacă‐ți gura și ieși afară din el. 26Și duhul necurat, după ce l‐a scuturat
1.26
Cap. 9.20.
și a strigat cu glas mare, a ieșit din el. 27Și toți s‐au uimit încât se întrebau împreună între ei, zicând: Ce este aceasta? O învățătură nouă! El poruncește cu putere chiar duhurilor necurate și ele ascultă de el. 28Și îndată a ieșit știrea despre el pretutindeni în toată împrejurimea Galileei.

Tămăduirea soacrei lui Petru

29Și îndată

1.29
Mat. 8.14Lc. 4.38
ieșind din sinagogă, au venit la casa lui Simon și Andrei cu Iacov și Ioan. 30Iar soacra lui Simon zăcea acolo prinsă de friguri și îndată îi vorbesc despre ea. 31Și s‐a apropiat și a ridicat‐o apucând‐o de mână și au lăsat‐o frigurile și ea le slujea.

Tămăduirea altor bolnavi

32Și când s‐a făcut seară

1.32
Mat. 8.16Lc. 4.40
, când a apus soarele, aduceau la el pe toți care erau bolnavi și pe îndrăciți. 33Și toată cetatea era adunată la ușă. 34Și a tămăduit pe mulți care sufereau de felurite boli și a scos afară mulți draci și nu
1.34
Cap. 3.12.
lăsa pe draci să vorbească, fiindcă îl cunoșteau că este Hristosul. 35Și a
1.35
Lc. 4.42
doua zi dimineața, foarte de noapte, s‐a sculat și a ieșit și s‐a dus într‐un loc pustiu și se ruga acolo. 36Și Simon și cei împreună cu el l‐au urmărit. 37Și l‐au aflat. Și‐i spun: Toți te caută. 38Și el le zice: Să
1.38
Lc. 4.43
mergem altundeva în târgurile învecinate ca să propovăduiesc și acolo, căci pentru
1.38
Is. 61.1In. 16.28
17.4
aceasta am ieșit. 39Și s‐a dus în sinagogile lor în toată Galileea, propovăduind
1.39
Mat. 4.23Lc. 4.44
și scoțând afară dracii.

Tămăduirea unui lepros

40Și

1.40
Mat. 8.2Lc. 5.12
un lepros vine la el, rugându‐l și îngenunchind și zicându‐i: Dacă voiești, poți să mă curățești. 41Și făcându‐i‐se milă, a întins mâna și l‐a atins și a zis: Voiesc, fii curățit. 42Și îndată lepra s‐a depărtat de la el și a fost curățit. 43Și i‐a poruncit cu asprime și îndată l‐a scos afară, 44și i‐a zis: Vezi, nu spune nimărui nimic, ci du‐te, arată‐te preotului și du pentru curățirea ta cele ce
1.44
Lev. 14.3,4,10Lc. 5.14
a rânduit Moise spre mărturie lor. 45Dar
1.45
Lc. 5.15
el a ieșit și a început să vestească multe și să răspândească vorba, încât Isus nu mai putea intra pe față în cetate, ci era afară în locuri pustii și
1.45
Cap. 2.13.
veneau la el din toate părțile.

2

Vindecarea slăbănogului

21Și când a intrat

2.1
Mat. 9.1Lc. 5.18
iarăși în Capernaum după câteva zile, s‐a auzit că este în casă. 2Și s‐au adunat mulți împreună, încât nu mai era loc pentru ei nici spre ușă. Și el le vorbea cuvântul. 3Și vin aducând la el pe un slăbănog purtat de patru inși. 4Și neputând să se apropie de el, din princina gloatei, au descoperit acoperișul unde era și după ce au scobit, au lăsat în jos patul pe care zăcea slăbănogul. 5Și Isus, văzându‐le credința, zice slăbănogului: Copile, iertate‐ți sunt păcatele. 6Și erau acolo unii dintre cărturari șezând și gândind în inimile lor: 7Pentru ce vorbește acesta astfel? Hulește: cine
2.7
Iov 14.4Is. 43.25
poate ierta păcatele decât numai unul, Dumnezeu? 8Și îndată Isus, cunoscând
2.8
Mat. 9.4
cu duhul său că gândesc astfel în ei înșiși, le zice: Pentru ce gândiți aceasta în inimile voastre? 9Ce
2.9
Mat. 9.5
este mai lesne, a zice slăbănogului: Iertate‐ți sunt păcatele! sau a zice: Scoală‐te și ia‐ți patul și umblă? 10Dar ca să știți că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcate (zice slăbănogului): 11Ție‐ți zic, scoală‐te, ia‐ți patul și mergi la casa ta. 12Și s‐a sculat și îndată a luat patul și a ieșit înaintea tuturor, încât toți erau uimiți și slăveau pe Dumnezeu zicând: Niciodată n‐am văzut așa ceva.

Chemarea lui Levi

13Și

2.13
Mat. 9.9
a ieșit iar lângă mare și toată gloata venea la el și‐i învăța. 14Și pe când
2.14
Mat. 9.9Lc. 5.27
trecea, a văzut pe Levi al lui Alfeu stând la vamă și‐i zice: Urmează‐mă. Și el s‐a sculat și l‐a urmat.

Isus stă la masă cu vameșii și păcătoșii

15Și a fost așa: El

2.15
Mat. 9.10
ședea la masă în casa lui și mulți vameși și păcătoși ședeau la masă cu Isus și cu ucenicii lui, căci erau mulți și‐l urmau. 16Și cărturarii fariseilor, când au văzut că mânca cu vameșii și păcătoșii, ziceau ucenicilor lui: Mânâncă și bea cu vameșii și păcătoșii. 17Și auzind Isus, le zice: Nu
2.17
Mat. 9.12‐13
18.11Lc. 5.31,32
19.101 Tim. 1.15
cei sănătoși au trebuință de doctor, ci cei bolnavi. N‐am venit să chem pe drepți, ci pe păcătoși.

Despre post

18Și ucenicii

2.18
Mat. 9.14Lc. 5.33
lui Ioan și fariseii posteau. Și vin și‐i zic: Pentru ce ucenicii lui Ioan și ucenicii fariseilor postesc, iar ucenicii tăi nu postesc? 19Și Isus le‐a zis: Nu cumva pot fiii odăii de nuntă să postească atunci când este mirele cu ei? Câtă vreme au pe mire cu ei nu pot posti. 20Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei și atunci vor posti în ziua aceea. 21Nimeni nu coase o bucată de postav nou la un veșmânt vechi; altfel umplutura nouă a celui vechi rupe din acesta și se face o spărtură mai rea. 22Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altfel, vinul va sparge burdufurile și vinul se pierde și burdufurile: ci pun vin nou în burdufuri noi.

Spicele de grâu și Sabatul

23Și a fost așa: El trecea

2.23
Mat. 12.1Lc. 6.1
în ziua Sabatului prin semănături și ucenicii lui au început să‐și facă drum smulgând
2.23
Deut. 23.25
spicele de grâu. 24Și fariseii îi ziceau: Vezi, pentru ce fac ei în ziua Sabatului ce nu se cade? 25Și el le‐a zis: Oare n‐ați citit niciodată ce
2.25
1 Sam. 21.6
a făcut David când a avut trebuință și a flămânzit el și cei cu el? 26Cum a intrat în casa lui Dumnezeu, când era mare preot Abiatar, și a mâncat pâinile punerii înainte, pe care
2.26
Ex. 29.32,33Lev. 24.9
nu se cade să le mănânce decât numai preoții și a dat și celor ce erau cu el? 27Și le‐a zis: Sabatul a fost făcut pentru om și nu omul pentru Sabat: 28Așa că Fiul omului este Domn
2.28
Mat. 12.8
și al Sabatului.

3

Omul cu mâna uscată

31Și a

3.1
Mat. 12.9Lc. 6.6
intrat iar în sinagogă și acolo era un om care avea mâna uscată. 2Și‐l pândeau să vadă dacă îl tămăduiește în ziua Sabatului, ca să‐l învinuiască. 3Și zice omului care avea mâna uscată: Scoală‐te în mijloc. 4Și le zice: Se cuvine în ziua Sabatului a face bine sau a face rău? a mântui un suflet sau a omorî? Iar ei tăceau. 5Și după ce i‐a privit împrejur cu mânie, întristându‐se de învârtoșarea inimii lor, zice omului: Întinde‐ți mâna. Și a întins‐o și mâna lui s‐a făcut sănătoasă. 6Și fariseii
3.6
Mat. 12.14
au ieșit și îndată s‐au sfătuit cu irodianii
3.6
Mat. 22.16
împotriva lui, cum să‐l piardă.

Isus vindecă pe bolnavi

7Și Isus cu ucenicii săi s‐a depărtat spre mare și l‐a urmat o mulțime mare din Galileea și

3.7
Lc. 6.17
din Iudeea, 8și din Ierusalim și din Idumea și de dincolo de Iordan și dimprejurul Tirului și Sidonului, o mulțime mare, auzind tot ce făcea, a venit la el. 9Și el a zis ucenicilor săi să‐i fie la îndemână o luntre din pricina gloatei ca să nu‐l strâmtoreze. 10Căci tămăduise mulți; încât toți câți aveau răni năvăleau spre el ca să‐l atingă. 11Și duhurile
3.11
Cap. 1.23, 24.
necurate, când îl zăreau, cădeau înaintea lui și strigau zicând: Tu
3.11
Mat. 14.33
ești Fiul lui Dumnezeu. 12Și le
3.12
Mat. 12.16
poruncea mult, ca să nu‐l dea pe față.

Alegerea celor doisprezece apostoli

13Și

3.13
Mat. 10.1Lc. 6.12
9.1
se suie în munte și cheamă la sine pe cine a voit el însuși. Și au venit la el. 14Și a făcut doisprezece ca să fie cu el și ca să‐i trimită să propovăduiască, 15și să aibă putere să scoată afară draci. 16Și a făcut doisprezece și lui Simon i‐a
3.16
In. 1.42
dat numele Petru; 17și pe Iacov al lui Zebedei și pe Ioan fratele lui Iacov și le‐a dat numele Boanerghes adică: Fii ai tunetului; 18și pe Andrei și pe Filip și pe Bartolomeu și pe Matei și pe Toma și pe Iacov al lui Alfeu și pe Tadeu și pe Simon Cananitul, 19și pe Iuda Iscarioteanul care l‐a și dat prins.

Păcatul împotriva Duhului Sfânt

20Și vin în casă. Și iarăși se adună împreună gloata încât

3.20
Cap. 6.81.
nu puteau nici să mănânce pâine. 21Și când au auzit, ai săi au venit ca să‐l apuce, căci
3.21
In. 7.5
10.20
ziceau: Și‐a ieșit din fire. 22Și cărturarii care se pogorâseră de la Ierusalim ziceau: Are
3.22
Mat. 9.34
10.25Lc. 11.15In. 7.20
8.48,52
10.20
pe Beelzebul; și: Scoate afară pe draci prin domnul dracilor. 23Și
3.23
Mat. 12.25
i‐a chemat la sine și le‐a zis în pilde: Cum poate Satana să scoată afară pe Satana? 24Și dacă o împărăție se va dezbina împotriva sa însăși, împărăția aceea nu poate sta. 25Și dacă o casă se va dezbina împotriva sa însăși, casa aceea nu va putea sta. 26Și dacă Satana s‐a sculat împotriva sa însuși și s‐a dezbinat, nu poate sta, ci ia sfârșit. 27Dar nimeni
3.27
Is. 49.24Mat. 12.29
nu poate să intre în casa celui tare și să răpească sculele lui, dacă nu va lega mai întâi pe cel tare și atunci îi va prăda casa. 28Adevărat
3.28
Mat. 12.31Lc. 12.101 In. 5.16
vă spun că toate păcatele vor fi iertate fiilor oamenilor și hulele cu care vor huli; 29dar cine va huli împotriva Duhului Sfănt n‐are iertare în veac, ci va fi vinovat de un păcat veșnic. 30Pentru că ziceau: Are duh necurat.

Mama și frații lui Isus

31Și

3.31
Mat. 12.46Lc. 8.19
mama lui și frații lui vin și, stând afară, au trimis la el să‐l cheme. 32Și gloata ședea împrejurul lui: Și‐i zic: Iată mama ta și frații tăi, afară, te caută. 33Și el le răspunde și zice: Cine este mama mea și frații mei? 34Și, privind în jur la cei ce ședeau împrejurul lui, zice: Iată mama mea și frații mei. 35Căci cine va face voia lui Dumnezeu, acela este fratele meu și soră și mamă.