Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
3

Fărădelegile Ninivei și pedeapsa ei

31Vai de cetatea

3.1
Ezec. 22.2,3
24.6,9Hab. 2.12
de sânge, plină toată de minciună și asuprire! răpirea n‐o părăsește. 2Pocnetul bicelor și vuietul uruitului
3.2
Ier. 47.3
roatelor și tropăitul cailor și hurduitul carelor!… 3Călărețul care se aruncă și flacăra sabiei și fulgerul suliței și o mulțime de uciși și grămezi de trupuri moarte și trupuri fără sfârșit!… se împiedică de trupurile lor! 4Din pricina mulțimii curviilor curvei atrăgătoare, fiermecătoarea
3.4
Is. 47.9,12Ap. 18.2,3
care vinde neamurile prin curviile ei și familiile prin farmecele ei. 5Iată
3.5
Cap. 2.13.
eu sunt împotriva ta, zice Domnul oștirilor. Și‐ți voi ridica poalele
3.5
Is. 47.2,3Ier. 13.22,26Ezec. 16.37Mica 1.11
peste fața ta și voi arăta
3.5
Hab. 2.16
neamurilor goliciunea ta și împărățiilor rușinea ta. 6Și voi arunca murdărie urîcioasă asupra ta și te voi înjosi
3.6
Mal. 2.9
și te voi face de priveliște
3.6
Evr. 10.33
. 7Și va fi așa: Toți cei ce te vor vedea
3.7
Ap. 18.10
vor fugi de tine și vor zice: S‐a pustiit Ninive! Cine o va
3.7
Ier. 15.5
boci? Unde să‐ți caut mângâietori? 8Oare ești
3.8
Amos 6.2
tu mai bună decât No‐Amon
3.8
Ier. 46.25,26Ezec. 30.14‐16
, care locuia pe râuri cu ape în jurul său; a cărei întăritură era marea și al cărei zid era marea? 9Etiopia și Egiptul erau tăria sa și era fără sfârșit; Putul și libienii erau printre cei care te ajutau. 10Totuși ea a fost dusă și s‐a dus în robie și pruncii săi
3.10
Ps. 137.9Is. 13.16Osea 13.16
au fost zdrumicați la colțurile
3.10
Plâng. 2.19
tuturor ulițelor. S‐a aruncat sorțul
3.10
Ioel 3.3Obad. 11
peste fruntașii săi și toți cei mari ai săi au fost puși în lanțuri. 11Și
3.11
Ier. 25.17,27
tu te vei îmbăta, te vei ascunde și vei căuta un loc de scăpare dinaintea vrăjmașului. 12Toate cetățuile tale sunt ca niște smochini
3.12
Ap. 6.13
cu roadele lor dintâi. Când îi scutură, ele cad în gura celui ce le mănâncă. 13Iată, poporul
3.13
Ier. 50.37
51.30
tău în mijlocul tău este ca femeile. Porțile țării tale sunt deschise mari înaintea vrăjmașilor tăi, focul îți mistuie zăvoarele
3.13
Ps. 147.13Ier. 51.20
. 14Scoate apă pentru împresurare, întărește‐ți întăririle
3.14
Cap. 2.1.
, calcă pământul și frământă lutul, gătește cuptorul de cărămizi! 15Acolo focul te va mistui; sabia te va stârpi; te va mistui ca
3.15
Ioel 1.4
forfecarul: înmulțește‐te ca forfecarul, înmulțește‐te ca lăcusta. 16Ți‐ai înmulțit negustorii mai mult decât stelele cerurilor: forfecarul se întinde și zboară. 17Cei încununați ai tăi
3.17
Ap. 9.7
sunt ca lăcustele și căpitanii tăi ca o ceată de lăcuste, care tăbărăsc în desiș în răcoarea zilei; dar când răsare soarele, zboară și nu se mai cunoaște locul unde au fost. 18Păstorii
3.18
Ex. 15.16Ps. 76.6
tăi dorm, împărate
3.18
Ier. 50.18Ezec. 31.3
al Asiriei, cei măreți ai tăi sunt culcați acolo, poporul tău este împrăștiat
3.18
1 Reg. 22.17
pe munți și nu este cine să‐l strângă. 19Nu este nicio ușurare pentru rana
3.19
Mica 1.9
ta, lovitura ta este foarte rea. Toți câți
3.19
Plâng. 2.15Țef. 2.15Is. 14.8
vor auzi de tine vor bate din palme. Căci peste cine n‐a trecut răutatea ta necurmat?