Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
2

Prorocire despre dărâmarea Ninivei

21Cel ce sfărâmă

2.1
Ier. 50.23
s‐a suit împotriva ta. Păzește‐ți
2.1
Ier. 51.11,12
cetățuia, ia seama la drum, încinge‐ți coapsele, întărește‐ți puterea cu tărie. 2Căci
2.2
Is. 10.12Ier. 25.29
Domnul a adus iarăși slava lui Iacov, ca și slava lui Israel, căci i‐au pustiit
2.2
Ps. 80.12Osea 10.1
pustiitorii și le‐au stricat vițele. 3Scutul vitejilor săi
2.3
Is. 63.2,3
este făcut roșu, bărbații de război sunt în stacojiu, de focul oțelului fulgeră carele în ziua gătirii sale și sulițele se învârtesc. 4Carele duruiesc în uliți, se lovesc unul de altul în piețe, înfățișarea lor este ca făcliile, aleargă ca fulgerele. 5El se gândește la cei măreți ai săi; se poticnesc în mersul lor, se grăbesc spre zid și adăpostul se gătește. 6Porțile râurilor sunt deschise și palatul se prăbușește!… 7Și Uzab este descoperită, este dusă și slujnicile ei bocesc cu glas de
2.7
Is. 38.14
59.11
turturele, și se bat în piepturi. 8Dar din vremuri vechi Ninive era un lac de apă, totuși ei fug!… Stați! stați! strigă ei. Dar nimeni nu se uită îndărăt. 9Prădați argintul! Prădați aurul! Comorile sunt fără fund, slava de tot felul de lucruri plăcute. 10Ea este deșartă și pustiită, stoarsă cu totul! și i se topește inima
2.10
Is. 13.7,8
și‐i tremură genunchii
2.10
Dan. 5.6
și o durere ascuțită este în toate
2.10
Ier. 30.6
coapsele și toate fețele lor
2.10
Ioel 2.6
au îngălbenit. 11Unde este culcușul
2.11
Iov 4.10,11Ezec. 19.2‐7
leilor și locul unde pășteau puii de lei, unde se plimba leul, leoaica, puiul de leu și nu era cine să‐i înspăimânte? 12Leul sfâșia îndeajuns pentru puii săi și sugruma pentru leoaicele sale și umplea cu pradă vizuinile sale și cu fiare sfâșiate culcușurile sale. 13Iată
2.13
Ezec. 29.3
38.3
39.1
, eu sunt împotriva ta, zice Domnul oștirilor, și voi arde carele sale în fum și pe puii tăi de leu îi va mistui sabia și voi stârpi prada ta de pe pământ și nu se va mai auzi glasul solilor
2.13
2 Reg. 18.17,19
19.9,23
tăi.

3

Fărădelegile Ninivei și pedeapsa ei

31Vai de cetatea

3.1
Ezec. 22.2,3
24.6,9Hab. 2.12
de sânge, plină toată de minciună și asuprire! răpirea n‐o părăsește. 2Pocnetul bicelor și vuietul uruitului
3.2
Ier. 47.3
roatelor și tropăitul cailor și hurduitul carelor!… 3Călărețul care se aruncă și flacăra sabiei și fulgerul suliței și o mulțime de uciși și grămezi de trupuri moarte și trupuri fără sfârșit!… se împiedică de trupurile lor! 4Din pricina mulțimii curviilor curvei atrăgătoare, fiermecătoarea
3.4
Is. 47.9,12Ap. 18.2,3
care vinde neamurile prin curviile ei și familiile prin farmecele ei. 5Iată
3.5
Cap. 2.13.
eu sunt împotriva ta, zice Domnul oștirilor. Și‐ți voi ridica poalele
3.5
Is. 47.2,3Ier. 13.22,26Ezec. 16.37Mica 1.11
peste fața ta și voi arăta
3.5
Hab. 2.16
neamurilor goliciunea ta și împărățiilor rușinea ta. 6Și voi arunca murdărie urîcioasă asupra ta și te voi înjosi
3.6
Mal. 2.9
și te voi face de priveliște
3.6
Evr. 10.33
. 7Și va fi așa: Toți cei ce te vor vedea
3.7
Ap. 18.10
vor fugi de tine și vor zice: S‐a pustiit Ninive! Cine o va
3.7
Ier. 15.5
boci? Unde să‐ți caut mângâietori? 8Oare ești
3.8
Amos 6.2
tu mai bună decât No‐Amon
3.8
Ier. 46.25,26Ezec. 30.14‐16
, care locuia pe râuri cu ape în jurul său; a cărei întăritură era marea și al cărei zid era marea? 9Etiopia și Egiptul erau tăria sa și era fără sfârșit; Putul și libienii erau printre cei care te ajutau. 10Totuși ea a fost dusă și s‐a dus în robie și pruncii săi
3.10
Ps. 137.9Is. 13.16Osea 13.16
au fost zdrumicați la colțurile
3.10
Plâng. 2.19
tuturor ulițelor. S‐a aruncat sorțul
3.10
Ioel 3.3Obad. 11
peste fruntașii săi și toți cei mari ai săi au fost puși în lanțuri. 11Și
3.11
Ier. 25.17,27
tu te vei îmbăta, te vei ascunde și vei căuta un loc de scăpare dinaintea vrăjmașului. 12Toate cetățuile tale sunt ca niște smochini
3.12
Ap. 6.13
cu roadele lor dintâi. Când îi scutură, ele cad în gura celui ce le mănâncă. 13Iată, poporul
3.13
Ier. 50.37
51.30
tău în mijlocul tău este ca femeile. Porțile țării tale sunt deschise mari înaintea vrăjmașilor tăi, focul îți mistuie zăvoarele
3.13
Ps. 147.13Ier. 51.20
. 14Scoate apă pentru împresurare, întărește‐ți întăririle
3.14
Cap. 2.1.
, calcă pământul și frământă lutul, gătește cuptorul de cărămizi! 15Acolo focul te va mistui; sabia te va stârpi; te va mistui ca
3.15
Ioel 1.4
forfecarul: înmulțește‐te ca forfecarul, înmulțește‐te ca lăcusta. 16Ți‐ai înmulțit negustorii mai mult decât stelele cerurilor: forfecarul se întinde și zboară. 17Cei încununați ai tăi
3.17
Ap. 9.7
sunt ca lăcustele și căpitanii tăi ca o ceată de lăcuste, care tăbărăsc în desiș în răcoarea zilei; dar când răsare soarele, zboară și nu se mai cunoaște locul unde au fost. 18Păstorii
3.18
Ex. 15.16Ps. 76.6
tăi dorm, împărate
3.18
Ier. 50.18Ezec. 31.3
al Asiriei, cei măreți ai tăi sunt culcați acolo, poporul tău este împrăștiat
3.18
1 Reg. 22.17
pe munți și nu este cine să‐l strângă. 19Nu este nicio ușurare pentru rana
3.19
Mica 1.9
ta, lovitura ta este foarte rea. Toți câți
3.19
Plâng. 2.15Țef. 2.15Is. 14.8
vor auzi de tine vor bate din palme. Căci peste cine n‐a trecut răutatea ta necurmat?