Numărul celor întorși sub Zorobabel
71Și a fost așa: după ce s‐a zidit zidul și au așezat
ușile, au fost puși ușierii și cântăreții și leviții. 2Și am dat lui Hanani, fratele meu, și lui Hanania, mai marele peste cetățuie, însărcinare asupra Ierusalimului: căci el era om credincios și se temea
de Dumnezeu mai mult decât mulți. 3Și le‐am zis: Să nu deschidă porțile Ierusalimului până va arde soarele; și pe când erau ei încă acolo, porțile să fie prinse bine și să pună paznici din locuitorii Ierusalimului, fiecare la straja sa și fiecare dinaintea casei sale. 4Și cetatea era largă și mare, dar poporul puțin în ea și casele nu erau zidite. 5Și Dumnezeul meu mi‐a pus în inimă să adun pe cei mari și pe dregători și pe popor ca să‐i scriu în cartea nașterilor. Și am aflat cartea nașterilor acelora care se suiseră mai întâi și am aflat scris în ea: 6Aceștia
sunt fiii ținutului, care s‐au suit din robie din cei ce fuseseră strămutați, pe care i‐a strămutat Nebucadnețar împăratul Babilonului și care s‐au întors la Ierusalim și în Iuda fiecare la cetatea sa; 7care au venit cu Zorobabel, Iosua, Neemia, Azaria, Raamia, Nahamani, Mardoheu, Bilșan, Misperet, Bigvai, Nehum, Baana. Numărul bărbaților poporului Israel era: 8copiii lui Pareoș, două mii o sută șaptezeci și doi; 9copiii lui Șefatia, trei sute șaptezeci și doi; 10copiii lui Arah, șase sute cincizeci și doi; 11copiii lui Pahat‐Moab, din copiii lui Iosua și ai lui Ioab, două mii opt sute optsprezece; 12copiii lui Elam, o mie două sute cincizeci și patru; 13copiii lui Zatu, opt sute patruzeci și cinci; 14copiii lui Zacai, șapte sute șaizeci; 15copiii lui Binui, șase sute patruzeci și opt; 16copiii lui Bebai, șase sute douăzeci și opt; 17copiii lui Azgad, două mii trei sute douăzeci și doi; 18copiii lui Adonicam, șase sute șaizeci și șapte; 19copiii lui Bigvai, două mii șaizeci și șapte; 20copiii lui Adin, șase sute cincizeci și cinci; 21copiii lui Ater, de la Ezechia, nouăzeci și opt; 22copiii lui Hașum, trei sute douăzeci și opt; 23copiii lui Bețai, trei sute douăzeci și patru; 24copiii lui Harif, o sută doisprezece; 25copiii lui Gabaon, nouăzeci și cinci; 26bărbații din Betleem și Netofa, o sută optzeci și opt; 27bărbații de la Anatot, o sută douăzeci și opt; 28bărbații din Bet‐Azmavet, patruzeci și doi; 29bărbații din Chiriat‐Iearim, din Chefira și din Beerot, șapte sute patruzeci și trei; 30bărbații din Rama și Gheba, șase sute douăzeci și unu; 31bărbații din Micmas, o sută douăzeci și doi; 32bărbații din Betel și Ai, o sută douăzeci și trei; 33bărbații celuilalt Nebo, cincizeci și doi; 34copiii celuilalt Elam
, o mie două sute cincizeci și patru; 35copiii lui Harim, trei sute douăzeci; 36copiii Ierihonului, trei sute patruzeci și cinci; 37copiii lui Lod, lui Hadid și lui Ono, șapte sute douăzeci și unu; 38copiii lui Senaa, trei mii nouă sute treizeci. 39Preoții: Copiii lui Iedaia
, din casa lui Iosua, nouă sute șaptezeci și trei; 40copiii lui Imer
, o mie cincizeci și doi; 41copiii lui Pașhur
24.9
, o mie două sute patruzeci și șapte: 42copiii lui Harim
, o mie șaptesprezece. 43Leviții: Copiii lui Iosua, din Cadmiel, din copiii lui Hodva, șaptezeci și patru. 44Cântăreții: Copiii lui Asaf, o sută patruzeci și opt. 45Ușierii: Copiii lui Șalum, copiii lui Ater, copiii lui Talmon, copiii lui Acub, copiii lui Hatita, copiii lui Șobai, o sută treizeci și opt. 46Netinimii: copiii lui Țiha, copiii lui Hasufa, copiii lui Tabaot; 47copiii lui Cheros, copiii lui Sia, copiii lui Padon: 48copiii lui Lebana, copiii lui Hagaba, copiii lui Salmai; 49copiii lui Hanan, copiii lui Ghidel, copiii lui Gahar; 50copiii lui Reaia, copiii lui Rețin, copiii lui Necoda, 51copiii lui Gazam, copiii lui Uza, copiii lui Paseah; 52copiii lui Besai, copiii lui Mehunim, copiii lui Nefișim; 53copiii lui Bacbuc, copiii lui Hacufa, copiii lui Harhur; 54copiii lui Bațlit, copiii lui Mehida, copiii lui Harșa; 55copiii lui Barcos, copiii lui Sisera, copiii lui Tamah; 56copiii lui Nețiah, copiii lui Hatifa; 57copiii slujitorilor lui Solomon: copiii lui Sotai, copiii lui Sofieret, copiii lui Perida; 58copiii lui Iaala, copiii lui Darcon, copiii lui Ghidel; 59copiii lui Șefatia, copiii lui Hatil, copiii lui Pocheret‐Hațebaim, copiii lui Amon. 60Toți netinimii și copiii slujitorilor lui Solomon, trei sute nouăzeci și doi. 61Și
aceștia sunt aceia care s‐au suit de la Tel‐Melah și Tel‐Harșa, Cherub‐Adon și Imer: dar nu și‐au putut arăta casa părintească, nici sămânța, dacă erau din Israel: 62copiii lui Delaia, copiii lui Tobia, copiii lui Necoda, șase sute patruzeci și doi. 63Și dintre preoți: copiii lui Hobaia, copiii lui Hacoț, copiii lui Barzilai, care și‐a luat nevasta din fetele lui Barzilai galaaditul și s‐a numit după numele lor. 64Aceștia și‐au căutat cartea nașterilor, dar nu s‐a găsit; pentru aceea au fost îndepărtați ca întinați din preoție. 65Și Tirșata le‐a zis să nu mănânce din lucrurile preasfinte până nu se va ridica preotul cu Urim și Tumim. 66Toată obștea împreună era patruzeci și două de mii trei sute șaizeci, 67afară de slujitorii lor și de slunicele lor, din care erau șapte mii trei sute treizeci și șapte: și printre ei aveau două sute patruzeci și cinci de cântăreți și cântărețe. 68Aveau șapte sute treizeci și șase de cai, două sute patruzeci și cinci de catâri; 69patru sute treizeci și cinci de cămile și șase mii șapte sute douăzeci de măgari. 70Și unii din capii părintești au dăruit pentru lucru. Tirșata
a dăruit vistieriei o mie de darici de aur, cincizeci de străchini, cinci sute treizeci de cămăși preoțești. 71Și din capii părintești au dăruit la vistieria lucrului douăzeci de mii de darici
de aur și două mii două sute de mine de argint. 72Și ce a dăruit celălalt popor a fost douăzeci de mii de darici de aur și două mii de mine de argint și șaizeci și șapte de cămăși preoțești. 73Și preoții și leviții și ușierii și cântăreții și unii din popor și netinimii și tot Israelul au locuit în cetățile lor
. Și când a venit luna a șaptea, copiii lui Israel erau în cetățile lor.
Citirea legii
81Atunci tot poporul
s‐a adunat ca un singur om în locul deschis care era dinaintea porții
apelor; și au vorbit lui Ezra, cărturarul
, să aducă cartea legii lui Moise, pe care o poruncise Domnul lui Israel. 2Și Ezra, preotul, a adus obștei legea înaintea bărbaților
și femeilor și tuturor care puteau auzi cu înțelegere, în întâia
zi a lunii a șaptea. 3Și a citit în ea înaintea pieței care era înaintea porții apelor, de dimineață până la amiază înaintea bărbaților și femeilor și a celor care puteau înțelege. Și urechile întregului popor erau la cartea legii. 4Și Ezra, cărturarul, sta pe o înălțime de lemn, pe care o făcuseră înadins: și lângă el stăteau: Matitia și Șema și Anaia și Urie și Hilchia și Maaseia, la dreapta lui; și la stânga lui: Pedaia și Mișael și Malchia și Hașum și Hașbadana, Zaharia și Meșulam. 5Și Ezra a deschis cartea în ochii întregului popor (căci era mai sus decât tot poporul), și când a deschis‐o, tot poporul s‐a
sculat. 6Și Ezra a binecuvântat pe Domnul Dumnezeul cel mare, și tot poporul a răspuns
: Amin, amin! ridicând mâinile
, și și‐au plecat
12.272 Cron. 20.18
capetele, și s‐au închinat Domnului cu fețele la pământ. 7Și Iosua și Bani și Șerebia, Iamin, Acub, Șabetai, Hodia, Maaseia, Chelita, Azaria, Iozabad, Hanan, Pelaia și leviții lămureau poporului legea
și poporul sta la locul său. 8Și au citit lămurit din carte în legea lui Dumnezeu, și dădeau înțelesul și lămureau cele citite.
Prăznuirea colibilor
9Și Neemia
, care era Tirșata, și Ezra preotul, cărturarul, și leviții
care lămureau poporului, au zis către tot poporul: Ziua aceasta
este sfântă pentru Domnul Dumnezeul vostru, nu jeliți
, nici nu plângeți. Căci tot poprul plângea, când au auzit cuvintele legii. 10Și le‐a zis: Mergeți pe calea voastră, mâncați ce este gras și beți ce este dulce și trimiteți părți
la cei ce n‐au nimic pregătit; căci ziua aceasta este sfântă Domnului nostru; și nu vă întristați, căci bucuria Domnului este tăria voastră. 11Și leviții au liniștit tot poporul zicând: Tăceți! Căci ziua aceasta este sfântă, și nu vă întristați. 12Și tot poporul s‐a dus pe calea lor, ca să mănânce și să bea și să trimită părți
și să facă o bucurie mare, pentru că înțeleseseră
cuvintele care li se spuseseră. 13Și a doua zi capii părintești din tot poporul, preoții și leviții, s‐au adunat la Ezra, cărturarul, ca să ia aminte la cuvintele legii. 14Și au aflat scris în legea pe care o poruncise Domnul prin Moise, că copiii lui Israel să locuiască în colibe
la sărbătoarea lunii a șaptea, 15și să vestească
și să strige în toate cetățile lor și la Ierusalim
zicând: Ieșiți la munte și luați ramuri
de măslin și ramuri de măslin sălbatic și ramuri de mirt și ramuri de finici și ramuri de copaci tufoși, ca să faceți colibi, după cum este scris. 16Și poporul a ieșit și a adus și și‐au făcut colibi, fiecare pe acoperișul
casei sale și în curțile sale și în curțile casei lui Dumnezeu și în piața porții apelor
și în piața porții
lui Efraim. 17Și toată obștea celor ce se întorseseră din robie și‐au făcut colibi: căci din zilele lui Iosua, fiul lui Nun, până în ziua aceca, copiii lui Israel nu făcuseră așa. Și a fost foarte mare bucurie
. 18Și zi
de zi, din ziua întâi până în ziua de pe urmă, a citit în cartea legii lui Dumnezeu. Și au făcut sărbătoarea șapte zile; și a opta zi a fost o adunare de sărbătoare, după rânduială
.
Postul și mărturisirea păcatelor
91Și în ziua a douăzeci și patra a
acestei luni, copiii lui Israel s‐au adunat cu post și cu saci
și pământ peste ei. 2Și sămânța lui Israel s‐a despărțit
de toți străinii și au stătut și au mărturisit păcatele lor și nelegiuirile părinților lor. 3Și s‐au sculat pe locul lor și au citit
în cartea legii Domnului Dumnezeului lor, a patra parte din zi; și altă a patra parte au mărturisit și s‐au închinat Domnului Dumnezeului lor. 4Și s‐au sculat pe înălțime, dintre leviți: Iosua și Bani, Cadmiel, Șebania, Buni, Șerebia, Bani și Chenani și au strigat cu glas tare către Domnul Dumnezeul lor. 5Și leviții: Iosua și Cadmiel, Bani, Hașabnia, Șerebia, Hodia, Șebania și Petahia an zis: Sculați‐vă, binecuvântați pe Domnul Dumnezeul vostru din veac în veac: și binecuvântat să fie numele slavei
tale care este înălțat peste orice binecuvântare și lauda. 6Tu singur
ești Domnul, tu singur; tu ai făcut
cerurile, cerurile
cerurilor și toată
oștirea lor, pământul și tot ce este în el, mările și tot ce este în ele, și tu faci să trăiască
toate; și ție ți se închină oștirea cerurilor. 7Tu ești același, Doamne Dumnezeule, care ai ales pe Avram
12.1
și l‐ai scos din Urul haldeilor și i‐ai pus numele Avraam
; 8și i‐ai aflat inima credincioasă
înaintea ta și ai făcut cu el un legământ
15.18
17.7,8
că‐i vei da țara cananitului, a hetitului, a amoritului, a ferezitului, a iebusitului și a ghirgasitului, că o vei da seminței sale, și ai împlinit
cuvintele tale, căci ești drept. 9Și ai văzut
3.7
strâmtorarea părinților noștri în Egipt și ai auzit
strigarea lor la Marea‐Roșie; 10și ai arătat
semne și minuni asupra lui Faraon și asupra tuturor slujitorilor săi și asupra întregului popor al țării sale, căci ai cunoscut că s‐au semețit
împotriva lor și ți‐ai făcut
un nume, ca astăzi. 11Și ai despicat
marea înaintea lor și au trecut pe uscat prin mijlocul mării; și ai aruncat pe urmăritorii lor în adâncuri ca o piatră
în ape puternice. 12Și i‐ai călăuzit
ziua printr‐un stâlp de nor și noaptea printr‐un stâlp de foc, ca să le luminezi calea pe care aveau să meargă. 13Și te‐ai pogorât
20.1
pe muntele Sinai și ai vorbit cu ei din ceruri și le‐ai dat judecăți drepte
și legi adevărate, așezăminte bune și porunci: 14și le‐ai făcut cunoscut sabatul
tău cel sfânt și le‐ai dat porunci și așezăminte și legi prin mâna lui Moise, robul tău: 15și le‐ai dat pâine
din ceruri pentru foamea lor și le‐ai scos apă
din stâncă pentru setea lor; și le‐ai poruncit să intre
ca să stăpânească țara pentru care ți‐ai ridicat mâna ta că le‐o vei da. 16Dar ei și părinții noștri
s‐au semețit și și‐au înțepenit
grumazul și n‐au ascultat de poruncile tale, 17și n‐au voit s‐asculte și nu și‐au adus aminte de
minunile tale, pe care le‐ai făcut cu ei, ci și‐au înțepenit grumazul și în răzvrătirea lor și‐au pus un cap
ca să se întoarcă în robia lor: dar tu ești un Dumnezeu al iertării, milos și îndurător
, încet la mânie și plin de bunătate, și nu i‐ai părăsit. 18Chiar când
și‐au făcut un vițel turnat și au zis: Acesta este Dumnezeul tău care te‐a scos din Egipt! și au făcut mare întărâtare; 19totuși tu în milele
tale cele multe nu i‐ai părăsit în pustie: stâlpul de nor nu s‐a depărtat de peste ei ziua ca să‐i călăuzească în cale; nici
stâlpul de foc noaptea ca să le lumineze calea pe care aveau să meargă. 20Și le‐ai dat și Duhul
tău cel bun spre a‐i înțelepți, și nu le‐ai oprit mana
ta de la gură și le‐ai dat apă
pentru setea lor. 21Și i‐ai hrănit patruzeci
de ani în pustie; nimic nu le‐a lipsit; veșmintele
29.5
nu li s‐au învechit și picioarele nu li s‐au umflat. 22Și le‐ai dat împărății și popoare și i‐ai împărțit în laturi și au luat în stăpânire țara lui Sihon
și țara împăratului Hesbonului și țara lui Og, împăratul Basanului. 23Și ai înmulțit
pe copiii lor ca stelele cerurilor și i‐ai adus în țara despre care ai zis părinților lor să intre ca s‐o ia în stăpânire. 24Și copiii au intrat
și au
stăpânit țara și ai supus înaintea lor pe locuitorii țării, pe cananiți, și i‐ai dat în mâinile lor pe ei, pe împărații lor și pe popoarele țării, ca să facă cu ei după voia lor. 25Și au luat cetăți tari și pământ gras
, și au luat în stăpânire case
pline cu toate bunătățile, puțuri săpate, vie și grădini de măslini și pomi roditori cu prisosință: și au mâncat și s‐au săturat și s‐au îngrășat
și s‐au desfătat prin marea ta bunătate
. 26Dar s‐au răzvrătit și s‐au răsculat
împotriva ta, și au aruncat legea
ta înapoia spatelor lor, și au ucis pe prorocii
19.102 Cron. 24.20,21Mat. 23.37Fapte. 7.52
tăi care au mărturisit împotriva lor ca să‐i întoarcă la tine și au făcut mari întărâtări. 27Și
3.8Ps. 106.41,42
i‐ai dat în mâna asupritorilor lor și i‐au asuprit: și în vremea strâmtorării lor au strigat către tine și i‐ai auzit din ceruri
și după milele tale cele multe le‐ai dat mântuitori
3.9
care i‐au mântuit din mâna asupritorilor lor. 28Dar îndată ce aflau odihnă, iarăși făceau rău
4.1
5.31
6.1
înaintea ta: și‐i lăsai în mâna vrăjmașilor lor și‐i stăpâneau; și iarăși strigau către tine și‐i auzeai din ceruri și de multe
ori i‐ai scăpat după milele tale. 29Și ai mărturisit împotriva lor ca să‐i întorci la legea ta, dar s‐au semețit
și n‐au ascultat poruncile tale, ci au păcătuit împotriva judecăților tale, (pe
care dacă le va face omul, va trăi prin ele), și au avut un umăr îndărătnic și și‐au învârtoșat grumazul și n‐au ascultat. 30Și mulți ani i‐ai îngăduit și ai mărturisit
25.4
împotriva lor prin Duhul tău, prin prorocii
tăi; dar n‐au plecat urechea și i‐ai dat în mâna
42.24
popoarelor țărilor. 31Dar pentru milele tale cele multe nu i‐ai nimicit
5.10,18
, nici nu i‐ai părăsit, căci ești un Dumnezeu milos
și îndurător. 32Și acum Dumnezeul nostru, Dumnezeul cel mare, cel puternic
și cel înfricoșat, care păzești legământul și îndurarea, să nu se pară mică înaintea ta toată tulburarea care a venit asupra noastră, asupra împăraților noștri, mai marilor noștri și preoților noștri și prorocilor noștri și părinților noștri și întregului tău popor, din zilele
împăraților Asiriei până în ziua de astăzi. 33Dar tu
ești drept în tot ce a venit asupra noastră, căci ai făcut după adevăr și noi am
păcătuit. 34Și împărații noștri, mai marii noștri, preoții noștri și părinții noștri n‐au împlinit legea ta și n‐au dat ascultare poruncilor tale și mărturiilor tale cu care ai mărturisit împotriva lor. 35Și nu ți‐au slujit
în împărăția lor și în marea ta bunătate
pe care le‐ai dat‐o și în țara
cea lată și grasă ce le‐ai dat‐o și nici nu s‐au întors de la faptele lor cele rele. 36Iată suntem robi
în ziua aceasta, și țara pe care ai dat‐o părinților noștri ca să mănânce rodul și bunătățile ei, iată suntem robi în ea. 37Și ea dă
venit mare împăraților pe care i‐ai pus asupra noastră pentru păcatele noastre: și ei domnesc
peste trupurile noastre și peste vitele noastre după placul lor și noi suntem în strâmtorare mare. 38Și pentru toate acestea, noi facem
34.31Ezra 10.3
un legământ statornic și‐l scriem; și mai marii noștri, leviții noștri și preoții noștri sunt la
pecetluire.
