Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
10

Trâmbițele

101Și Domnul a vorbit lui Moise zicând: 2Fă‐ți două trâmbițe de argint; să le faci de lucru bătut și să‐ți slujească pentru chemarea

10.2
Is. 1.13
adunării și pentru plecarea taberelor. 3Și când
10.3
Ier. 4.5Ioel 2.15
vor sufla cu ele, să se strângă toată adunarea la tine la intrarea cortului întâlnirii. 4Și când vor sufla cu una, atunci să se strângă la tine mai marii, capii
10.4
Ex. 18.217.2
miilor lui Israel. 5Și când veți sufla alarmă, să plece taberele
10.5
Cap. 2.3.
cele tăbărâte spre răsărit. 6Și când veți sufla alarmă a doua oară, să plece taberele cele tăbărâte spre miazăzi
10.6
Cap. 2.10.
. Să sufle alarma la plecarea lor. 7Și când va fi să fie strânsă adunarea, să suflați
10.7
Vers. 3.
, dar să nu suflați
10.7
Ioel 2.1
alarmă. 8Și
10.8
Cap. 31.6.
fiii lui Aaron, preoții, să sufle în trâmbițe și ele să vă fie un așezământ în veac în neamurile voastre. 9Și
10.9
Cap. 31.6.
când veți ieși la război în țara voastră împotriva vrăjmașului care vă va asupri
10.9
Jud. 2.18
4.3
6.9
10.8,121 Sam. 10.18Ps. 106.42
, atunci să suflați alarmă cu trâmbițele; și veți fi amintiți
10.9
Gen. 8.1Ps. 106.4
înaintea Domnului Dumnezeului vostru și veți fi mântuiți de vrăjmașii voștri. 10Și
10.10
Cap. 29.1.
în ziua bucuriei voastre și la sărbătorile voastre și la începutul lunilor voastre să suflați în trâmbițe peste arderile de tot ale voastre și peste jertfele voastre de pace; și vă vor fi spre amintire
10.10
Vers. 9.
înaintea Dumnezeului vostru. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.

Plecarea din Sinai

11Și a fost așa: în anul al doilea în luna a doua, la douăzeci ale lunii, norul

10.11
Cap. 9.17.
s‐a ridicat de pe locașul mărturiei. 12Și copii lui Israel au plecat după călătoriile
10.12
Ex. 40.36
lor din pustia
10.12
Ex. 19.19.5
Sinai și norul a stătut în pustia
10.12
Gen. 21.21Deut. 1.1
Paran. 13Și au plecat, pentru întâia oară, după porunca
10.13
Vers. 5, 6. Cap. 2.34.
Domnului prin Moise. 14Și
10.14
Cap. 2.3, 9.
mai întâi a plecat steagul taberei copiilor lui Iuda după oștile lor; și peste oastea sa era Nahșon
10.14
Cap. 1.7.
, fiul lui Aminadab. 15Și peste oastea seminției copiilor lui Isahar era Netaneel, fiul lui Tuar. 16Și peste oastea seminției copiilor lui Zabulon era Eliab, fiul lui Helon. 17Și
10.17
Cap. 1.51.
locașul a fost desfăcut și fiii lui Gherșon și fiii lui Merari au plecat ducând
10.17
Cap. 4.24, 31;
locașul. 18Și steagul
10.18
Cap. 2.10, 16.
taberei lui Ruben a plecat după oștile lor; și peste oastea sa era Elițur, fiul lui Ședeur. 19Și peste oastea seminției copiilor lui Simeon era Șelumiel, fiul lui Țurișadai. 20Și peste oastea seminției copiilor lui Gad era Eliasaf, fiul lui Deuel. 21Și chehatiții au plecat ducând locașul sfințit
10.21
Cap. 4.4, 15;
și ceilalți au așezat cortul până la venirea lor. 22Și steagul
10.22
Cap. 2.18, 24.
taberei copiilor lui Efraim a plecat după oștile lor; și peste oastea sa era Elișama, fiul lui Amihud. 23Și peste oastea seminției copiilor lui Manase era Gamliel, fiul lui Pedahțur. 24Și peste oastea seminției copiilor lui Beniamin era Abidan, fiul lui Ghideoni. 25Și
10.25
Cap. 2.25, 31.
a plecat steagul taberei copiilor lui Dan, coada tuturor taberelor, după oștile lor; și peste oastea sa era Ahiezer, fiul lui Amișadai. 26Și peste oastea seminției copiilor lui Așer era Paguiel, fiul lui Ocran. 27Și peste oastea seminției copiilor lui Neftali era Ahira, fiul lui Enan. 28Acestea
10.28
Cap. 2.34.
au fost plecările copiilor lui Israel după oștile lor; și au plecat.

Moise și Hobab

29Și Moise a zis lui Hobab, fiul lui Reuel

10.29
Ex. 2.18
Madianitul, socrul lui Moise: Noi plecăm la locul despre care Domnul a zis: Îl
10.29
Gen. 12.7
voi da vouă! Vino cu noi și‐ți
10.29
Jud. 1.16
4.11
vom face bine, căci
10.29
Gen. 32.12Ex. 3.8
6.7,8
Domnul a vorbit bine despre Israel. 30Și el i‐a zis: Nu voi merge, ci mă voi duce în țara mea și la rudenia mea. 31Și el a zis: Rogu‐te, nu ne lăsa, căci tu știi unde să tăbărâm în pustie și ne vei fi în
10.31
Iov 29.15
loc de ochi. 32Și va fi așa: dacă vei veni cu noi, da, va fi așa: orice bine
10.32
Jud. 1.16
ne va face Domnul așa îți vom face și noi ție. 33Și au plecat din muntele
10.33
Ex. 3.1
Domnului cale de trei zile. Și chivotul legământului Domnului a mers
10.33
Deut. 1.33Ios. 3.3,4,6Ps. 132.8Ier. 31.2Ezec. 20.6
înaintea lor cale de trei zile, ca să le caute un loc de odihnă. 34Și
10.34
Ex. 13.21Neem. 9.12,19
norul Domnului era deasupra lor ziua când au plecat din tabără. 35Și a fost așa: când pleca chivotul, Moise zicea: Scoală‐te
10.35
Ps. 68.1,2
132.8
, Doamne, și să se risipească vrăjmașii tăi; și să fugă dinaintea feței tale cei ce te urăsc! 36Și când se odihnia, zicea: Întoarce‐te, Doamne, la zecile de mii ale miilor lui Israel.