Pribegirea prin pustie
141Și toată adunarea și‐a ridicat glasul și a strigat și poporul
a plâns în noaptea aceea. 2Și
17.3Ps. 106.25
toți copiii lui Israel au cârtit împotriva lui Moise și împotriva lui Aaron și toată adunarea le‐a zis: O
, de am fi murit în țara Egiptului! Sau de am fi murit în această pustie! 3Și pentru ce ne‐a adus Domnul în țara aceasta, ca să cădem de sabie, ca nevestele noastre și copilașii noștri să fie de pradă? Oare n‐ar fi mai bine pentru noi să ne întoarcem în Egipt? 4Și au zis unul către altul: Să
punem un cap și
să ne întoarcem în Egipt. 5Atunci Moise
și Aaron au căzut pe fețele lor înaintea întregii adunări a copiilor lui Israel. 6Și
Iosua, fiul lui Nun, și Caleb, fiul lui Iefune, care erau din cei ce iscodiseră țara, și‐au rupt hainele. 7Și au vorbit către toată adunarea copiilor lui Israel zicând: Țara
Deut. 1.25
, pe care am străbătut‐o ca s‐o iscodim, este o țară foarte, foarte bună. 8Dacă Domnul
22.201 Reg. 10.9Ps. 22.8
147.10,11Is. 62.4
va avea plăcere de noi, ne va aduce în țara aceasța și ne‐o va da, țară
în care curge lapte și miere. 9Numai
nu vă răzvrătiți împotriva Domnului și
20.3
nu vă temeți de poporul țării, căci ei
sunt pâine pentru noi; ocrotirea lor s‐a depărtat de la ei și
31.6,8Ios. 1.5Jud. 1.222 Cron. 13.12
15.2
20.17
32.8Ps. 46.7,11Is. 41.10Amos 5.14Zah. 8.23
Domnul este cu noi; nu vă temeți de ei. 10Și
toată adunarea a vorbit să‐i ucidă cu pietre. Și
24.16,17
40.34Lev. 9.2320.6
slava Domnului s‐a arătat tuturor copiilor lui Israel în cortul întâlnirii. 11Și Domnul a zis lui Moise: Până când mă
Deut. 9.7,8,22Ps. 95.8Evr. 3.8,16
va disprețui poporul acesta? Și până când nu
9.23Ps. 78.22,32,42
106.24In. 12.37Evr. 3.18
vor crede ei în mine, pentru toate semnele pe care le‐am făcut între ei? 12Îi voi lovi cu ciumă și‐i voi stârpi, și
pe tine te voi face un popor mai mare și mai tare decât ei. 13Și
32.27Ezec. 20.9,14
Moise a zis Domnului: Dar egiptenii vor auzi; căci prin puterea ta ai scos pe poporul acesta din mijlocul lor. 14Și vor spune locuitorilor acestei țări, care
5.1
au auzit că tu, Doamne, ești în mijlocul acestui popor, că tu, Doamne, ești văzut ochi către ochi și că norul
40.38Neem. 9.12Ps. 78.14
105.39
tău stă deasupra lor, și că tu mergi înaintea lor, într‐un stâlp de nor ziua și într‐un stâlp de foc noaptea. 15Și acum dacă vei omorî pe poporul acesta ca pe un singur om, atunci neamurile care au auzit vestea ta vor vorbi, zicând: 16Fiindcă Domnul n‐a putut
să aducă pe poporul acesta în țara pe care le‐o jurase, de aceea i‐a omorât în pustie. 17Și acum, rogu‐te, să se mărească puterea Domnului după cum ai vorbit zicând: 18Domnul este încet
145.8Iona 4.2
la mânie și bogat în îndurare, care iartă nelegiuirea și călcarea de lege și care nu socotește pe cel vinovat nevinovat, care cercetează
34.7
nelegiuirea părinților în copii până în al treilea și al patrulea neam. 19Iartă
, te rog, nelegiuirea poporului
acestuia după mărimea îndurării tale și
după cum ai iertat pe poporul acesta, din Egipt și până acum. 20Și Domnul a zis: Am iertat după
cuvântul tău. 21Dar cu adevărat, viu sunt eu, și tot
pământul se va umplea de slava Domnului. 22Căci
106.26Evr. 3.17,18
toți acei bărbați care au văzut slava mea și semnele mele, pe care le‐am făcut în Egipt și în pustie, și m‐au ispitit de zece
ori până acum și n‐au ascultat de glasul meu, 23de
Ezec. 20.15
vor vedea ei țara pe care am jurat‐o părinților lor! Niciunul din aceia care m‐au disprețuit n‐o vor vedea. 24Dar pe robul meu Caleb
, fiindcă a fost alt duh cu el și m‐a urmat pe deplin
, îl voi face să intre în țara în care s‐a dus, și sămânța lui o va stăpâni. 25Și amalecitul și cananitul locuiesc în vale. Mâine întoarceți‐vă și plecați
în pustie pe calea spre Marea‐Roșie. 26Și Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron zicând: 27Până când
Ex. 16.28Mat. 17.17
să rabd eu această adunare rea, care cârtește împotriva mea? Am
auzit cârtirile copiilor lui Israel cu care cârtesc împotriva mea. 28Spune‐le: Viu
32.11Deut. 1.35Evr. 3.17
sunt eu, zice Domnul, de nu vă voi face cum
ați vorbit în urechile mele! 29Trupurile voastre moarte vor cădea în pustia aceasta. Și toți
26.64
aceia, care au fost numărați dintre voi, după numărul vostru întreg, de la douăzeci de ani și mai sus, care ați cârtit împotriva mea, 30de veți intra voi în țara, pentru care mi‐am ridicat mâna că vă voi face să locuiți în ea, afară
32.12Deut. 1.36,38
de Caleb, fiul lui Iefune, și de Iosua, fiul lui Nun. 31Dar
pe pruncii voștri, despre care ați zis că vor fi pradă, îi voi face să intre și vor cunoaște țara pe care ați
disprețuit‐o voi. 32Și voi, trupurile
voastre moarte vor cădea în această pustie. 33Și copiii voștri vor
Ps. 107.40
fi păstori în pustie patruzeci
de ani, și vor purta
curviile voastre, până ce trupurile voastre moarte se vor pierde în pustie. 34După
numărul zilelor în care ați iscodit țara, patruzeci
de zile, de fiecare zi un an, vă veți purta nelegiuirile, patruzeci de ani, și veți cunoaște înstrăinarea mea de voi. 35Eu
, Domnul, am vorbit, de nu voi face aceasta la toată această adunare rea
1 Cor. 10.5
, care s‐a întâlnit împreună împotriva mea. Se vor pierde în pustia aceasta și vor muri în ea. 36Și
bărbații, pe care‐i trimisese Moise să iscodească țara, și care s‐au întors și au făcut pe toată adunarea să cârtească împotriva lui, aducând vorbă rea despre țară: 37bărbații aceia care au adus vorbă rea despre țară au murit
de rană înaintea Domnului. 38Dar
Ios. 14.6,10
Iosua, fiul lui Nun, și Caleb, fiul lui Iefune, au rămas vii din bărbații care merseseră să iscodească țara. 39Și Moise a spus aceste cuvinte tuturor copiilor lui Israel și poporul s‐a jelit
foarte mult. 40Și s‐au sculat de dimineață și s‐au suit pe vârful muntelui zicând: Iată‐ne
și ne vom sui la locul pe care l‐a făgăduit Domnul; căci am păcătuit. 41Și Moise a zis: Pentru ce călcați acum porunca Domnului? Căci nu veți izbuti
2 Cron. 24.20
! 42Nu vă suiți
, căci Domnul nu este în mijlocul vostru, ca să nu fiți bătuți dinaintea vrăjmașilor voștri. 43Căci amalecitul și cananitul sunt înaintea voastră și veți cădea de sabie; căci odată ce v‐ați abătut
de pe urma Domnului, Domnul nu va fi cu voi. 44Și s‐au încumetat
să se suie pe vârful muntelui, dar chivotul legământului Domnului și Moise nu s‐au mișcat din mijlocul taberei. 45Și
Deut. 1.44
amalecitul și cananitul, care locuiau pe muntele acela, s‐au pogorât și i‐au bătut și i‐au tăiat în bucăți până la
Jud. 1.17
Horma.