Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
14

Pribegirea prin pustie

141Și toată adunarea și‐a ridicat glasul și a strigat și poporul

14.1
Cap. 11.4.
a plâns în noaptea aceea. 2Și
14.2
Ex. 16.2
17.3Ps. 106.25
toți copiii lui Israel au cârtit împotriva lui Moise și împotriva lui Aaron și toată adunarea le‐a zis: O
14.2
Vers. 28, 29.
, de am fi murit în țara Egiptului! Sau de am fi murit în această pustie! 3Și pentru ce ne‐a adus Domnul în țara aceasta, ca să cădem de sabie, ca nevestele noastre și copilașii noștri să fie de pradă? Oare n‐ar fi mai bine pentru noi să ne întoarcem în Egipt? 4Și au zis unul către altul: Să
14.4
Neem. 9.17
punem un cap și
14.4
Deut. 17.16Fapte. 7.39
să ne întoarcem în Egipt. 5Atunci Moise
14.5
Cap. 16.4, 22.
și Aaron au căzut pe fețele lor înaintea întregii adunări a copiilor lui Israel. 6Și
14.6
Vers. 24, 30, 38. Cap. 13.6, 8.
Iosua, fiul lui Nun, și Caleb, fiul lui Iefune, care erau din cei ce iscodiseră țara, și‐au rupt hainele. 7Și au vorbit către toată adunarea copiilor lui Israel zicând: Țara
14.7
Cap. 13.27.
, pe care am străbătut‐o ca s‐o iscodim, este o țară foarte, foarte bună. 8Dacă Domnul
14.8
Deut. 10.152 Sam. 15.25,26
22.201 Reg. 10.9Ps. 22.8
147.10,11Is. 62.4
va avea plăcere de noi, ne va aduce în țara aceasța și ne‐o va da, țară
14.8
Cap. 13.27.
în care curge lapte și miere. 9Numai
14.9
Deut. 9.7,23,24
nu vă răzvrătiți împotriva Domnului și
14.9
Deut. 7.18
20.3
nu vă temeți de poporul țării, căci ei
14.9
Cap. 24.8.
sunt pâine pentru noi; ocrotirea lor s‐a depărtat de la ei și
14.9
Gen. 48.21Ex. 33.16Deut. 20.1,3,4
31.6,8Ios. 1.5Jud. 1.222 Cron. 13.12
15.2
20.17
32.8Ps. 46.7,11Is. 41.10Amos 5.14Zah. 8.23
Domnul este cu noi; nu vă temeți de ei. 10Și
14.10
Ex. 17.4
toată adunarea a vorbit să‐i ucidă cu pietre. Și
14.10
Ex. 16.10
24.16,17
40.34Lev. 9.2320.6
slava Domnului s‐a arătat tuturor copiilor lui Israel în cortul întâlnirii. 11Și Domnul a zis lui Moise: Până când mă
14.11
Vers. 23.
va disprețui poporul acesta? Și până când nu
14.11
Deut. 1.32
9.23Ps. 78.22,32,42
106.24In. 12.37Evr. 3.18
vor crede ei în mine, pentru toate semnele pe care le‐am făcut între ei? 12Îi voi lovi cu ciumă și‐i voi stârpi, și
14.12
Ex. 32.10
pe tine te voi face un popor mai mare și mai tare decât ei. 13Și
14.13
Ex. 32.12Ps. 106.23Deut. 9.26,27,28
32.27Ezec. 20.9,14
Moise a zis Domnului: Dar egiptenii vor auzi; căci prin puterea ta ai scos pe poporul acesta din mijlocul lor. 14Și vor spune locuitorilor acestei țări, care
14.14
Ex. 15.14Ios. 2.9,10
5.1
au auzit că tu, Doamne, ești în mijlocul acestui popor, că tu, Doamne, ești văzut ochi către ochi și că norul
14.14
Ex. 13.21
40.38Neem. 9.12Ps. 78.14
105.39
tău stă deasupra lor, și că tu mergi înaintea lor, într‐un stâlp de nor ziua și într‐un stâlp de foc noaptea. 15Și acum dacă vei omorî pe poporul acesta ca pe un singur om, atunci neamurile care au auzit vestea ta vor vorbi, zicând: 16Fiindcă Domnul n‐a putut
14.16
Deut. 9.28Ios. 7.9
să aducă pe poporul acesta în țara pe care le‐o jurase, de aceea i‐a omorât în pustie. 17Și acum, rogu‐te, să se mărească puterea Domnului după cum ai vorbit zicând: 18Domnul este încet
14.18
Ex. 34.6,7Ps. 103.8
145.8Iona 4.2
la mânie și bogat în îndurare, care iartă nelegiuirea și călcarea de lege și care nu socotește pe cel vinovat nevinovat, care cercetează
14.18
Ex. 20.5
34.7
nelegiuirea părinților în copii până în al treilea și al patrulea neam. 19Iartă
14.19
Ex. 34.9
, te rog, nelegiuirea poporului
14.19
Ps. 106.45
acestuia după mărimea îndurării tale și
14.19
Ps. 78.38
după cum ai iertat pe poporul acesta, din Egipt și până acum. 20Și Domnul a zis: Am iertat după
14.20
Ps. 106.23Iac. 5.161 In. 5.14,15,16
cuvântul tău. 21Dar cu adevărat, viu sunt eu, și tot
14.21
Ps. 72.19
pământul se va umplea de slava Domnului. 22Căci
14.22
Deut. 1.35Ps. 95.11
106.26Evr. 3.17,18
toți acei bărbați care au văzut slava mea și semnele mele, pe care le‐am făcut în Egipt și în pustie, și m‐au ispitit de zece
14.22
Gen. 31.7
ori până acum și n‐au ascultat de glasul meu, 23de
14.23
Cap. 32.11.
vor vedea ei țara pe care am jurat‐o părinților lor! Niciunul din aceia care m‐au disprețuit n‐o vor vedea. 24Dar pe robul meu Caleb
14.24
Deut. 1.36Ios. 14.6,8,9,14
, fiindcă a fost alt duh cu el și m‐a urmat pe deplin
14.24
Cap. 32.12.
, îl voi face să intre în țara în care s‐a dus, și sămânța lui o va stăpâni. 25Și amalecitul și cananitul locuiesc în vale. Mâine întoarceți‐vă și plecați
14.25
Deut. 1.40
în pustie pe calea spre Marea‐Roșie. 26Și Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron zicând: 27Până când
14.27
Vers. 11.
să rabd eu această adunare rea, care cârtește împotriva mea? Am
14.27
Ex. 16.12
auzit cârtirile copiilor lui Israel cu care cârtesc împotriva mea. 28Spune‐le: Viu
14.28
Vers. 23. Cap. 26.65;
sunt eu, zice Domnul, de nu vă voi face cum
14.28
Vers. 2.
ați vorbit în urechile mele! 29Trupurile voastre moarte vor cădea în pustia aceasta. Și toți
14.29
Cap. 1.45;
aceia, care au fost numărați dintre voi, după numărul vostru întreg, de la douăzeci de ani și mai sus, care ați cârtit împotriva mea, 30de veți intra voi în țara, pentru care mi‐am ridicat mâna că vă voi face să locuiți în ea, afară
14.30
Vers. 38. Cap. 26.65;
de Caleb, fiul lui Iefune, și de Iosua, fiul lui Nun. 31Dar
14.31
Deut. 1.39
pe pruncii voștri, despre care ați zis că vor fi pradă, îi voi face să intre și vor cunoaște țara pe care ați
14.31
Ps. 106.24
disprețuit‐o voi. 32Și voi, trupurile
14.32
1 Cor. 10.5Evr. 3.17
voastre moarte vor cădea în această pustie. 33Și copiii voștri vor
14.33
Cap. 32.13.
fi păstori în pustie patruzeci
14.33
Deut. 2.14
de ani, și vor purta
14.33
Ezec. 23.35
curviile voastre, până ce trupurile voastre moarte se vor pierde în pustie. 34După
14.34
Cap. 13.25.
numărul zilelor în care ați iscodit țara, patruzeci
14.34
Ps. 95.10Ezec. 4.6
de zile, de fiecare zi un an, vă veți purta nelegiuirile, patruzeci de ani, și veți cunoaște înstrăinarea mea de voi. 35Eu
14.35
Cap. 23.19.
, Domnul, am vorbit, de nu voi face aceasta la toată această adunare rea
14.35
Vers. 27, 29. Cap. 26.65.
, care s‐a întâlnit împreună împotriva mea. Se vor pierde în pustia aceasta și vor muri în ea. 36Și
14.36
Cap. 13.31, 32.
bărbații, pe care‐i trimisese Moise să iscodească țara, și care s‐au întors și au făcut pe toată adunarea să cârtească împotriva lui, aducând vorbă rea despre țară: 37bărbații aceia care au adus vorbă rea despre țară au murit
14.37
1 Cor. 10.10Evr. 3.17Iuda 5
de rană înaintea Domnului. 38Dar
14.38
Cap. 26.65.
Iosua, fiul lui Nun, și Caleb, fiul lui Iefune, au rămas vii din bărbații care merseseră să iscodească țara. 39Și Moise a spus aceste cuvinte tuturor copiilor lui Israel și poporul s‐a jelit
14.39
Ex. 33.4
foarte mult. 40Și s‐au sculat de dimineață și s‐au suit pe vârful muntelui zicând: Iată‐ne
14.40
Deut. 1.41
și ne vom sui la locul pe care l‐a făgăduit Domnul; căci am păcătuit. 41Și Moise a zis: Pentru ce călcați acum porunca Domnului? Căci nu veți izbuti
14.41
Vers. 25.
! 42Nu vă suiți
14.42
Deut. 1.42
, căci Domnul nu este în mijlocul vostru, ca să nu fiți bătuți dinaintea vrăjmașilor voștri. 43Căci amalecitul și cananitul sunt înaintea voastră și veți cădea de sabie; căci odată ce v‐ați abătut
14.43
2 Cron. 15.2
de pe urma Domnului, Domnul nu va fi cu voi. 44Și s‐au încumetat
14.44
Deut. 1.43
să se suie pe vârful muntelui, dar chivotul legământului Domnului și Moise nu s‐au mișcat din mijlocul taberei. 45Și
14.45
Vers. 43.
amalecitul și cananitul, care locuiau pe muntele acela, s‐au pogorât și i‐au bătut și i‐au tăiat în bucăți până la
14.45
Cap. 21.3.
Horma.

15

Legi asupra jertfelor în țară

151Și Domnul a vorbit lui Moise zicând: 2Vorbește

15.2
Vers. 18.
copiilor lui Israel și spune‐le: Când veți intra în țara locuințelor voastre, pe care v‐o dau, 3și
15.3
Lev. 12.3
veți aduce o jertfă arsă cu foc Domnului, o ardere de tot, sau o jertfă pentru împlinirea
15.3
Lev. 7.16
22.18,21
unei juruințe, sau un dar de bună voie, sau la sărbătorile
15.3
Lev. 23.8,12,36Deut. 16.10
voastre, ca să faceți un miros
15.3
Gen. 8.21Ex. 29.18
plăcut Domnului din cireadă sau din turmă; 4atunci
15.4
Lev. 2.1
6.14
cel ce își aduce darul Domnului să aducă dar
15.4
Ex. 29.40Lev. 23.13
de mâncare a zecea parte din floarea făinii frământată cu a patra
15.4
Lev. 14.10
parte dintr‐un hin de untdelemn. 5Și
15.5
Cap. 28.7, 14.
să aduci a patra parte dintr‐un hin de vin ca dar de băutură cu arderea de tot sau cu jertfa, pentru un miel. 6Și
15.6
Cap. 28.12, 14.
pentru un berbece să aduci ca dar de mâncare două zecimi de floarea făinii frământată cu untelemn și a treia parte dintr‐un hin de untdelemn, 7și să aduci a treia parte dintr‐un hin de vin, ca dar de băutură, miros plăcut Domnului. 8Și dacă vei aduce un vițel ca ardere de tot, sau ca jertfă pentru împlinirea unei juruințe, sau ca jertfă
15.8
Lev. 7.11
de pace Domnului, 9
15.9
Cap. 28.12, 14.
să se aducă cu vițelul ca dar de mâncare trei zecimi de floarea făinii frământată cu o jumătate de hin de untdelemn. 10Și să aduci o jumătate de hin de vin ca dar de băutură, ca jertfă arsă cu foc, de un miros plăcut Domnului. 11Așa să se facă pentru un bou sau un berbece sau un miel sau un ied, 12după numărul ce veți jertfi așa să faceți cu fiecare după numărul lor. 13Toți băștinașii
15.13
Ex. 12.49
să facă aceste lucruri așa, când vor aduce o jertfă arsă cu foc de miros plăcut Domnului. 14Și dacă va sta vremelnic cu voi vreun străin de loc, sau oricine va fi între voi în neamurile voastre, și va face o jertfă arsă cu foc de miros plăcut Domnului, cum faceți voi, așa să facă. 15Pentru adunare să fie un singur așezământ pentru voi și pentru străinul de loc care stă vremelnic cu voi, un așezământ în veac în neamurile voastre; cum sunteți voi așa să fie și străinul de loc înaintea Domnului. 16O singură lege și un singur așezământ va fi pentru voi și pentru străinul de loc care stă vremelnic cu voi. 17Și Domnul a vorbit lui Moise zicând: 18Vorbește
15.18
Vers. 2.
copiilor lui Israel și spune‐le: Când veți intra în țara în care vă fac să intrați, 19atunci va fi așa: când veți mânca din
15.19
Ios. 5.11,12
pâinea țării, veți aduce un dar ridicat Domnului. 20Să aduceți o turtă din
15.20
Deut. 26.2,10Prov. 3.9,10
pârga plămădelii voastre ca dar ridicat; ca darul
15.20
Lev. 2.14
23.10,16
din arie așa să‐l ridicați. 21Să dați un dar ridicat Domnului din pârga plămădelii voastre în neamurile voastre. 22Și
15.22
Lev. 4.2
dacă veți păcătui din nebăgare de seamă și nu veți face toate aceste porunci, pe care le‐a vorbit Domnul lui Moise, 23tot ce vă porunci Domnul prin Moise, din ziua în care a dat poruncă Domnul și deatunci înainte în neamurile voastre; 24atunci va fi așa: dacă
15.24
Lev. 4.13
s‐a făcut din nebăgare de seamă, ascuns de ochii adunării, toată adunarea să aducă un vițel ca ardere de tot, ca miros plăcut Domnului și darul său de mâncare
15.24
Vers. 8, 9, 10.
și darul său de băutură, după rânduială, și un țap
15.24
Lev. 4.23Ezra 6.17
8.35
din capre ca jertfă pentru păcat. 25Și preotul
15.25
Lev. 4.20
să facă ispășire pentru toată adunarea copiilor lui Israel și li se va ierta; căci a fost o nebăgare de seamă și ei și‐au adus darul înaintea Domnului, o jertfă arsă cu foc Domnului și jertfa lor pentru păcat pentru nebăgarea lor de seamă. 26Și se va ierta întregii adunări a copiilor lui Israel și străinului de loc care va sta vremelnic între ei, căci în ce privește pe tot poporul s‐a făcut din nebăgare de seamă. 27Și
15.27
Lev. 4.27,28
dacă un suflet va păcătui din nebăgare de seamă, să aducă o capră de un an ca jertfă pentru păcat. 28Și
15.28
Lev. 4.35
preotul să facă ispășire pentru sufletul care a făcut din nebăgare de seamă, când a păcătuit din nebăgare de seamă, înaintea Domnului, ca să facă ispășire pentru el și i se va ierta. 29Să fie o singură lege pentru voi, atât pentru băștinașul dintre copiii lui Israel și pentru străinul de loc care stă vremelnic printre ei
15.29
Vers. 15.
, cu privire la cel ce face ceva din nebăgare de seamă. 30Dar
15.30
Deut. 17.12Ps. 19.13Evr. 10.262 Pet. 2.10
sufletul care va lucra cu mână înaltă, fie băștinaș fie străin de loc, hulește pe Domnul și sufletul acela să fie stârpit din poporul său. 31Pentru că a disprețuit
15.31
2 Sam. 12.9Prov. 13.13
cuvântul Domnului și a călcat porunca lui, sufletul acela să fie stârpit cu desăvârșire, nelegiuirea
15.31
Lev. 5.1Ezec. 18.20
lui va fi asupra lui. 32Și când copiii lui Israel erau în pustie, au aflat
15.32
Ex. 31.14,15
35.2,3
pe un om strângând lemne în ziua sabatului. 33Și cei ce l‐au aflat strângând lemne l‐au adus la Moise și Aaron și la toată adunarea. 34Și l‐au pus sub pază
15.34
Lev. 24.12
pentru că nu se spusese ce să‐i facă. 35Și Domnul a zis lui Moise: Omul
15.35
Ex. 31.14,15
să fie omorât: toată adunarea să‐l ucidă
15.35
Lev. 24.141 Reg. 21.13Fapte. 7.58
cu pietre afară din tabără. 36Și toată adunarea l‐a dus afară din tabără și l‐au ucis cu pietre și a murit, după cum poruncise Domnul lui Moise.

Ciucurii de la haine

37Și Domnul a vorbit lui Moise zicând: 38Vorbește copiilor lui Israel și poruncește‐le

15.38
Deut. 22.12Mat. 23.5
să‐și facă ciucuri la colțurile hainelor în neamurile lor, și peste ciucurele colțurilor să pună un fir de material albastru. 39Și să vă fie un ciucure ca să vă uitați la el și să vă aduceți aminte de toate poruncile Domnului și să le faceți; și să nu iscodiți
15.39
Deut. 29.19Iov 31.7Ier. 9.14Ezec. 6.9
după inima voastră și ochii voștri după care curviți
15.39
Ps. 73.27
106.39Iac. 4.4
. 40Ca să vă aduceți aminte și să faceți toate poruncile mele și să fiți sfinți
15.40
Lev. 11.44,45Rom. 12.1Col. 1.221 Pet. 1.15‐16
pentru Dumnezeul vostru. 41Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, care v‐am scos din țara Egiptului, ca să fiu Dumnezeul vostru. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.

16

Răscoala lui Core

161Și Core

16.1
Ex. 6.2127.3Iuda 11
, fiul lui Ițehar, fiul lui Chehat, fiul lui Levi, și Datan și Abiram, fiii lui Eliab, și On, fiul lui Pelet, fiii lui Ruben, au cutezat, 2și s‐au sculat împotriva lui Moise cu două sute cincizeci de bărbați dintre copiii lui Israel, mai mari ai adunării, chemați
16.2
Cap. 26.9.
la adunare, oameni cu nume. 3Și
16.3
Ps. 106.16
s‐au adunat împotriva lui Moise și împotriva lui Aaron și le‐au zis: Ajunge! Căci
16.3
Ex. 19.6
toată adunarea, toți dintre ei sunt sfinți și
16.3
Ex. 29.4535.34
Domnul este între ei și de ce vă înălțați voi mai presus de adunarea Domnului? 4Și când a auzit Moise, a căzut
16.4
Cap. 14.5;
pe fața sa. 5Și a vorbit către Core și către toată ceata sa zicând: Dimineață va arăta Domnul cine este al lui și cine este sfânt
16.5
Vers. 3.
și‐l va face să se apropie de el; și pe cel pe care l‐a ales
16.5
Ex. 28.11 Sam. 2.28Ps. 105.26
îl va face să se apropie
16.5
Cap. 3.10.
de el. 6Faceți aceasta: Luați‐vă cădelnițe, Core și toată ceata lui. 7Și puneți mâine foc în ele și puneți tămâie peste ele înaintea Domnului; și va fi așa: omul pe care‐l alege Domnul acela va fi sfânt. Ajunge, fii ai lui Levi! 8Și Moise a zis lui Core: Ascultați, vă rog, fii ai lui Levi! 9Oare
16.9
1 Sam. 18.23Is. 7.13
puțin este pentru voi, că Dumnezeul lui Israel v‐a despărțit
16.9
Cap. 3.41, 45;
din adunarea lui Israel, ca să vă facă să vă apropiați de el să faceți slujba locașului Domnului și să stați înaintea adunării ca să le slujiți? 10Și că te‐a făcut să te apropii, pe tine și pe toți frații tăi, fiii lui Levi cu tine, și acum căutați și preoția? 11Pentru aceea tu și toată ceata ta v‐ați întâlnit împreună împotriva Domnului; și Aaron, cine este
16.11
Ex. 16.81 Cor. 3.5
el de cârtiți împotriva lui? 12Și Moise a trimis să cheme pe Datan și pe Abiram, fiii lui Eliab. Și ei au zis: Nu ne vom sui. 13
16.13
Vers. 9.
Puțin este că ne‐ai scos dintr‐o țară unde curge lapte și miere, ca să ne omori în pustie, de trebuie să te faci și căpetenie
16.13
Ex. 2.14Fapte. 7.27,35
peste noi? 14Hotărât, nu ne‐ai adus într‐o țară
16.14
Ex. 3.8
unde curge lapte și miere, nici nu ne‐ai dat moștenire
16.14
Lev. 20.24
de câmpuri și vii; vrei să scoți ochii oamenilor acestora? Nu ne vom sui! 15Și Moise s‐a mâniat foarte tare și a zis Domnului: Nu
16.15
Gen. 4.4,5
căuta spre darul lor; n‐am luat
16.15
1 Sam. 12.3Fapte. 20.332 Cor. 7.2
un măgar de la ei, nici n‐am nedreptățit pe unul singur dintre ei. 16Și Moise a zis lui Core
16.16
Vers. 6.7.
: Tu și toată ceata ta fiți mâine înaintea
16.16
1 Sam. 12.3,7
Domnului, tu și ei și Aaron. 17Și luați‐vă fiecare cădelnița sa și puneți tămâie în ele, și aduceți înaintea Domnului fiecare cădelnița sa, două sute cincizeci de cădelnițe; și tu și Aaron, fiecare cădelnița sa. 18Și și‐au luat fiecare cădelnița, și au pus foc în ele și au pus tămâie deasupra, și au stătut la intrarea cortului întâlnirii cu Moise și Aaron. 19Și Core a strâns toată adunarea împotriva lor la intrarea cortului întâlnirii. Și slava
16.19
Vers. 42.
Domnului s‐a arătat la toată adunarea. 20Și Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron zicând: 21Despărțiți‐vă
16.21
Vers. 45.
din mijlocul adunării acesteia și într‐o clipă
16.21
Vers. 45.
îi voi mistui. 22Și
16.22
Vers. 45. Cap. 14.5.
au căzut pe fețele lor și au zis: Dumnezeule, Dumnezeul
16.22
Cap. 27.16.
duhurilor a toată carnea, va păcătui oare un om și te vei mânia pe toată adunarea? 23Și Domnul a vorbit lui Moise zicând: 24Vorbește adunării zicând: Depărtați‐vă din jurul locașului lui Core, Datan și Abiram! 25Și Moise s‐a sculat și a mers spre Datan și Abiram. Și bătrânii lui Israel au mers după el. 26Și el a vorbit adunării zicând: Depărtați‐vă
16.26
Gen. 19.12,14Is. 52.112 Cor. 6.17Ap. 18.4
, vă rog, de corturile acestor oameni răi și nu vă atingeți de nimic care este al lor, ca să nu pieriți în toate păcatele lor. 27Și s‐au depărtat din jurul locuinței lui Core, Datan și Abiram. Și Datan și Abiram au ieșit afară și au stătut la intrarea corturilor lor, cu nevestele lor și copiii lor și pruncii lor. 28Și Moise a zis: Prin aceasta
16.28
Ex. 3.12Deut. 18.22Zah. 2.9,11
4.9In. 5.36
veți cunoaște că Domnul m‐a trimis să fac toate lucrările acestea, căci ele nu ies din inima mea
16.28
Cap. 24.13.
. 29Dacă oamenii aceștia vor muri de moartea tuturor oamenilor și dacă vor fi certați cu cercetarea tuturor oamenilor, atunci Domnul nu m‐a trimis. 30Dar dacă Domnul va face ceva nou
16.30
Iov 31.3Is. 28.21
, și ogorul își va deschide gura și‐i va înghiți pe ei și tot ce este al lor, și se vor pogorî de vii
16.30
Vers. 33.
în Șeol, atunci să știți că acești oameni au disprețuit pe Domnul. 31Și
16.31
Cap. 26.10;
a fost așa: pe când sfârșea el de vorbit toate aceste cuvinte, ogorul care era dedesubtul lor s‐a despicat 32și pământul și‐a deschis gura și i‐a înghițit, pe ei și casele lor și pe toți
16.32
Vers. 17; Cap. 26.11.
oamenii care erau ai lui Core și toate bunurile lor. 33Și s‐au pogorât de vii ei și toate ale lor în Șeol; și i‐a acoperit pământul și au pierit din mijlocul adunării. 34Și tot Israelul care era în jurul lor a fugit la strigarea lor, căci au zis: Nu cumva să ne înghită pământul. 35Și
16.35
Lev. 10.2Ps. 106.18
a ieșit foc de la Domnul și a mistuit pe
16.35
Vers. 17.
cei două sute cincizeci de bărbați, care aduseseră tămâie. 36Și Domnul a vorbit lui Moise zicând: 37Vorbește lui Eleazar, fiul lui Aaron preotul, să scoată cădelnițele din mijlocul arderii, și împrăștie tu focul afară, căci sunt sfinte
16.37
Lev. 27.28
, 38cădelnițele acestor păcătoși, care
16.38
Prov. 20.2Hab. 2.10
au păcătuit împotriva sufletelor lor, și să facă din ele plăci bătute pentru acoperirea altarului: căci le‐au adus înaintea Domnului, deci sunt sfințite și
16.38
Cap. 17.10;
să fie ca un semn pentru copiii lui Israel. 39Și Eleazar, preotul, a luat cădelnițele de aramă, pe care le aduseseră cei ce au fost arși, și le‐au bătut în plăci pentru acoperirea altarului, 40ca amintire pentru copiii lui Israel, ca niciun
16.40
Cap. 3.10.
străin care nu este din sămânța lui Aaron să nu se apropie să ardă tămâie înaintea Domnului, ca să nu fie ca și Core și ca ceata lui, după cum îi vorbise Domnul prin Moise.

Răsvrătirea poporului

41Și a doua zi toată

16.41
Cap. 14.2.
adunarea copiilor lui Israel a cârtit împotriva lui Moise și împotriva lui Aaron zicând: Ați omorât pe poporul Domnului! 42Și a fost așa: pe când se strângea adunarea împotriva lui Moise și împotriva lui Aaron, s‐au uitat spre cortul întâlnirii și iată norul
16.42
Ex. 40.34
îl acoperise și slava Domnului s‐a arătat. 43Și
16.43
Vers. 19. Cap. 20.6.
Moise și Aaron au venit înaintea cortului întâlnirii. 44Și Domnul a vorbit lui Moise zicând: 45Ridicați‐vă
16.45
Vers. 21.24.
din mijlocul acestei adunări și‐i voi nimici într‐o clipă. Și
16.45
Vers. 22. Cap. 20.6.
ei au căzut pe fețele lor. 46Și Moise a zis lui Aaron: Ia cădelnița și pune în ea foc de pe altar și pune tămâie deasupra și du‐o repede la adunare și fă ispășire pentru ei; căci
16.46
Lev. 10.68.19
11.33
18.51 Cron. 27.24Ps. 106.29
a ieșit mânie de la fața Domnului; rana a început. 47Și Aaron a luat‐o, cum îi zisese Moise, și a alergat în mijlocul obștei, și iată rana începuse în mijlocul poporului; și a pus tămâie și a făcut ispășire pentru popor. 48Și a stat între cei morți și cei vii și rana a fost oprită. 49Și cei ce au murit de această rană au fost patrusprezece mii șapte sute, afară de aceia care muriseră din pricina lui Core. 50Și Aaron s‐a întors la Moise la intrarea cortului întâlnirii și rana a fost oprită.

Prin continuarea utilizării acestui site, sunteți de acord cu plasarea și utilizarea cookie-urilor de către SBIR și terți[ascunde mesajul]