Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
17

Toiagul lui Aaron

171Și Domnul a vorbit lui Moise zicând: 2Vorbește copiilor lui Israel și ia de la ei, de la toți mai marii lor după casele părinților lor, un toiag, un toiag de fiecare casă a tatălui, douăsprezece toiege; să scrii numele fiecăruia pe toiagul său. 3Și să scrii numele lui Aaron pe toiagul lui Levi, căci va fi un toiag de fiecare cap al caselor părinților lor. 4Și să le așezi în cortul întâlnirii înaintea mărturiei unde

17.4
Ex. 25.22
29.42,43
30.36
mă întâlnesc cu voi. 5Și va fi așa: bărbatul pe care‐l
17.5
Cap. 16.5.
voi alege, toiagul lui va înmuguri și voi face să înceteze dinaintea mea cârtirile copiilor lui Israel, cu care cârtesc
17.5
Cap. 16.11.
împotriva voastră. 6Și Moise a vorbit copiilor lui Israel, și toți mai marii lor i‐au dat un toiag, un toiag de fiecare mai mare, după casele părinților lor, douăsprezece toiege; și toiagul lui Aaron era între toiegele lor. 7Și Moise a așezat toiegele înaintea Domnului în cortul
17.7
Ex. 38.21Fapte. 7.41
mărturiei. 8Și a fost așa: a doua zi când a intrat Moise în cortul mărturiei, iată, toiagul lui Aaron pentru casa lui Levi înmugurise și dăduse boboci și copsese migdale. 9Și Moise a scos toate toiegele dinaintea Domnului la toți copiii lui Israel și ei s‐au uitat și și‐au luat fiecare toiagul. 10Și Domnul a zis lui Moise: Du înapoi toiagul
17.10
Evr. 9.4
lui Aaron înaintea mărturiei, ca să fie păstrat
17.10
Cap. 16.38.
ca semn pentru copiii răzvrătirii, ca să pui capăt
17.10
Vers. 5.
cârtirilor lor împotriva mea ca să nu moară. 11Și Moise a făcut așa; cum îi poruncise Domnul, așa a făcut. 12Și copiii lui Israel au vorbit lui Moise zicând: Iată, ne prăpădim. Suntem pierduți, toți suntem pierduți! 13Oricine
17.13
Cap. 1.51, 53;
se apropie de locașul Domnului moare; să ne prăpădim oare cu toții?