Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
21

Șarpele de aramă

211Și cananitul, împăratul

21.1
Cap. 33.40.
Aradului, care locuia la miazăzi, a auzit că Israel venea pe calea Atarim și s‐a luptat împotriva lui Israel și a luat prinși pe unii dintre ei. 2Și
21.2
Gen. 28.20Jud. 11.30
Israel a jurat o juruință Domnului și a zis: Dacă vei da pe poporul acesta în totul în mâna mea, îi voi nimici cu totul cetățile. 3Și Domnul a ascultat glasul lui Israel și i‐a dat pe Cananiți, și i‐au nimicit cu totul pe ei și cetățile lor. Și au pus numele locului Horma. 4Și
21.4
Cap. 20.22;
au plecat de la muntele Hor pe calea Mării Roșii, ca să ocolească
21.4
Jud. 11.18
țara Edomului; și sufletul poporului s‐a deznădăjduit pe cale. 5Și poporul a vorbit
21.5
Ps. 78.19
împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise, zicând: Pentru ce
21.5
Ex. 16.3
17.3
ne‐ați făcut să ne suim din Egipt, ca să murim în pustia aceasta? Căci nu este pâine și nu este apă și ni
21.5
Cap. 11.6.
s‐a scârbit sufletul de această pâine proastă. 6Și
21.6
1 Cor. 10.9
Domnul a trimis șerpi
21.6
Deut. 8.15
înfocați între popor și au mușcat pe popor, și a murit mult popor din Israel. 7Și
21.7
Ps. 78.34
poporul a venit la Moise și a zis: Noi
21.7
Vers. 5.
am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului și împotriva ta; roagă‐te
21.7
Ex. 8.8,281 Sam. 12.191 Reg. 13.6Fapte. 8.24
Domnului să depărteze șerpii de la noi. Și Moise s‐a rugat pentru popor. 8Și Domnul a zis lui Moise: Fă‐ți un șarpe înfocat și pune‐l pe o prăjină. Și va fi așa: oricine este mușcat și‐l va vedea, va trăi. 9Și
21.9
2 Reg. 18.4In. 3.14,15
Moise a făcut un șarpe de aramă și l‐a pus pe o prăjină. Și a fost așa: dacă mușca vreun șarpe pe cineva și se uita la șarpele de aramă, trăia.

Călătoriile israeliților

10Și copiii lui Israel au plecat și

21.10
Cap. 33.43.
au tăbărât la Obot. 11Și au plecat
21.11
Deut. 2.13
de la Obot și au tăbărât
21.11
Cap. 33.44.
la Iie‐Abarim, în pustia care este în fața Moabului, spre soare‐răsare. 12De acolo au plecat și au tăbărât în Valea Zered. 13De acolo au plecat și au tăbărât dincolo de Arnon, care este în pustia ce iese din hotarul amoriților. Căci
21.13
Cap. 22.36.
Arnon este hotarul Moabului între Moab și amoriți. 14De aceea se zice în cartea Războaielor Domnului: Vaheb în Sufa și pâraiele Arnonului, 15și șivoiul pâraielor, care se pleacă spre locuința Arului și se reazemă pe
21.15
Deut. 2.18,29
hotarul Moabului, 16și de aici la
21.16
Jud. 9.21
Beer. Aceasta este fântâna despre care a vorbit Domnul lui Moise: Strânge poporul și le voi da apă. 17Atunci
21.17
Ex. 15.1Ps. 105.2
106.12
Israel a cântat cântarea aceasta: Țâșnește, fântână! Cântați‐i: 18Fântâna pe care au săpat‐o mai marii, pe care au scobit‐o boierii poporului cu
21.18
Is. 33.22
toiagul de domnie și cu toiegele lor. 19Și din pustie au venit la Matana și de la Matana la Nahaliel și de la Nahaliel la Bamot. 20Și de la Bamot la valea care este în câmpiile Moabului, la vărful muntelui Pisga, care privește spre fața pustiei
21.20
Cap. 23.28.
.

Sihon și Og

21Și

21.21
Deut. 2.26,27Jud. 11.19
Israel a trimis soli la Sihon, împăratul amoriților, zicând: 22Lasă‐mă
21.22
Cap. 20.17.
să trec prin țara ta! Nu ne vom abate în câmpii sau în vii; nu vom bea apă din fântâni: vom merge pe calea domnească până vom trece hotarul tău. 23Și
21.23
Deut. 29.7
Sihon n‐a lăsat pe Israel să treacă prin hotarul său, ci Sihon a strâns tot poporul său și a ieșit împotriva lui Israel în pustie, și
21.23
Deut. 2.32Jud. 11.20
a venit la Iahaț și s‐a luptat împotriva lui Israel. 24Și
21.24
Deut. 2.33
29.7Ios. 12.1,2
24.8Neem. 9.22Ps. 135.10,11
136.19Amos 2.9
Israel l‐a bătut cu ascuțișul sabiei și i‐a cucerit țara de la Arnon până la Iaboc, până la copiii lui Amon; căci hotarul copiilor lui Amon era tare. 25Și Israel a luat toate cetățile acelea și Israel a locuit în toate cetățile amoriților, în Hesbon și în toate satele sale. 26Căci Hesbon era cetatea lui Sihon, împăratul amoriților, și el se bătuse împotriva împăratului de mai înainte al Moabului, și‐i luase din mână țara până la Arnon. 27De aceea zic cei ce vorbese în pilde: Veniți la Hesbon, să se zidească și să se întărească cetatea lui Sihon. 28Căci
21.28
Ier. 48.45,46
a ieșit un foc din Hesbon, o flacără din cetatea lui Sihon și a mistuit Arul Moabului
21.28
Deut. 2.9,18Is. 15.1
, pe domnii înălțimilor Arnonului. 29Vai de tine, Moab! Ești pierdut, popor al lui Chemoș
21.29
Jud. 11.241 Reg. 11.7,332 Reg. 23.13Ier. 48.7,13
. El a dat pe fiii săi fugari și pe fetele sale în robie lui Sihon, împăratul amoriților. 30Noi am tras cu săgeți asupra lor; Hesbon este pierdut până la
21.30
Ier. 48.18,22
Dibon; și i‐am pustiit până la Nofah, care se întinde până la Medeba
21.30
Is. 15.2
. 31Și Israel a locuit în țara amoriților. 32Și Moise a trimis să iscodească Iaezerui
21.32
Cap. 32.1.
; și au luat satele sale și au alungat pe amoriți care erau acolo. 33Și
21.33
Deut. 3.1
29.7
s‐au întors și s‐au suit pe calea Basanului: și Og, împăratul Basanului, a ieșit împotriva lor, el și tot poporul său, la bătaie la Edrei
21.33
Ios. 13.12
. 34Și Domnul a zis lui Moise: Nu
21.34
Deut. 3.2
te teme de el, căci l‐am dat în mâna ta, pe el și tot poporul său, și țara sa și
21.34
Vers. 24.
să‐i faci cum ai făcut lui Sihon, împăratul amoriților, care locuia la Hesbon. 35Și l‐au
21.35
Deut. 3.3
bătut pe el și pe fiii săi și tot poporul său, de n‐au lăsat niciunul; și au pus stăpânire pe țara lui.

22

Balaam și măgărița sa

221Și copiii

22.1
Cap. 33.48.
lui Israel au plecat și au tăbărât în câmpiile Moabului, dincolo de Iordan la Ierihon. 2Și Balac
22.2
Jud. 11.25
, fiul lui Țipor, a văzut tot ce făcuse Israel amoriților. 3Și
22.3
Ex. 15.15
Moab s‐a temut foarte mult de popor, pentru că erau mulți, și Moab s‐a îngrozit de copiii lui Israel. 4Și Moab a zis bătrânilor
22.4
Cap. 31.8.
Madianului: Acum adunarea va linge tot ce este împrejurul vostru, cum linge boul iarba verde a câmpului. Și Balac, fiul lui Țipor, era împăratul Moabului pe vremea aceea. 5Și
22.5
Deut. 23.4Ios. 13.22
24.9Neem. 13.1,2Mica 6.52 Pet. 2.15Iuda 11Ap. 2.14
a trimis soli la Balaam, fiul lui Beor, la Petor
22.5
Cap. 23.7.
care este lângă Râu, în țara copiilor poporului său, ca să‐l cheme zicând: Iată un popor a ieșit din Egipt; iată ei acoperă fața pământului și șed în fața mea. 6Acum dar vino, te rog, și
22.6
Cap. 23.7.
blesteamă‐mi pe acest popor, căci este mai puternic decât mine: poate că îl voi putea bate și‐l voi goni din țară, căci știu că acela pe care‐l binecuvântezi tu este binecuvântat și pe care‐l blestemi tu este blestemat. 7Și bătrânii Moabului și bătrânii Madianului au plecat cu plățile
22.7
1 Sam. 9.7,8
pentru ghicire în mâinile lor. Și au venit la Balaam și i‐au spus cuvintele lui Balac. 8Și el le‐a zis: Ședeți
22.8
Vers. 19.
aici la noapte și vă voi aduce iarăși vorbă după cum îmi va vorbi Domnul. Și mai marii Moabului au rămas la Balaam. 9Și
22.9
Gen. 20.3
Dumnezeu a venit la Balaam și a zis: Cine sunt acești bărbați găzduiți la tine? 10Și Balaam a zis lui Dumnezeu: Balac, fiul lui Țipor, împăratul Moabului, a trimis la mine: 11Iată un popor a ieșit din Egipt și acoperă fața pământului; vino acum și mi‐l blesteamă; poate că voi putea să lupt împotriva lui și să‐l gonesc. 12Și Dumnezeu a zis lui Balaam: Să nu mergi cu ei; să nu blestemi pe popor, căci
22.12
Cap. 23.20.
este binecuvântat. 13Și Balaam s‐a sculat dimineața și a zis mai marilor lui Balac: Duceți‐vă în țara voastră, căci Domnul nu vrea să mă lase să merg cu voi. 14Și mai marii Moabului s‐au sculat și s‐au dus la Balac și au zis: Balaam n‐a vrut să vină cu noi. 15Și Balac a trimis iarăși la el mai mari, mai mulți și mai însemnați decât aceia. 16Și au venit la Balaam și i‐au zis: Așa zice Balac, fiul lui Țipor: Te rog, să nu te împiedice nimic ca să vii la mine! 17Căci te voi cinsti foarte mult și voi face orice‐mi vei zice, vino, deci, te rog
22.17
Vers. 6.
, blesteamă‐mi pe acest popor. 18Și Balaam a răspuns și a zis robilor lui Balac: De
22.18
Cap. 24.13.
mi‐ar da Balac casa lui plină de argint și de aur
22.18
1 Reg. 22.142 Cron. 18.13
, n‐aș putea să trec peste porunca Domnului Dumnezeului meu, ca să fac mai puțin sau mai mult. 19Și acum rămâneți, vă rog
22.19
Vers. 8.
, și voi aici la noapte și voi ști ce‐mi va mai zice Domnul. 20Și
22.20
Vers. 9.
Dumnezeu a venit la Balaam noaptea și i‐a zis: Dacă acești bărbați vin să te cheme, scoală‐te, du‐te cu ei; dar
22.20
Vers. 35. Cap. 23.12, 26;
să faci numai cuvântul pe care ți‐l voi vorbi eu. 21Și Balaam s‐a sculat dimineața și și‐a pus șaua pe măgăriță și s‐a dus cu mai marii Moabului. 22Și mânia lui Dumnezeu s‐a aprins pentru că s‐a dus, și Îngerul
22.22
Ex. 4.21
Domnului s‐a așezat în drum ca potrivnic împotriva lui. Și el călărea pe măgărița sa și cei doi tineri ai săi erau cu el. 23Și măgărița
22.23
2 Reg. 6.17Dan. 10.7Fapte. 22.92 Pet. 2.16Iuda 11
a văzut pe Îngerul Domnului stând în drum cu sabia scoasă în mâna sa, și măgărița s‐a abătut din cale și a intrat în câmp. Și Balaam a bătut măgărița ca s‐o întoarcă la cale. 24Și Îngerul Domnului a stătut într‐o cărare strâmtă între vii, un perete fiind de o parte și un perete de altă parte. 25Și măgărița a văzut pe Îngerul Domnului, și s‐a strâns spre perete și a strâns piciorul lui Balaam de perete și el iarăși a bătut‐o. 26Și Îngerul Domnului a mers mai departe și a stătut într‐un loc strâmt, unde nu era drum să te întorci nici la dreapta nici la stânga. 27Și măgărița a văzut pe Îngerul Domnului și s‐a culcat jos sub Balaam. Și mânia lui Balaam s‐a aprins și a bătut măgărița cu bățul său. 28Și
22.28
2 Pet. 2.16
Domnul a deschis gura măgăriței și ea a zis lui Balaam: Ce ți‐am făcut de m‐ai bătut de trei ori până acum? 29Și Balaam a zis măgăriței: Pentru că ți‐ai bătut joc de mine! O, de aș avea o sabie în mâna mea, căci
22.29
Prov. 12.10
acum te‐aș ucide. 30Și
22.30
2 Pet. 2.16
măgărița a zis lui Balaam: Oare nu sunt eu măgărița ta, pe care ai călărit de când sunt a ta, și până în ziua de astăzi? Fost‐am eu obișnuită să‐ți fac așa? Și el a zis: Nu. 31Și Domnul a deschis
22.31
Gen. 21.192 Reg. 6.17Lc. 24.16,31
ochii lui Balaam și a văzut pe Îngerul Domnului stând în drum și sabia scoasă în mâna sa; și s‐a plecat
22.31
Ex. 31.8
și s‐a întins pe fața sa. 32Și Îngerul Domnului i‐a zis: Pentru ce ți‐ai bătut măgărița de trei ori până acum? Iată am ieșit ca potrivnic, căci calea pe care mergi este prăpăd
22.32
2 Pet. 2.14,15
înaintea mea. 33Și măgărița m‐a văzut și s‐a ferit de mine de trei ori până acum; dacă nu se ferea de mine, cu adevărat te‐aș fi omorât, și pe ea aș fi lăsat‐o vie. 34Și Balaam a zis Îngerului Domnului
22.34
1 Sam. 15.24,30
26.212 Sam. 12.13Iov 34.31,32
: Am păcătuit, căci n‐am știut că ai stat împotriva mea în cale; și acum dacă este rău în ochii tăi, mă voi întoarce înapoi. 35Și Îngerul Domnului a zis lui Balaam: Mergi cu bărbații aceștia, dar
22.35
Vers. 20.
să vorbești numai cuvântul pe care ți‐l voi vorbi eu. Și Balaam a mers cu mai marii lui Balac. 36Și Balac a auzit că vine Balaam și i‐a ieșit
22.36
Gen. 14.17
în întâmpinare la cetatea Moabului, care este la hotarul Arnonului, care
22.36
Cap. 21.13.
este la marginea hotarului. 37Și Balac a zis lui Balaam: Oare n‐am trimis eu la tine cu tot dinadinsul să te cheme? Pentru ce n‐ai venit la mine? Cu adevărat nu pot eu să te
22.37
Vers. 17. Cap. 24.11.
cinstesc? 38Și Balaam a zis lui Balac: Iată am venit la tine; pot să vorbesc acum ceva? Cuvântul
22.38
Cap. 23.26;
pe care‐l va pune Dumnezeu în gura mea acela voi vorbi. 39Și Balaam a mers cu Balac și au venit la Chiriat‐Huțot. 40Și Balac a jertfit boi și oi și a trimis lui Balaam și mai marilor care erau cu el. 41Și a fost așa: a doua zi Balac a luat pe Balaam și l‐a suit
22.41
Deut. 12.2
pe înălțimile lui Baal, și el a văzut de acolo partea cea mai depărtată a poporului.

23

Balaam binecuvântează pe Israel

231Și Balaam a zis lui Balac: Zidește‐mi

23.1
Vers. 29.
aici șapte altare și pregătește‐mi aici șapte viței și șapte berbeci. 2Și Balac a făcut cum zisese Balaam. Și Balac și Balaam au adus
23.2
Vers. 14, 30.
un vițel și un berbece pe fiecare altar. 3Și Balaam a zis lui Balac: Stai
23.3
Vers. 15.
lângă arderea ta de tot și eu mă voi duce; poate
23.3
Cap. 24.1.
mă va întâmpina Domnul; și orice‐mi va arăta, îți voi spune. Și s‐a dus pe o înălțime descoperită. 4Și
23.4
Vers. 16.
Dumnezeu a întâmpinat pe Balaam. Și el i‐a zis: Am făcuț șapte altare și pe fiecare altar am adus un berbece și un vițel. 5Și Domnul
23.5
Cap. 22.35. Vers. 16.
a pus un cuvânt în gura lui Balaam și a zis: Întoarce‐te la Balac și să vorbești așa. 6Și s‐a întors la el și iată sta lângă arderea sa de tot, el și toți mai marii Moabului. 7Și
23.7
Vers. 18. Cap. 24.3, 15, 23.
și‐a rostit pilda și a zis: Balac, împăratul Moabului, m‐a adus din Aram, din munții răsăritului: Vino
23.7
Cap. 22.6, 11, 17.
! blesteamă‐mi pe Iacov. Și vino, fii mânios pe Israel. 8Cum
23.8
Is. 47.12,13
să blestem eu pe cine n‐a blestemat Dumnezeu? Și cum să fiu mânios pe cine n‐a fost mânios Domnul? 9Căci îl văd de pe vârful stâncilor și‐l privesc de pe dealuri. Iată
23.9
Deut. 33.28
este un popor care va locui singur și
23.9
Ex. 33.16Ezra 9.2Ef. 2.14
nu va fi numărat printre neamuri. 10Cine
23.10
Gen. 13.16
22.17
poate număra pulberea lui Iacov sau numărul a patra parte a lui Israel? Să‐mi moară sufletul
23.10
Ps. 116.15
de moartea celor drepți și sfârșitul meu să fie ca al lor! 11Și Balac a zis lui Balaam: Ce mi‐ai făcut
23.11
Cap. 22.11, 17;
? Te‐am luat ca să blestemi pe vrăjmașii mei și iată i‐ai binecuvântat de tot. 12Și el a răspuns și a zis: Oare
23.12
Cap. 22.38.
nu trebuie să caut să vorbesc ce mi‐a pus Domnul în gură? 13Și Balac i‐a zis: Vino, te rog, cu mine într‐alt loc de unde îi vei vedea; vei vedea numai partea cea mai depărtată a lor și nu‐i vei vedea pe toți, și blesteamă‐i de acolo. 14Și l‐a luat în țarina veghetorului, la vârful Pisga, și
23.14
Vers. 1.2.
a zidit șapte altare și a adus un vițel și un berbece pe fiecare altar. 15Și a zis lui Balac: Stai aici lângă arderea ta de tot și voi întâmpina pe Domnul acolo. 16Și Domnul a întâmpinat pe Balaam și a pus
23.16
Cap. 22.35. Vers. 5.
un cuvânt în gura lui și a zis: Întoarce‐te la Balac și să vorbești așa. 17Și a venit la el și iată sta lângă arderea sa de tot, și mai marii Moabului cu el. Și Balac i‐a zis: Ce a vorbit Domnul? 18Și el și‐a rostit pilda și a zis: Scoală‐te
23.18
Jud. 3.20
, Balac, și ascultă! Pleacă urechea la mine, fiul lui Țipor! 19Dumnezeu
23.19
1 Sam. 15.29Mal. 3.6Rom. 11.29Tit 1.2Iac. 1.17
nu este un om ca să mintă, niciun fiu de om ca să‐i pară rău. A zis el și nu va face? Și a vorbit el și nu va împlini? 20Iată am primit să binecuvântez și
23.20
Gen. 12.2
22.17
el a binecuvântat și nu pot întoarce. 21El
23.21
Rom. 4.7,8
n‐a zărit nelegiuire în Iacov și n‐a văzut răutate în Israel. Domnul
23.21
Ex. 13.21
29.45,46
33.14
Dumnezeul său este cu el și strigătul unui împărat este în mijlocul lor. 22Dumnezeu
23.22
Cap. 24.8.
i‐a scos din Egipt: tăria lui este ca
23.22
Deut. 33.17Iov 39.10,11
a boului sălbatic. 23Căci cu adevărat nu este descântec împotriva lui Iacov, nici ghicire împotriva lui Israel; la vremea sa se va zice despre Iacov și despre Israel: Ce
23.23
Ps. 31.19
44.1
a lucrat Dumnezeu! 24Iată poporul se va scula ca o leoaică și ca un leu
23.24
Gen. 49.9
se va ridica
23.24
Gen. 49.27
. Nu se va culca până nu va mânca prada și va bea sângele celor uciși. 25Și Balac a zis lui Balaam: Nici nu‐i blestema, nici nu‐i binecuvânta. 26Și Balaam a răspuns și a zis lui Balac: Oare nu ți‐am spus zicând: Tot ce va
23.26
Cap. 22.38. Vers. 12.
vorbi Domnul aceea voi face? 27Și Balac a zis lui Balaam: Vino
23.27
Vers. 13.
, te rog, te voi duce într‐alt loc; poate va fi plăcut în ochii lui Dumnezeu ca să mi‐i blestemi de acolo. 28Și Balac a luat pe Balaam pe vârful Peor care privește spre pustie
23.28
Cap. 21.20.
. 29Și Balaam a zis lui Balac: Zidește‐mi
23.29
Vers. 1.
aici șapte altare și pregătește‐mi aici șapte viței și șapte berbeci. 30Și Balac a făcut cum zisese Balaam și a adus un vițel și un berbece pe fiecare altar.