Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
15

Înțelepciunea aduce fericire; nebunia și păcatul, nenorocire

151Un răspuns

15.1
Jud. 8.1,2,3
blând abate mânia, dar un cuvânt
15.1
1 Sam. 25.101 Reg. 12.13,14,16
aspru întărâtă aprinderea. 2Limba înțelepților rostește cunoștință dreaptă, dar gura
15.2
Vers. 28. Cap. 12.23;
nebunilor toarnă nebunie. 3Ochii Domnului sunt în
15.3
Iov 34.21Ier. 16.17
32.19Evr. 4.13
orice loc veghind peste cei răi și peste cei buni. 4Blândețea limbii este un pom al vieții, dar strâmbătatea în ea este o spărtură a duhului. 5Nebunul
15.5
Cap. 10.1.
nesocotește învățătura tatălui său, dar
15.5
Cap. 13.18. Vers. 31.32.
cel ce ia aminte la mustrare se face cuminte. 6În casa dreptului este o mare visterie, dar în venitul celui rău este tulburare. 7Buzele înțelepților răspândesc cunoștință dar nu așa inima nebunilor. 8Jertfa
15.8
Cap. 21.27;
celor răi este o urâciune Domnului, dar rugăciunea celor drepți este desfătarea sa. 9Calea celui rău este o urâciune Domnului, dar el iubește pe cel ce urmărește
15.9
Cap. 21.21.
dreptatea. 10Grea
15.10
1 Reg. 22.8
pedeapsă este pentru cel ce părăsește cărarea; și cel ce
15.10
Cap. 5.12;
urăște mustrarea va muri. 11Șeolul
15.11
Iov 26.6Ps. 139.8
și Pierzarea sunt înaintea Domnului: cu cât mai mult deci inimile
15.11
2 Cron. 6.30Ps. 7.9
44.21In. 2.24,25
21.17Fapte. 1.24
copiilor oamenilor! 12Batjocoritorul
15.12
Amos 5.102 Tim. 4.2
nu iubește să fie mustrat; el nu va merge la cei înțelepți. 13Inima
15.13
Cap. 17.22.
voioasă înveselește fața, dar prin
15.13
Cap. 12.25.
întristarea inimii se frânge duhul. 14Inima unui om înțelegător caută cunoștință, dar gura nebunilor paște nebunia. 15Toate zilele celui apăsat sunt rele, dar
15.15
Cap. 17.22.
o inimă voioasă este un ospăț necurmat. 16Mai
15.16
Ps. 37.161 Tim. 6.6
bine este puțin cu frica Domnului, decât o mare comoară și tulburare cu ea. 17Mai
15.17
Cap. 17.1.
bun este un prânz de verdețuri cu iubire, decât un bou îngrășat și ură cu el. 18Omul
15.18
Cap. 26.21;
mânios întărâtă cearta, dar cel încet la mânie potolește cearta. 19Calea
15.19
Cap. 22.5.
leneșului este ca un gard de spini, dar cărarea celor drepți este netezită. 20Fiul
15.20
Cap. 10.1;
înțelept înveselește pe tată, dar omul nebun disprețuiește pe mamă‐sa. 21Nebunia
15.21
Cap. 10.23.
este bucurie celui fără minte, dar
15.21
Ef. 5.15
bărbatul cu pricepere merge drept pe drum. 22Unde
15.22
Cap. 11.14;
nu este sfat planurile se nimicesc, dar în mulțimea sfetnicilor se întăresc. 23Omul are bucurie de răspunsul gurii sale și un
15.23
Cap. 25.11.
cuvânt la vremea sa cât de bun este! 24Calea
15.24
Fil. 3.20Col. 3.1,2
vieții este în sus pentru cel înțelept ca să se depărteze de Șeolul de jos. 25Domnul va dezrădăcina casa
15.25
Cap. 12.7;
celor mândri, dar va întări hotarul
15.25
Ps. 68.5,6
146.9
văduvei. 26Gândurile
15.26
Cap. 6.16, 18.
rele sunt o urâciune Domnului, dar
15.26
Ps. 37.30
cuvintele plăcute sunt curate. 27Cel ce
15.27
Cap. 11.19.
este lacom de câștig își turbură casa, dar cel ce urăște mituirea va trăi. 28Inima dreptului cumpănește
15.28
1 Pet. 3.15
ce să răspundă, dar gura celor răi toarnă lucruri rele. 29Domnul este departe
15.29
Ps. 10.1
34.16
de cei răi, dar aude rugăciunea
15.29
Ps. 145.18,19
celor drepți. 30Lumina ochilor înveselește inima și știrea bună îngrașă oasele. 31Urechea
15.31
Vers. 5.
care ascultă mustrarea de viață va rămâne între înțelepți. 32Cel ce leapădă învățătura își urăște sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă minte. 33
15.33
Cap. 1.7.
Frica Domnului este învățătura înțelepciunii, și smerenia merge înaintea
15.33
Cap. 18.12.
cinstei.

16

Dumnezeu vede faptele oamenilor

161Cugetele

16.1
Vers. 9. Cap. 19.21;
inimii sunt ale omului, dar
16.1
Mat. 10.19,20
răspunsul limbii este de la Domnul. 2În
16.2
Cap. 21.2.
ochii omului toate căile sale sunt curate, dar Domnul
16.2
1 Sam. 16.7
cumpănește duhurile. 3Prăvălește‐ți treburile
16.3
Ps. 37.5
55.22Mat. 6.25Lc. 12.22Fil. 4.61 Pet. 5.7
tale asupra Domnului și gândurile îți vor fi întărite. 4Domnul
16.4
Is. 43.7Rom. 11.36
a făcut orice lucru pentru scopul său, chiar
16.4
Iov 21.30Rom. 9.22
și pe cel rău pentru ziua răului. 5Oricine are o inimă îngâmfată este o urâciune
16.5
Cap. 6.17;
Domnului; hotărât
16.5
Cap. 11.21.
nu va fi socotit nevinovat. 6Prin
16.6
Dan. 4.27Lc. 11.41
îndurare și adevăr se ispășește nelegiuirea și prin
16.6
Cap. 14.16.
frica Domnului oamenii se feresc de rău. 7Când căile unui om plac Domnului, și pe vrăjmașii săi îi împacă cu el. 8Mai
16.8
Ps. 37.16
bine este puțin cu dreptate, decât mari venituri cu nedreptate. 9Inima
16.9
Vers. 1. Cap. 19.21.
omului își plănuiește calea, dar
16.9
Ps. 37.23Prov. 20.24Ier. 10.23
Domnul îi îndreaptă pașii. 10O ghicire este pe buzele împăratului; gura sa nu va greși la judecată. 11Cântarul
16.11
Lev. 19.36
și cumpăna dreaptă sunt ale Domnului; toate greutățile din sac sunt lucrul său. 12Este o urâciune pentru împărați să facă nelegiuire căci scaunul de domnie se întărește prin
16.12
Cap. 25.5;
dreptate. 13Buzele
16.13
Cap. 14.35;
drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe cel ce vorbește drept. 14Mânia
16.14
Cap. 19.12;
împăratului este ca solii morții, dar omul înțelept o va împăca. 15În lumina feței împăratului este viață și bunăvoința
16.15
Cap. 19.12.
lui este ca
16.15
Iov 29.23Zah. 10.1
un nor de ploaie târzie. 16Cu cât este mai bună câștigarea
16.16
Cap. 8.11, 19.
înțelepciunii decât a aurului și câștigarea priceperii mai de ales decât argintul! 17Calea bătută a celor drepți este să se depărteze de rău: acela își păzește sufletul care ia aminte la calea sa. 18Mândria
16.18
Cap. 11.2;
merge înaintea pieirii și duhul semeț înaintea căderii. 19Mai bine să fii cu duh smerit cu cei blânzi decât să împarți prada cu cei mândri. 20Cel ce ia seama la vorbă va afla binele, și oricine se încrede
16.20
Ps. 2.12
34.8
125.1Is. 30.18Ier. 17.7
în Domnul, ferice de el! 21Cel înțelept cu inima va fi numit cuminte și dulceața buzelor înmulțește învățătura. 22Priceperea
16.22
Cap. 13.14;
este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar învățătura nebunilor este nebunie. 23Inima
16.23
Ps. 37.30Mat. 12.34
înțeleptului îi face gura cuminte și înmulțește învățătura pe buzele lui. 24Vorbele plăcute sunt fagur de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase. 25Este o cale
16.25
Cap. 14.12.
care se pare dreaptă omului, dar sfârșitul ei sunt căile morții. 26Sufletul
16.26
Cap. 9.12.
muncitorului pentru el muncește căci îl silește gura. 27Un om al lui Belial sapă nenorocirea și pe buzele lui este ca un foc arzător. 28Omul
16.28
Cap. 6.14, 19;
îndărătnic seamănă ceartă și șoptitorul
16.28
Cap. 17.9.
dezbină pe prietenii de aproape. 29Omul asupritor amăgește
16.29
Cap. 1.10, etc.
pe aproapele său și‐l duce pe o cale care nu este bună. 30Cel ce își închide ochii este ca să născocească lucruri îndărătnice; cel ce își strânge buzele săvârșește răul. 31Perii
16.31
Cap. 20.29.
cărunți sunt o cunună de slavă dacă se vor găsi pe calea dreptății. 32Cel
16.32
Cap. 19.11.
încet la mânie este mai bun decât cel viteaz și cel ce își stăpânește duhul decât cel ce ia o cetate. 33Sorțul se aruncă în săculeț, dar toată hotărârea lui este de la Domnul.

17

Înțelepciune și nebunie, mai ales la vorbire.

171Mai bine este o bucată

17.1
Cap. 15.17.
de pâine uscată și pace decât o casă plină de jertfe, cu ceartă. 2Sluga înțeleaptă va domni peste fiul
17.2
Cap. 10.5;
aducător de rușine și va avea parte de moștenire între frați. 3Tigaia
17.3
Ps. 26.2Ier. 17.10Mal. 3.3
de lămurire este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar Domnul încearcă inimile. 4Făcătorul de rele pleacă urechea la buze nelegiuite; și mincinosul pleacă urechea la limba dărăpănării. 5Cel ce
17.5
Cap. 14.31.
râde de cel sărac ocărăște pe Făcătorul său. Cel ce
17.5
Iov 31.29Obad. 12
se bucură de nenorocire nu va fi socotit nevinovat. 6Cununa
17.6
Ps. 127.3
128.3
bătrânilor sunt copiii copiilor și slava copiilor sunt părinții lor. 7Limba aleasă nu se potrivește netrebnicului: cu cât mai puțin buzele mincinoase pentru un mai mare. 8Darul este o
17.8
Cap. 18.16;
piatră scumpă în ochii celui ce‐l primește: ori încotro se îndreaptă, izbutește. 9Cel ce
17.9
Cap. 10.12.
acoperă greșeala caută iubire, dar
17.9
Cap. 16.28.
cel ce istorisește iarăși un lucru, dezbină pe prieteni de aproape. 10Mustrarea pătrunde mai adânc în cel ce are pricepere decât o sută de lovituri în cel nebun. 11Răzvrătirea caută numai răscoală, dar un sol nemilos se va trimite împotriva ei. 12Mai
17.12
Osea 13.8
bine să întâmpine pe om o ursoaică lipsită de puii ei decât un nebun în nebunia lui. 13Cel ce răsplătește
17.13
Ps. 109.4,5Ier. 18.20Rom. 12.171 Tes. 5.151 Pet. 3.9
binele cu rău, răul nu se va depărta de casa lui. 14Începutul certei este ca și când s‐ar da drumul apelor; de aceea părăsește
17.14
Cap. 20.3.
cearta înainte de a se aprinde. 15Cel ce
17.15
Ex. 23.7Is. 5.23
îndreptățește pe cel rău și cel ce osândește pe cel drept, amândoi sunt deopotrivă o urâciune Domnului. 16La ce slujește prețul în mâna nebunului ca să‐și cumpere înțelepciune, când
17.16
Cap. 21.25, 26.
îi lipsește mintea? 17Prietenul
17.17
Rut 1.16
iubește în toate vremile și un frate este născut pentru strâmtorare. 18Un om
17.18
Cap. 6.1;
lipsit de minte bate palma, punându‐se chezaș pentru aproapele său. 19Cel ce iubește cearta, iubește păcatul; cel ce
17.19
Cap. 16.18.
își face poarta înaltă caută pieire. 20Cel ce este rău la inimă nu află binele și cel ce are limba
17.20
Iac. 3.8
sucită cade în nenorocire. 21Cel ce
17.21
Cap. 10.1;
naște un nebun e spre durerea lui și tatăl unui nebun n‐are nicio bucurie. 22O inimă
17.22
Cap. 12.25;
veselă dă bună vindecare, dar
17.22
Ps. 22.15
duhul frânt usucă oasele. 23Cel rău ia un dar din sân ca să sucească
17.23
Ex. 23.8
și căile judecății. 24Înțelepciunea
17.24
Cap. 14.6.
este înaintea feței celui ce are pricepere, dar ochii nebunului sunt la marginile pământului. 25Fiul nebun este supărarea
17.25
Cap. 10.1;
tatălui său și amărăciunea celei ce l‐a născut. 26Nu e bine a pedepsi
17.26
Vers. 15. Cap. 18.5.
pe cel drept, nici a bate pe cei mari pentru dreptatea lor. 27Cel ce
17.27
Iac. 1.19
are cunoștință își înfrânează cuvintele și cel cu sânge rece este un om cu pricepere. 28Chiar
17.28
Iov 13.5
nebunul când tace este socotit înțelept, priceput când își închide buzele.