Înțelepciunea aduce fericire; nebunia și păcatul, nenorocire
151Un răspuns
blând abate mânia, dar un cuvânt
aspru întărâtă aprinderea. 2Limba înțelepților rostește cunoștință dreaptă, dar gura
nebunilor toarnă nebunie. 3Ochii Domnului sunt în
32.19Evr. 4.13
orice loc veghind peste cei răi și peste cei buni. 4Blândețea limbii este un pom al vieții, dar strâmbătatea în ea este o spărtură a duhului. 5Nebunul
nesocotește învățătura tatălui său, dar
cel ce ia aminte la mustrare se face cuminte. 6În casa dreptului este o mare visterie, dar în venitul celui rău este tulburare. 7Buzele înțelepților răspândesc cunoștință dar nu așa inima nebunilor. 8Jertfa
celor răi este o urâciune Domnului, dar rugăciunea celor drepți este desfătarea sa. 9Calea celui rău este o urâciune Domnului, dar el iubește pe cel ce urmărește
dreptatea. 10Grea
pedeapsă este pentru cel ce părăsește cărarea; și cel ce
urăște mustrarea va muri. 11Șeolul
și Pierzarea sunt înaintea Domnului: cu cât mai mult deci inimile
44.21In. 2.24,25
21.17Fapte. 1.24
copiilor oamenilor! 12Batjocoritorul
nu iubește să fie mustrat; el nu va merge la cei înțelepți. 13Inima
voioasă înveselește fața, dar prin
întristarea inimii se frânge duhul. 14Inima unui om înțelegător caută cunoștință, dar gura nebunilor paște nebunia. 15Toate zilele celui apăsat sunt rele, dar
o inimă voioasă este un ospăț necurmat. 16Mai
bine este puțin cu frica Domnului, decât o mare comoară și tulburare cu ea. 17Mai
bun este un prânz de verdețuri cu iubire, decât un bou îngrășat și ură cu el. 18Omul
mânios întărâtă cearta, dar cel încet la mânie potolește cearta. 19Calea
leneșului este ca un gard de spini, dar cărarea celor drepți este netezită. 20Fiul
înțelept înveselește pe tată, dar omul nebun disprețuiește pe mamă‐sa. 21Nebunia
este bucurie celui fără minte, dar
bărbatul cu pricepere merge drept pe drum. 22Unde
nu este sfat planurile se nimicesc, dar în mulțimea sfetnicilor se întăresc. 23Omul are bucurie de răspunsul gurii sale și un
cuvânt la vremea sa cât de bun este! 24Calea
vieții este în sus pentru cel înțelept ca să se depărteze de Șeolul de jos. 25Domnul va dezrădăcina casa
celor mândri, dar va întări hotarul
146.9
văduvei. 26Gândurile
rele sunt o urâciune Domnului, dar
cuvintele plăcute sunt curate. 27Cel ce
este lacom de câștig își turbură casa, dar cel ce urăște mituirea va trăi. 28Inima dreptului cumpănește
ce să răspundă, dar gura celor răi toarnă lucruri rele. 29Domnul este departe
34.16
de cei răi, dar aude rugăciunea
celor drepți. 30Lumina ochilor înveselește inima și știrea bună îngrașă oasele. 31Urechea
care ascultă mustrarea de viață va rămâne între înțelepți. 32Cel ce leapădă învățătura își urăște sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă minte. 33
Frica Domnului este învățătura înțelepciunii, și smerenia merge înaintea
cinstei.
Dumnezeu vede faptele oamenilor
161Cugetele
inimii sunt ale omului, dar
răspunsul limbii este de la Domnul. 2În
ochii omului toate căile sale sunt curate, dar Domnul
cumpănește duhurile. 3Prăvălește‐ți treburile
55.22Mat. 6.25Lc. 12.22Fil. 4.61 Pet. 5.7
tale asupra Domnului și gândurile îți vor fi întărite. 4Domnul
a făcut orice lucru pentru scopul său, chiar
și pe cel rău pentru ziua răului. 5Oricine are o inimă îngâmfată este o urâciune
Domnului; hotărât
nu va fi socotit nevinovat. 6Prin
îndurare și adevăr se ispășește nelegiuirea și prin
frica Domnului oamenii se feresc de rău. 7Când căile unui om plac Domnului, și pe vrăjmașii săi îi împacă cu el. 8Mai
bine este puțin cu dreptate, decât mari venituri cu nedreptate. 9Inima
omului își plănuiește calea, dar
Domnul îi îndreaptă pașii. 10O ghicire este pe buzele împăratului; gura sa nu va greși la judecată. 11Cântarul
și cumpăna dreaptă sunt ale Domnului; toate greutățile din sac sunt lucrul său. 12Este o urâciune pentru împărați să facă nelegiuire căci scaunul de domnie se întărește prin
dreptate. 13Buzele
drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe cel ce vorbește drept. 14Mânia
împăratului este ca solii morții, dar omul înțelept o va împăca. 15În lumina feței împăratului este viață și bunăvoința
lui este ca
un nor de ploaie târzie. 16Cu cât este mai bună câștigarea
înțelepciunii decât a aurului și câștigarea priceperii mai de ales decât argintul! 17Calea bătută a celor drepți este să se depărteze de rău: acela își păzește sufletul care ia aminte la calea sa. 18Mândria
merge înaintea pieirii și duhul semeț înaintea căderii. 19Mai bine să fii cu duh smerit cu cei blânzi decât să împarți prada cu cei mândri. 20Cel ce ia seama la vorbă va afla binele, și oricine se încrede
34.8
125.1Is. 30.18Ier. 17.7
în Domnul, ferice de el! 21Cel înțelept cu inima va fi numit cuminte și dulceața buzelor înmulțește învățătura. 22Priceperea
este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar învățătura nebunilor este nebunie. 23Inima
înțeleptului îi face gura cuminte și înmulțește învățătura pe buzele lui. 24Vorbele plăcute sunt fagur de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase. 25Este o cale
care se pare dreaptă omului, dar sfârșitul ei sunt căile morții. 26Sufletul
muncitorului pentru el muncește căci îl silește gura. 27Un om al lui Belial sapă nenorocirea și pe buzele lui este ca un foc arzător. 28Omul
îndărătnic seamănă ceartă și șoptitorul
dezbină pe prietenii de aproape. 29Omul asupritor amăgește
pe aproapele său și‐l duce pe o cale care nu este bună. 30Cel ce își închide ochii este ca să născocească lucruri îndărătnice; cel ce își strânge buzele săvârșește răul. 31Perii
cărunți sunt o cunună de slavă dacă se vor găsi pe calea dreptății. 32Cel
încet la mânie este mai bun decât cel viteaz și cel ce își stăpânește duhul decât cel ce ia o cetate. 33Sorțul se aruncă în săculeț, dar toată hotărârea lui este de la Domnul.
Înțelepciune și nebunie, mai ales la vorbire.
171Mai bine este o bucată
de pâine uscată și pace decât o casă plină de jertfe, cu ceartă. 2Sluga înțeleaptă va domni peste fiul
aducător de rușine și va avea parte de moștenire între frați. 3Tigaia
de lămurire este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar Domnul încearcă inimile. 4Făcătorul de rele pleacă urechea la buze nelegiuite; și mincinosul pleacă urechea la limba dărăpănării. 5Cel ce
râde de cel sărac ocărăște pe Făcătorul său. Cel ce
se bucură de nenorocire nu va fi socotit nevinovat. 6Cununa
128.3
bătrânilor sunt copiii copiilor și slava copiilor sunt părinții lor. 7Limba aleasă nu se potrivește netrebnicului: cu cât mai puțin buzele mincinoase pentru un mai mare. 8Darul este o
piatră scumpă în ochii celui ce‐l primește: ori încotro se îndreaptă, izbutește. 9Cel ce
acoperă greșeala caută iubire, dar
cel ce istorisește iarăși un lucru, dezbină pe prieteni de aproape. 10Mustrarea pătrunde mai adânc în cel ce are pricepere decât o sută de lovituri în cel nebun. 11Răzvrătirea caută numai răscoală, dar un sol nemilos se va trimite împotriva ei. 12Mai
bine să întâmpine pe om o ursoaică lipsită de puii ei decât un nebun în nebunia lui. 13Cel ce răsplătește
binele cu rău, răul nu se va depărta de casa lui. 14Începutul certei este ca și când s‐ar da drumul apelor; de aceea părăsește
cearta înainte de a se aprinde. 15Cel ce
îndreptățește pe cel rău și cel ce osândește pe cel drept, amândoi sunt deopotrivă o urâciune Domnului. 16La ce slujește prețul în mâna nebunului ca să‐și cumpere înțelepciune, când
îi lipsește mintea? 17Prietenul
iubește în toate vremile și un frate este născut pentru strâmtorare. 18Un om
lipsit de minte bate palma, punându‐se chezaș pentru aproapele său. 19Cel ce iubește cearta, iubește păcatul; cel ce
își face poarta înaltă caută pieire. 20Cel ce este rău la inimă nu află binele și cel ce are limba
sucită cade în nenorocire. 21Cel ce
naște un nebun e spre durerea lui și tatăl unui nebun n‐are nicio bucurie. 22O inimă
veselă dă bună vindecare, dar
duhul frânt usucă oasele. 23Cel rău ia un dar din sân ca să sucească
și căile judecății. 24Înțelepciunea
este înaintea feței celui ce are pricepere, dar ochii nebunului sunt la marginile pământului. 25Fiul nebun este supărarea
tatălui său și amărăciunea celei ce l‐a născut. 26Nu e bine a pedepsi
pe cel drept, nici a bate pe cei mari pentru dreptatea lor. 27Cel ce
are cunoștință își înfrânează cuvintele și cel cu sânge rece este un om cu pricepere. 28Chiar
nebunul când tace este socotit înțelept, priceput când își închide buzele.
