Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
17

Înțelepciune și nebunie, mai ales la vorbire.

171Mai bine este o bucată

17.1
Cap. 15.17.
de pâine uscată și pace decât o casă plină de jertfe, cu ceartă. 2Sluga înțeleaptă va domni peste fiul
17.2
Cap. 10.5;
aducător de rușine și va avea parte de moștenire între frați. 3Tigaia
17.3
Ps. 26.2Ier. 17.10Mal. 3.3
de lămurire este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar Domnul încearcă inimile. 4Făcătorul de rele pleacă urechea la buze nelegiuite; și mincinosul pleacă urechea la limba dărăpănării. 5Cel ce
17.5
Cap. 14.31.
râde de cel sărac ocărăște pe Făcătorul său. Cel ce
17.5
Iov 31.29Obad. 12
se bucură de nenorocire nu va fi socotit nevinovat. 6Cununa
17.6
Ps. 127.3
128.3
bătrânilor sunt copiii copiilor și slava copiilor sunt părinții lor. 7Limba aleasă nu se potrivește netrebnicului: cu cât mai puțin buzele mincinoase pentru un mai mare. 8Darul este o
17.8
Cap. 18.16;
piatră scumpă în ochii celui ce‐l primește: ori încotro se îndreaptă, izbutește. 9Cel ce
17.9
Cap. 10.12.
acoperă greșeala caută iubire, dar
17.9
Cap. 16.28.
cel ce istorisește iarăși un lucru, dezbină pe prieteni de aproape. 10Mustrarea pătrunde mai adânc în cel ce are pricepere decât o sută de lovituri în cel nebun. 11Răzvrătirea caută numai răscoală, dar un sol nemilos se va trimite împotriva ei. 12Mai
17.12
Osea 13.8
bine să întâmpine pe om o ursoaică lipsită de puii ei decât un nebun în nebunia lui. 13Cel ce răsplătește
17.13
Ps. 109.4,5Ier. 18.20Rom. 12.171 Tes. 5.151 Pet. 3.9
binele cu rău, răul nu se va depărta de casa lui. 14Începutul certei este ca și când s‐ar da drumul apelor; de aceea părăsește
17.14
Cap. 20.3.
cearta înainte de a se aprinde. 15Cel ce
17.15
Ex. 23.7Is. 5.23
îndreptățește pe cel rău și cel ce osândește pe cel drept, amândoi sunt deopotrivă o urâciune Domnului. 16La ce slujește prețul în mâna nebunului ca să‐și cumpere înțelepciune, când
17.16
Cap. 21.25, 26.
îi lipsește mintea? 17Prietenul
17.17
Rut 1.16
iubește în toate vremile și un frate este născut pentru strâmtorare. 18Un om
17.18
Cap. 6.1;
lipsit de minte bate palma, punându‐se chezaș pentru aproapele său. 19Cel ce iubește cearta, iubește păcatul; cel ce
17.19
Cap. 16.18.
își face poarta înaltă caută pieire. 20Cel ce este rău la inimă nu află binele și cel ce are limba
17.20
Iac. 3.8
sucită cade în nenorocire. 21Cel ce
17.21
Cap. 10.1;
naște un nebun e spre durerea lui și tatăl unui nebun n‐are nicio bucurie. 22O inimă
17.22
Cap. 12.25;
veselă dă bună vindecare, dar
17.22
Ps. 22.15
duhul frânt usucă oasele. 23Cel rău ia un dar din sân ca să sucească
17.23
Ex. 23.8
și căile judecății. 24Înțelepciunea
17.24
Cap. 14.6.
este înaintea feței celui ce are pricepere, dar ochii nebunului sunt la marginile pământului. 25Fiul nebun este supărarea
17.25
Cap. 10.1;
tatălui său și amărăciunea celei ce l‐a născut. 26Nu e bine a pedepsi
17.26
Vers. 15. Cap. 18.5.
pe cel drept, nici a bate pe cei mari pentru dreptatea lor. 27Cel ce
17.27
Iac. 1.19
are cunoștință își înfrânează cuvintele și cel cu sânge rece este un om cu pricepere. 28Chiar
17.28
Iov 13.5
nebunul când tace este socotit înțelept, priceput când își închide buzele.