Dumnezeu vede faptele oamenilor
161Cugetele
inimii sunt ale omului, dar
răspunsul limbii este de la Domnul. 2În
ochii omului toate căile sale sunt curate, dar Domnul
cumpănește duhurile. 3Prăvălește‐ți treburile
55.22Mat. 6.25Lc. 12.22Fil. 4.61 Pet. 5.7
tale asupra Domnului și gândurile îți vor fi întărite. 4Domnul
a făcut orice lucru pentru scopul său, chiar
și pe cel rău pentru ziua răului. 5Oricine are o inimă îngâmfată este o urâciune
Domnului; hotărât
nu va fi socotit nevinovat. 6Prin
îndurare și adevăr se ispășește nelegiuirea și prin
frica Domnului oamenii se feresc de rău. 7Când căile unui om plac Domnului, și pe vrăjmașii săi îi împacă cu el. 8Mai
bine este puțin cu dreptate, decât mari venituri cu nedreptate. 9Inima
omului își plănuiește calea, dar
Domnul îi îndreaptă pașii. 10O ghicire este pe buzele împăratului; gura sa nu va greși la judecată. 11Cântarul
și cumpăna dreaptă sunt ale Domnului; toate greutățile din sac sunt lucrul său. 12Este o urâciune pentru împărați să facă nelegiuire căci scaunul de domnie se întărește prin
dreptate. 13Buzele
drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe cel ce vorbește drept. 14Mânia
împăratului este ca solii morții, dar omul înțelept o va împăca. 15În lumina feței împăratului este viață și bunăvoința
lui este ca
un nor de ploaie târzie. 16Cu cât este mai bună câștigarea
înțelepciunii decât a aurului și câștigarea priceperii mai de ales decât argintul! 17Calea bătută a celor drepți este să se depărteze de rău: acela își păzește sufletul care ia aminte la calea sa. 18Mândria
merge înaintea pieirii și duhul semeț înaintea căderii. 19Mai bine să fii cu duh smerit cu cei blânzi decât să împarți prada cu cei mândri. 20Cel ce ia seama la vorbă va afla binele, și oricine se încrede
34.8
125.1Is. 30.18Ier. 17.7
în Domnul, ferice de el! 21Cel înțelept cu inima va fi numit cuminte și dulceața buzelor înmulțește învățătura. 22Priceperea
este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar învățătura nebunilor este nebunie. 23Inima
înțeleptului îi face gura cuminte și înmulțește învățătura pe buzele lui. 24Vorbele plăcute sunt fagur de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase. 25Este o cale
care se pare dreaptă omului, dar sfârșitul ei sunt căile morții. 26Sufletul
muncitorului pentru el muncește căci îl silește gura. 27Un om al lui Belial sapă nenorocirea și pe buzele lui este ca un foc arzător. 28Omul
îndărătnic seamănă ceartă și șoptitorul
dezbină pe prietenii de aproape. 29Omul asupritor amăgește
pe aproapele său și‐l duce pe o cale care nu este bună. 30Cel ce își închide ochii este ca să născocească lucruri îndărătnice; cel ce își strânge buzele săvârșește răul. 31Perii
cărunți sunt o cunună de slavă dacă se vor găsi pe calea dreptății. 32Cel
încet la mânie este mai bun decât cel viteaz și cel ce își stăpânește duhul decât cel ce ia o cetate. 33Sorțul se aruncă în săculeț, dar toată hotărârea lui este de la Domnul.
Înțelepciune și nebunie, mai ales la vorbire.
171Mai bine este o bucată
de pâine uscată și pace decât o casă plină de jertfe, cu ceartă. 2Sluga înțeleaptă va domni peste fiul
aducător de rușine și va avea parte de moștenire între frați. 3Tigaia
de lămurire este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar Domnul încearcă inimile. 4Făcătorul de rele pleacă urechea la buze nelegiuite; și mincinosul pleacă urechea la limba dărăpănării. 5Cel ce
râde de cel sărac ocărăște pe Făcătorul său. Cel ce
se bucură de nenorocire nu va fi socotit nevinovat. 6Cununa
128.3
bătrânilor sunt copiii copiilor și slava copiilor sunt părinții lor. 7Limba aleasă nu se potrivește netrebnicului: cu cât mai puțin buzele mincinoase pentru un mai mare. 8Darul este o
piatră scumpă în ochii celui ce‐l primește: ori încotro se îndreaptă, izbutește. 9Cel ce
acoperă greșeala caută iubire, dar
cel ce istorisește iarăși un lucru, dezbină pe prieteni de aproape. 10Mustrarea pătrunde mai adânc în cel ce are pricepere decât o sută de lovituri în cel nebun. 11Răzvrătirea caută numai răscoală, dar un sol nemilos se va trimite împotriva ei. 12Mai
bine să întâmpine pe om o ursoaică lipsită de puii ei decât un nebun în nebunia lui. 13Cel ce răsplătește
binele cu rău, răul nu se va depărta de casa lui. 14Începutul certei este ca și când s‐ar da drumul apelor; de aceea părăsește
cearta înainte de a se aprinde. 15Cel ce
îndreptățește pe cel rău și cel ce osândește pe cel drept, amândoi sunt deopotrivă o urâciune Domnului. 16La ce slujește prețul în mâna nebunului ca să‐și cumpere înțelepciune, când
îi lipsește mintea? 17Prietenul
iubește în toate vremile și un frate este născut pentru strâmtorare. 18Un om
lipsit de minte bate palma, punându‐se chezaș pentru aproapele său. 19Cel ce iubește cearta, iubește păcatul; cel ce
își face poarta înaltă caută pieire. 20Cel ce este rău la inimă nu află binele și cel ce are limba
sucită cade în nenorocire. 21Cel ce
naște un nebun e spre durerea lui și tatăl unui nebun n‐are nicio bucurie. 22O inimă
veselă dă bună vindecare, dar
duhul frânt usucă oasele. 23Cel rău ia un dar din sân ca să sucească
și căile judecății. 24Înțelepciunea
este înaintea feței celui ce are pricepere, dar ochii nebunului sunt la marginile pământului. 25Fiul nebun este supărarea
tatălui său și amărăciunea celei ce l‐a născut. 26Nu e bine a pedepsi
pe cel drept, nici a bate pe cei mari pentru dreptatea lor. 27Cel ce
are cunoștință își înfrânează cuvintele și cel cu sânge rece este un om cu pricepere. 28Chiar
nebunul când tace este socotit înțelept, priceput când își închide buzele.
Prietenia și îngăduința
181Cel ursuz își caută plăcerea sa, este mânios împotriva oricărei înțelepciuni sănătoase. 2Celui nebun nu‐i place priceperea ci descoperirea inimii sale. 3Când vine cel rău vine și disprețul și cu fapta de rușine vine ocara. 4Cuvintele gurii unui om sunt ape
adânci; izvorul înțelepciunii este un râu
curgător. 5Nu
16.1928.21
este bine să cauți la fața celui rău ca să înfrângi pe cel drept la judecată. 6Buzele nebunului intră în ceartă și gura lui cheamă loviturile. 7Gura
nebunului este pieirea lui și buzele sale sunt lațul sufletului său. 8Cuvintele
șoptitorului sunt ca mâncărurile alese și se coboară în cămările dinăuntru ale trupului. 9Cel leneș la lucrul său este frate
cu nimicitorul. 10Numele Domnului este un turn
27.1
61.3,4
91.2
144.2
tare: cel drept aleargă în el și este ocrotit. 11Avuția
bogatului îi este cetatea sa cea tare și ca un zid înalt în închipuirea sa. 12Înainte
de pieire inima omului se înalță și smerenia merge înaintea cinstei. 13Cel ce răspunde înainte
de a asculta este o nebunie și o rușine pentru el. 14Duhul omului îi va sprijini neputința, dar pe un suflet zdrobit cine‐l poate ridica? 15Inima celui înțelegător câștigă cunoștință și urechea înțelepților caută cunoștință. 16Darul
omului îi face loc și‐l aduce înaintea celor mari. 17Cel ce este întâi în pricina lui are dreptate, dar vine vecinul său și‐l descoase. 18Sorțul face să înceteze certurile și dezbină pe cei puternici. 19Un frate jignit este mai greu de câștigat decât o cetate tare, și certurile acestea sunt ca zăvoarele unei cetățui. 20Pântecele
fiecăruia se satură din rodul gurii sale, din venitul buzelor lui se satură. 21Moartea
și viața sunt în puterea limbii și cel ce o iubește va mânca din rodul său. 22Cel ce
găsește o nevastă a găsit un lucru bun și câștigă bunăvoință de la Domnul. 23Săracul vorbește cerând, dar bogatul răspunde cu
asprime. 24Un om cu prieteni mulți se va prăpădi, dar
este un prieten care se lipește mai strâns decât un frate.