Prietenia și îngăduința
181Cel ursuz își caută plăcerea sa, este mânios împotriva oricărei înțelepciuni sănătoase. 2Celui nebun nu‐i place priceperea ci descoperirea inimii sale. 3Când vine cel rău vine și disprețul și cu fapta de rușine vine ocara. 4Cuvintele gurii unui om sunt ape
adânci; izvorul înțelepciunii este un râu
curgător. 5Nu
16.1928.21
este bine să cauți la fața celui rău ca să înfrângi pe cel drept la judecată. 6Buzele nebunului intră în ceartă și gura lui cheamă loviturile. 7Gura
nebunului este pieirea lui și buzele sale sunt lațul sufletului său. 8Cuvintele
șoptitorului sunt ca mâncărurile alese și se coboară în cămările dinăuntru ale trupului. 9Cel leneș la lucrul său este frate
cu nimicitorul. 10Numele Domnului este un turn
27.1
61.3,4
91.2
144.2
tare: cel drept aleargă în el și este ocrotit. 11Avuția
bogatului îi este cetatea sa cea tare și ca un zid înalt în închipuirea sa. 12Înainte
de pieire inima omului se înalță și smerenia merge înaintea cinstei. 13Cel ce răspunde înainte
de a asculta este o nebunie și o rușine pentru el. 14Duhul omului îi va sprijini neputința, dar pe un suflet zdrobit cine‐l poate ridica? 15Inima celui înțelegător câștigă cunoștință și urechea înțelepților caută cunoștință. 16Darul
omului îi face loc și‐l aduce înaintea celor mari. 17Cel ce este întâi în pricina lui are dreptate, dar vine vecinul său și‐l descoase. 18Sorțul face să înceteze certurile și dezbină pe cei puternici. 19Un frate jignit este mai greu de câștigat decât o cetate tare, și certurile acestea sunt ca zăvoarele unei cetățui. 20Pântecele
fiecăruia se satură din rodul gurii sale, din venitul buzelor lui se satură. 21Moartea
și viața sunt în puterea limbii și cel ce o iubește va mânca din rodul său. 22Cel ce
găsește o nevastă a găsit un lucru bun și câștigă bunăvoință de la Domnul. 23Săracul vorbește cerând, dar bogatul răspunde cu
asprime. 24Un om cu prieteni mulți se va prăpădi, dar
este un prieten care se lipește mai strâns decât un frate.
Sărăcie cuvioasă. Paguba leneviei și a batjocurii
191Mai mult
prețuiește săracul care umblă în neprihănirea sa decât cel cu buze înrăutățite și nebun. 2Un suflet fără cunoștință nu este bine și cel ce se grăbește cu picioarele pășește greșit. 3Nebunia omului îi sucește calea și inima
lui se aprinde împotriva Domnului. 4Bogăția
adaugă mulți prieteni, dar săracul este despărțit de prietenul său. 5Martorul
mincinos nu va fi socotit nevinovat și cel ce spune minciuni nu va scăpa. 6Mulți
vor căuta bunăvoința celui darnic și oricine este prieten celui ce
dă daruri. 7Toți
frații săracului îl urăsc: cu cât mai mult se
depărtează de el prietenii săi! El aleargă după ei cu vorbe, dar s‐au dus! 8Cel ce‐și dobândește minte își iubește sufletul; cel ce păzește priceperea va afla
fericirea. 9Martorul
mincinos nu va fi socotit nevinovat și cel ce spune minciuni va fi pierdut. 10Nebunului nu‐i șade bine răsfățarea; cu cât mai puțin slugii
să domnească peste mai mari. 11Cumințenia
omului îl face încet la mânie și
slava lui este să treacă cu vederea o greșeală. 12Mânia împăratului este ca
răcnetul leului, dar bunăvoința sa este ca roua
pe iarbă. 13Fiul
nebun este nenorocirea tatălui său și
certurile nevestei sunt o picătură necurmată. 14Casa
și averea sunt moștenire de la părinți, dar o
nevastă cu minte este de la Domnul. 15Lenea
aruncă în somn adânc și sufletul leneș va
flămânzi. 16Cel ce
11.28
păzește porunca își păzește sufletul; dar cel ce își disprețuiește căile va muri. 17Cel ce
se îndură de sărac împrumută pe Domnul și el îi va plăti înapoi fapta bună. 18Pedepsește
pe fiul tău căci încă este nădejde, dar să nu‐ți pui sufletul ca să‐l omori. 19Un om de mare mânie își va purta pedeapsa; căci dacă‐l vei izbăvi, va trebui s‐o faci iarăși. 20Ascultă sfatul și primește învățătura, ca
să fii înțelept la sfârșitul tău. 21Multe
46.10Fapte. 5.39Evr. 6.17
sunt gândurile în inima omului, dar hotărârea Domnului, aceea va sta. 22Ceea ce atrage la un om este bunătatea sa și mai mult prețuiește săracul decât mincinosul. 23Frica
Domnului duce la viață și cel ce o are se va odihni sătul, nu va fi cercetat de rău. 24Leneșul
își îngroapă mâna în strachină și nici măcar n‐o va duce iarăși la gura sa. 25Bate
pe batjocoritor și cel prost se
va cuminți; mustră
pe cel cu pricepere și el va înțelege cunoștința. 26Cel ce pradă pe tatăl său și alungă pe mamă‐sa, este un fiu
aducător de rușine și de ocară. 27Încetează, fiul meu, să asculți învățătura care abate de la cuvintele cunoștinței. 28Un martor al lui Belial își râde de dreptate și gura
20.12,13
34.7
celor răi înghite nelegiuirea. 29Judecățile sunt pregătite pentru batjocoritori și loviturile
pentru spinarea nebunilor.
Ferește‐te de imbuibare cu băutură și mâncare
201Vinul este
batjocoritor și băutura tare zgomotoasă și cel ce se amețește cu ele nu este înțelept. 2Spaima de împărat este ca
răcnetul leului; cel ce‐l întărâtă la mânie păcătuiește
împotriva sufletului său. 3Este o cinste
pentru bărbat să se lase de ceartă, dar orice nebun se aruncă în ea. 4De teama
iernii leneșul nu va ara; de aceea va
cerși la seceriș și nu va avea nimic. 5Sfatul în inima omului este ca
o apă adâncă și omul cu pricepere îl scoate afară. 6Cei mai mulți
oameni își vor vesti fiecare bunătatea sa, dar cine va afla pe bărbatul
credincios? 7Cel drept care
umblă în neprihănirea sa, ferice
112.2
de copiii săi după el! 8Împăratul
care șade pe scaunul de domnie al judecății risipește tot răul cu ochii săi. 9Cine
poate zice: Mi‐am curățit inima, sunt curat de păcatul meu? 10Greutate și greutate
, efă și efă, amândouă sunt o urâciune Domnului. 11Chiar un copil se cunoaște
din faptele sale dacă lucrul său va fi curat și dacă va fi drept. 12Și urechea care aude
și ochiul care vede, Domnul le‐a făcut pe amândouă. 13Nu
iubi somnul ca să nu sărăcești; deschide‐ți ochii și vei fi săturat de pâine. 14Rău! rău! zice cel ce cumpără; dar după ce s‐a dus pe calea sa, se laudă. 15Este aur și multe rubine, dar buzele cunoștinței sunt o sculă
scumpă. 16Ia‐i
haina care este zălog pentru un străin; și ține‐l chezășie din pricina străinilor. 17Dulce
este bărbatului pâinea înșelăciunii, dar după aceea gura lui se va umplea cu prundiș. 18Planurile se întăresc prin
sfătuiri: și fă
războiul cu chibzuință înțeleaptă. 19Vorbitorul
de rău descoperă taine, deci nu umbla cu cel ce‐și deschide larg
buzele. 20Cel ce
blestemă pe tatăl său sau pe mamă‐sa, candela
aceluia se va stinge în negură de întuneric. 21Moștenirea
căpătată cu grabă la început, nu va fi binecuvântată la
urmă. 22Nu
zice: Voi răsplăti cu rău! Așteaptă
pe Domnul și el te va mântui! 23
Greutate și greutate sunt o urâciune Domnului și cumpăna înșelătoare nu este bună. 24Pașii omului sunt de la Domnul
, și cum își poate înțelege omul calea? 25Este un laț pentru om să zică cu iuțeală: Este sfânt! Și după
juruințe să cerceteze. 26Împăratul
înțelept vântură pe cei răi și aduce roata de treierat peste ei. 27Duhul omului este candela
Domnului cercetând toate cămările inimii. 28Îndurarea
și adevărul ocrotesc pe împărat și prin îndurare își sprijinește scaunul său de domnie. 29Slava tinerilor este puterea lor și podoaba
bătrânilor sunt perii cărunți. 30Loviturile care rănesc, curăță răul și bătăile curăță cămările dinăuntru ale pântecelui.
