Ferește‐te de imbuibare cu băutură și mâncare
201Vinul este
batjocoritor și băutura tare zgomotoasă și cel ce se amețește cu ele nu este înțelept. 2Spaima de împărat este ca
răcnetul leului; cel ce‐l întărâtă la mânie păcătuiește
împotriva sufletului său. 3Este o cinste
pentru bărbat să se lase de ceartă, dar orice nebun se aruncă în ea. 4De teama
iernii leneșul nu va ara; de aceea va
cerși la seceriș și nu va avea nimic. 5Sfatul în inima omului este ca
o apă adâncă și omul cu pricepere îl scoate afară. 6Cei mai mulți
oameni își vor vesti fiecare bunătatea sa, dar cine va afla pe bărbatul
credincios? 7Cel drept care
umblă în neprihănirea sa, ferice
112.2
de copiii săi după el! 8Împăratul
care șade pe scaunul de domnie al judecății risipește tot răul cu ochii săi. 9Cine
poate zice: Mi‐am curățit inima, sunt curat de păcatul meu? 10Greutate și greutate
, efă și efă, amândouă sunt o urâciune Domnului. 11Chiar un copil se cunoaște
din faptele sale dacă lucrul său va fi curat și dacă va fi drept. 12Și urechea care aude
și ochiul care vede, Domnul le‐a făcut pe amândouă. 13Nu
iubi somnul ca să nu sărăcești; deschide‐ți ochii și vei fi săturat de pâine. 14Rău! rău! zice cel ce cumpără; dar după ce s‐a dus pe calea sa, se laudă. 15Este aur și multe rubine, dar buzele cunoștinței sunt o sculă
scumpă. 16Ia‐i
haina care este zălog pentru un străin; și ține‐l chezășie din pricina străinilor. 17Dulce
este bărbatului pâinea înșelăciunii, dar după aceea gura lui se va umplea cu prundiș. 18Planurile se întăresc prin
sfătuiri: și fă
războiul cu chibzuință înțeleaptă. 19Vorbitorul
de rău descoperă taine, deci nu umbla cu cel ce‐și deschide larg
buzele. 20Cel ce
blestemă pe tatăl său sau pe mamă‐sa, candela
aceluia se va stinge în negură de întuneric. 21Moștenirea
căpătată cu grabă la început, nu va fi binecuvântată la
urmă. 22Nu
zice: Voi răsplăti cu rău! Așteaptă
pe Domnul și el te va mântui! 23
Greutate și greutate sunt o urâciune Domnului și cumpăna înșelătoare nu este bună. 24Pașii omului sunt de la Domnul
, și cum își poate înțelege omul calea? 25Este un laț pentru om să zică cu iuțeală: Este sfânt! Și după
juruințe să cerceteze. 26Împăratul
înțelept vântură pe cei răi și aduce roata de treierat peste ei. 27Duhul omului este candela
Domnului cercetând toate cămările inimii. 28Îndurarea
și adevărul ocrotesc pe împărat și prin îndurare își sprijinește scaunul său de domnie. 29Slava tinerilor este puterea lor și podoaba
bătrânilor sunt perii cărunți. 30Loviturile care rănesc, curăță răul și bătăile curăță cămările dinăuntru ale pântecelui.
Pronia cerească mână inimile și căile oamenilor
211Inima împăratului este în mâna Domnului ca pâraiele de apă: o îndreaptă încotro vrea. 2În ochii omului
orice cale este dreaptă, dar
Domnul cumpănește inimile. 3A face
dreptate și judecată este mai plăcut Domnului decât jertfa. 4Ochii
semeți și inima îngâmfată, adică candela celor răi, este păcat. 5Gândurile
celor harnici duc numai la îndestulare, dar ale celui ce este grăbit numai la lipsă. 6Câștigarea
de visterii cu limba minciunii este un abur mânat încoace și încolo de cei ce caută moartea. 7Pe cei răi îi mătură asuprirea lor pentru că nu voiesc să facă dreptatea. 8Calea celui încărcat de vină este foarte sucită, dar munca celui curat este dreaptă. 9Este mai
bine să locuiești în colțul unui acoperiș decât cu o femeie certăreață într‐o casă mare. 10Sufletul
celui rău dorește răul: aproapele său nu află har în ochii lui. 11Când
este pedepsit cel batjocoritor, prostul se face înțelept; și când este învățat cel drept, capătă cunoștință. 12Cel Drept
18.30Iac. 2.13
ia seama la casa celui rău; el prăbușește pe cei răi în nenorocire. 13Cel ce‐și astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el și nu va fi auzit. 14Darul
în ascuns abate mânia și darul în sân furia mare. 15Este o bucurie pentru cel drept să facă dreptate, dar
pentru lucrătorii nelegiuirii este o pierzare. 16Omul care se rătăcește din calea priceperii se va odihni în obștea umbrelor. 17Cel ce iubește petrecerea va fi om al lipsei; cel ce iubește vinul și untdelemnul, nu va fi bogat. 18Cel rău va fi preț de răscumpărare
pentru cel drept și vânzătorul va fi în locul celor cinstiți. 19Mai
bine să locuiești într‐un pământ pustiu decât cu o femeie certăreață și supărăcioasă. 20Visteriile
de preț și untdelemnul sunt în locuința înțeleptului, dar omul nebun le înghite. 21Cel ce
urmează dreptatea și îndurarea află viață, dreptate și cinste. 22Înțeleptul se suie în cetatea
celor tari și surpă tăria încrederii lor. 23Cel ce‐și
păzește gura și limba își păzește sufletul de strâmtorări. 24Mândru, îngâmfat, batjocoritor, este numele celui ce lucrează cu mândrie și îngâmfare. 25Pe leneș
îl ucide pofta lui, căci mâinile lui nu vor să lucreze: 26poftește și iar poftește toată ziua; dar cel
112.9
drept dă și nu cruță. 27Jerfa
celor răi este o urâciune: cu cât mai mult când o aduc cu gând rău! 28Martorul
mincinos va fi pierdut, dar omul care aude va vorbi ca pentru totdeauna. 29Omul rău are o față îndărătnică, dar cel cinstit ia aminte la calea sa. 30Nicio
înțelepciune, nicio pricepere, niciun sfat, nu stă împotriva Domnului. 31Calul
33.17Is. 31.1
este pregătit pentru ziua de luptă, dar biruința
este de la Domnul.
Cum se dobândește și se pierde numele bun
221Un nume
bun este mai de ales decât bogății mari și bunăvoința decât argintul și aurul. 2Bogatul
și săracul se întâlnesc unul cu altul; Domnul
i‐a făcut pe toți. 3Omul
chibzuit vede răul și se ascunde, dar cei proști trec înainte și sunt pedepsiți. 4Răsplata
smereniei și a fricii Domnului este: bogății și cinste și viață. 5Spini
și curse sunt în calea celui strâmb
; cel ce‐și păzește sufletul se depărtează de ele. 6Învață
pe copil potrivit cu calea sa și când va îmbătrâni nu se va abate de la ea. 7Bogatul
domnește peste săraci și cel ce se împrumută este sluga celui ce‐i împrumută. 8Cel ce
seamănă nedreptate va secera nelegiuire și nuiaua mâniei sale va avea un sfârșit. 9Ochiul bun
va fi binecuvântat căci dă din pâinea sa săracilor. 10Gonește
pe batjocoritor și va pleca ciorovăiala; și cearta și ocara vor înceta. 11Cel ce
iubește curățenia inimii, pe ale cărui buze este har, împăratul va fi prietenul său. 12Ochii Domnului păstrează pe cel ce are cunoștința, dar răstoarnă cuvintele celui vânzător. 13Leneșul
zice: Este un leu afară, voi fi sugrumat în uliță. 14Gura
femeilor străine este o groapă adâncă, cel
pe care se mânie Domnul cade în ea. 15Nebunia este legată de inima copilului; dar nuiaua
de pedeapsă o va scoate din el. 16Cel ce apasă pe sărac ca să se îmbogățească și cel ce dă celui bogat va duce numai lipsă. 17Pleacă‐ți urechea și ascultă cuvintele înțelepților și îndreaptă‐ți inima la cunoștința mea. 18Căci este plăcut dacă le vei păstra înăuntrul tău, dacă se vor întări bine pe buzele tale. 19Ca încrederea ta să fie în Domnul, astăzi ți le‐am făcut cunoscut, chiar ție. 20Oare nu ți‐am scris lucruri minunate în sfaturi
și cunoștință, 21ca
să‐ți fac cunoscut temeinicia cuvintelor adevărului, ca
să răspunzi cuvinte de adevăr celor ce te trimit? 22Nu
despuia pe sărac pentru că este sărac, nici nu apăsa
pe cel necăjit la poartă; 23căci
25.39Ps. 12.5
35.1,10
68.5
140.12Ier. 51.36
Domnul le va apăra pricina și va prăda viața celor ce‐i pradă. 24Nu lega prietenie cu bărbatul mânios și nu merge cu omul furios; 25ca să nu înveți cărările lui și să nu capeți o cursă pentru sufletul tău. 26Nu
fi dintre cei ce bat palma, sau dintre cei ce sunt chezășii pentru datorii. 27Dacă n‐ai cu ce plăti, de ce să‐ți
ia patul de sub tine? 28Nu
27.17
muta piatra de hotar cea veche pe care au pus‐o părinții tăi. 29Ai văzut tu un bărbat harnic în lucrul său? El va sta înaintea împăraților, nu va sta înaintea celor de jos.