Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
27

Ferește‐te de semeție

271Nu

27.1
Lc. 12.19,20Iac. 4.13
te lăuda cu ziua de mâine căci nu știi ce va aduce o zi. 2Altul
27.2
Cap. 25.27.
să te laude iar nu gura ta; străinul, iar nu buzele tale. 3Grea este piatra, greu este nisipul, dar voioșia celui nebun este mai grea decât amândouă. 4Mânia este nemiloasă și furia un potop, dar cine
27.4
1 In. 3.12
poate sta înaintea geloziei? 5Mai bine o mustrare
27.5
Cap. 28.23.
pe față decât o iubire ascunsă. 6Rănile
27.6
Ps. 141.5
unui prieten sunt cu bună credință; dar sărutările vrăjmașului sunt multe. 7Sufletul sătul calcă în picioare fagurul, dar sufletului
27.7
Iov 6.7
flămând orice lucru amar îi este dulce. 8Ca pasărea care rătăcește din cuibul ei, așa este bărbatul care rătăcește din locul său. 9Untdelemnul și mireasma veselesc inima: așa și dulceața prietenului care vine dintr‐un sfat din inimă. 10Nu părăsi pe prietenul tău și pe prietenul tatălui tău și nu intra în casa fratelui tău în ziua nenorocirii tale. Mai
27.10
Cap. 17.17;
bine este un vecin aproape decât un frate departe. 11
27.11
Cap. 10.1;
Fii înțelept, fiul meu, și înveselește‐mi inima ca să pot da răspuns celui ce mă ocărește. 12Omul chibzuit
27.12
Cap. 22.3.
vede răul și se ascunde; dar cei proști trec înainte și sunt pedepsiți. 13Ia‐i
27.13
Ex. 22.26
haina care a fost chezășuită pentru un străin și ține‐l zălog pentru femeia străină. 14Cel ce binecuvântează pe prietenul său cu glas tare, sculându‐se de dimineață, i se va socoti blestem. 15O
27.15
Cap. 19.13.
picurare necurmată în zi de ploaie și o femeie certăreață tot una sunt. 16Cel ce o va opri, oprește vântul și dreapta sa întâlnește untdelemn. 17Fierul se ascute cu fier; tot așa și un om ascute fața prietenului său. 18Cel ce
27.18
1 Cor. 9.7,13
păzește smochinul îi va mânca rodul și cel ce ia seama la domnul său, va fi cinstit. 19Precum în apă față răspunde la față, așa și inima de om la om. 20Șeolul
27.20
Cap. 30.16.
și Pierzarea nu se satură și ochii
27.20
Ecl. 1.8
6.7
omului nu se satură. 21Tigaia
27.21
Cap. 17.3.
de lămurire este pentru argint și cuptorul pentru aur; așa și omul pentru gura care‐l laudă. 22Pe nebun chiar
27.22
Cap. 23.35.
în piuă de‐l vei pisa la un loc cu grăunțele sub pisălog, nu se va duce nebunia din el. 23Caută să cunoști înfățișarea turmelor tale; și uită‐te bine la cirezile tale. 24Căci avuția nu este în veac; și ține oare cununa din neam în neam? 25Fânul
27.25
Ps. 104.14
se strânge și se arată otava și ierburile din munți se adună. 26Mieii sunt pentru îmbrăcămintea ta și țapii sunt prețul ogorului; 27și belșugul de lapte de capre este pentru hrana ta, pentru hrana casei tale și mijloc de trai pentru slujnicele tale.

28

Fericirea evlaviei, nefericirea nelegiuirii

281Cel rău

28.1
Lev. 26.17,36Ps. 53.5
fuge când nu‐l urmărește nimeni, dar cei drepți sunt îndrăzneți ca leul. 2Prin greșeala unei țări mai marii ei sunt mulți, dar printr‐un om cu pricepere și cunoștință i se lungește statornicia. 3Omul
28.3
Mat. 18.28
sărac care apasă pe cei lipsiți este ca un șivoi de ploaie care n‐aduce pâine. 4Cei ce
28.4
Ps. 10.3
49.18Rom. 1.32
părăsesc legea laudă pe cei răi, dar
28.4
1 Reg. 18.18,21Mat. 3.7
14.4Ef. 5.11
cei ce păzesc legea se mânie împotriva lor. 5Oamenii
28.5
Ps. 92.6
răi nu înțeleg judecata; dar cei ce
28.5
In. 7.171 Cor. 2.151 In. 2.20,27
caută pe Domnul înțeleg toate. 6Mai
28.6
Cap. 19.1. Vers. 18.
bine săracul care umblă în neprihănirea sa decât cel stricat care merge pe două căi și bogat. 7Cel ce
28.7
Cap. 29.3.
păzește legea este un fiu înțelept, dar cel ce
28.7
Iov 27.16,17Ecl. 2.26
este tovarăș cu cei lacomi face rușine tatălui său. 8Cel ce
28.8
Zah. 7.11
își înmulțește averea prin camătă și prin câștig nedrept, o adună pentru cel ce e milos cu cei săraci. 9Cel ce‐și întoarce urechea ca să n‐audă legea, chiar
28.9
Ps. 66.18
109.7
și rugăciunea lui este o urâciune. 10Cel ce
28.10
Cap. 26.27.
face pe cei cinstiți să rătăcească pe cale rea, va cădea el însuși în groapa sa, dar
28.10
Mat. 6.33
cei fără prihană vor moșteni binele. 11Omul bogat este înțelept în ochii săi, dar săracul care este înțelept îl cercetează. 12Când
28.12
Vers. 28. Cap. 11.10;
biruesc cei drepți, este mare slavă, dar când se scoală cei răi, oamenii se ascund. 13Cel ce
28.13
Ps. 32.3,51 In. 1.8,9,10
își acoperă abaterile nu va propăși, dar cel ce le mărturisește și le părăsește va căpăta milă. 14Ferice de omul care
28.14
Ps. 16.8
totdeauna se teme, dar
28.14
Rom. 2.5
11.20
cel ce‐și învârtoșadă inima va cădea în rău. 15Leu
28.15
1 Pet. 5.8
mugitor și urs flămând este
28.15
Ex. 1.14,16,22Mat. 2.16
cârmuitorul rău peste un popor sărac. 16Voievodul lipsit de pricepere este și un mare apăsător; cel ce urăște câștigul necinstit își va lungi zilele. 17Omul
28.17
Gen. 9.6Ex. 21.14
împovărat cu sânge de om va fugi până la groapă: nimeni să nu‐l oprească. 18Cel ce
28.18
Cap. 10.9, 25.
umblă în neprihănire va fi izbăvit, dar cel
28.18
Vers. 6.
stricat umblând pe două căi va cădea deodată. 19Cel ce
28.19
Cap. 12.11.
își ară țarina se va sătura de pâine, dar cel ce se ia după netrebnici se va sătura de sărăcie. 20Bărbatul cu credincioșie va prisosi în binecuvântări, dar
28.20
Cap. 13.11;
cel ce se grăbește să se îmbogățească nu va fi nevinovat. 21Nu este bine a
28.21
Cap. 18.5;
căuta la față, dar pentru
28.21
Ezec. 13.19
o bucată de pâine omul va păcătui. 22Cel ce
28.22
Vers. 20.
are un ochi rău se grăbește după avere și nu știe că lipsa va veni peste el. 23Cel ce
28.23
Cap. 27.5, 6.
mustră pe un om va afla în urmă mai mult har decât cel ce lingușește cu limba. 24Cel ce pradă pe tatăl său și pe mamă‐sa și zice: Nu‐i păcat! este tovarăș
28.24
Cap. 8.9.
cu nimicitorul. 25Cel lacom
28.25
Cap. 13.10.
în suflet ațâță sfada, dar
28.25
1 Tim. 6.6
cel ce se încrede în Domnul se va îngrășa. 26Cel ce se încrede în inima sa este un nebun, dar cel ce umblă cu înțelepciune, acela va fi scăpat. 27Cel ce
28.27
Deut. 15.722.9
dă săracului nu va duce lipsă, dar cel ce își ascunde ochii va fi bogat în blesteme. 28Când
28.28
Vers. 12. Cap. 29.2.
se scoală cei răi, oamenii
28.28
Iov 24.4
se ascund; dar când pier ei, drepții se înmulțesc.

29

Înțelepciunea aduce fericire; nebunia, pieire!

291Omul

29.1
1 Sam. 2.252 Cron. 36.16
mustrat des care își înțepenește grumazul, va fi sfărâmat într‐o clipă fără leac. 2Când
29.2
Est. 8.15
se înmulțesc drepții, se bucură poporul; dar când domnește cel rău, geme poporul
29.2
Est. 3.15
. 3Cel ce
29.3
Cap. 10.1;
iubește înțelepciunea înveselește pe tatăl său, dar
29.3
Cap. 5.9, 10; 5.26;
cel ce este tovarășul curvelor își pierde averea. 4Împăratul întărește țara prin dreptate, dar cel ce ia daruri o surpă. 5Omul care lingușește pe aproapele său întinde o mreajă pașilor lui. 6În fărădelegea celui rău este o cursă, dar cel drept va cânta și se va bucura. 7Cel drept
29.7
Iov 29.16
31.13Ps. 41.1
ia cunoștință de judecata săracilor; cel rău nici nu pricepe cunoștința. 8Cei
29.8
Cap. 11.11.
batjocoritori pun foc cetății, dar înțelepții abat
29.8
Ezec. 22.30
furia. 9Cel înțelept când se ceartă cu nebunul, fie că se mânie, fie că râde
29.9
Mat. 11.17
, n‐are odihnă. 10Bărbații
29.10
Gen. 4.5,81 In. 3.12
de sânge urăsc pe cel fără prihană, dar cei cinstiți se îngrijesc de sufletul său. 11Nebunul
29.11
Jud. 16.17
își dă afară tot duhul, dar înțeleptul îl oprește, stăpânindu‐l. 12Când cârmuitorul ascultă de cuvinte mincinoase, toți slujitorii săi sunt răi. 13Săracul și apăsătorul se
29.13
Cap. 22.2.
întâlnesc, Domnul
29.13
Mat. 5.45
luminează ochii amândorora. 14Împăratul
29.14
Cap. 20.8;
care judecă pe săraci cu
29.14
Ps. 72.2,4,13,14
credincioșie, scaunul lui de domnie se va întări în veac. 15Nuiaua
29.15
Vers. 17.
și mustrarea dau înțelepciune, dar băiatul
29.15
Cap. 10.1;
lăsat în voia sa aduce rușine mamei sale. 16Când se înmulțesc cei răi, se înmulțește fărădelegea, dar
29.16
Ps. 37.36
58.10
91.8
92.11
cei drepți vor vedea căderea lor. 17Îndreaptă
29.17
Cap. 13.24;
pe fiul tău și el îți va da odihnă și va da desfătare sufletului tău. 18Unde
29.18
1 Sam. 3.1Amos 8.11‐12
nu este nici o vedenie, poporul este fără frâu, dar
29.18
In. 13.17Iac. 1.25
cel ce păzește legea, ferice de el. 19Cu cuvinte nu se îndreaptă sluga: pricepe în adevăr, dar nu va răspunde. 20Ai văzut pe cineva grăbit în cuvintele sale? Este mai
29.20
Cap. 26.12.
multă nădejde pentru un nebun decât pentru el. 21Cel ce își răsfață sluga din tinerețe, la urmă o va avea fiu al casei. 22Omul
29.22
Cap. 15.18;
mânios ațâță cearta și omul care se aprinde iute prisosește în fărădelege. 23Trufia
29.23
Iov 22.2918.12Is. 66.2Dan. 4.30,31Mat. 23.12Lc. 14.11
18.14Fapte. 12.23Iac. 4.6,101 Pet. 5.5
omului îl va coborî, dar cel cu duhul smerit va căpăta slavă. 24Cel ce este părtaș cu hoțul își urăște sufletul; aude
29.24
Lev. 5.1
blestemul și nu spune. 25Frica
29.25
Gen. 12.12
20.2,11
de oameni întinde cursă, dar cel ce se încrede în Domnul va fi pus la adăpost. 26Mulți
29.26
Ps. 20.9
caută fața cârmuitorului, dar judecata dreaptă a omului este de la Domnul. 27Cel rău este o urâciune celor drepți și cel neprihănit în cale este o urâciune celui rău.