Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
4

Îndemnare de a urma învățăturile înțelepciunii

41Ascultați, fiilor

4.1
Ps. 34.11
, învățătura unui tată și luați seama să cunoașteți priceperea. 2Căci vă dau o bună învățătură; nu părăsiți îndrumarea mea. 3Căci și eu am fost fiu al tatălui meu, gingaș
4.3
1 Cron. 29.1
și singur la mama mea. 4Și el
4.4
1 Cron. 28.9Ef. 6.4
mă învăța și‐mi zicea: Inima ta să țină cuvintele mele; păzește
4.4
Cap. 7.2.
poruncile mele și trăiește. 5Dobândește
4.5
Cap. 2.2, 3.
înțelepciune, dobândește pricepere. N‐o uita și nu te abate de la cuvintele gurii mele. 6N‐o părăsi și te va păzi; iubește‐o
4.6
Cap. 2.2, 3.
și te va ținea. 7
4.7
Mat. 13.44Lc. 10.42
Începutul înțelepciunii este: dobândește înțelepciune și cu tot ce ai dobândit, dobândește pricepere. 8Înalță‐o
4.8
1 Sam. 2.30
și te va ridica, te va duce la cinste dacă o vei îmbrățișa. 9Ea va da capului tău o împletitură de har
4.9
Cap. 1.9;
, îți va întinde o cunună de slavă. 10Ascultă, fiul meu, și primește cuvintele mele și anii
4.10
Cap. 3.2.
vieții tale vor fi mulți. 11Te‐am învățat în calea înțelepciunii, te‐am povățuit pe cărări drepte. 12Când vei merge, nu ți
4.12
Ps. 18.36
se vor strâmta pașii; și când vei alerga
4.12
Ps. 91.11,12
, nu te vei poticni. 13Ține‐te de învățătură, nu‐i da drumul! Păzește‐o, căci ea este viața ta! 14Nu
4.14
Ps. 1.1
intra pe cărarea celor răi și nu merge pe calea celor înrăutățiți. 15Ferește‐te de ea, nu trece pe lângă ea, abate‐te de la ea și treci înainte! 16Căci
4.16
Ps. 36.1Is. 57.20
ei nu dorm dacă n‐au făcut rău și li se ia somnul dacă n‐au făcut pe cineva să cadă. 17Căci ei mănâncă pâinea răutății și beau vinul asupririlor. 18Dar
4.18
Mat. 5.14,45Fil. 2.15
cărarea celor drepți este
4.18
2 Sam. 23.4
ca lumina zorilor, care luminează tot mai mult până la ziuă deplină. 19Calea celor răi este ca întunericul
4.19
1 Sam. 2.9Iov 18.5,6Is. 59.9,10Ier. 23.12In. 12.35
; ei nu știu de ce se poticnesc. 20Fiul meu, ia aminte la cuvintele mele, pleacă‐ți urechea la spusele mele! 21
4.21
Cap. 3.3, 21.
nu se depărteze din ochii tăi, păzește‐le
4.21
Cap. 2.1.
în mijlocul inimii tale! 22Căci sunt viață pentru cei ce le află și sănătate
4.22
Cap. 3.8;
pentru toată carnea lor. 23Păzește‐ți inima mai mult decât tot ce păzești, căci din ea sunt ieșirile vieții. 24Depărtează de la tine strâmbătatea gurii și leapădă de la tine stricăciunea buzelor. 25Ochii tăi să privească drept înainte și pleoapele tale să se uite drept înaintea ta. 26Cumpănește calea piciorului tău și toate căile tale să fie bine rânduite. 27Nu te
4.27
Deut. 5.32
28.14Ios. 1.7
abate la dreapta, nici la stânga; depărtează‐ți
4.27
Is. 1.16Rom. 12.9
piciorul de rău!

5

Ferește‐te de desfrânare!

51Fiul meu, ia seama la înțelepciunea mea; pleacă‐ți urechea la priceperea mea. 2Ca să fii cu prevedere și buzele tale să păstreze

5.2
Mal. 2.7
cunoștința. 3Căci
5.3
Cap. 2.16;
buzele femeii străine picură miere și cerul gurii sale este mai neted
5.3
Ps. 55.21
decât untdelemnul; 4dar
5.4
Ecl. 7.26
la urmă ea este amară ca pelinul, ascuțită
5.4
Evr. 4.12
ca sabia cu două tăișuri. 5Picioarele sale
5.5
Cap. 7.27.
se coboară la moarte, pașii ei dau în Șeol. 6Ea nu apucă pe cărarea netedă a vieții, căile ei sunt nestatornice și ea nu le cunoaște. 7Deci, fiilor, ascultați‐mă și nu vă abateți de la cuvintele gurii mele. 8Depărtează‐ți calea de lângă ea și nu te apropia de ușa casei ei; 9ca nu cumva să dai cinstea ta altora și anii tăi celui nemilos; 10ca să nu se sature străinii de puterea ta și ostenelile tale să fie în casa altuia; 11și tu să te bocești la sfârșitul tău, când carnea ta și trupul tău vor pieri. 12Și să zici: O, cât am urât
5.12
Cap. 1.29.
învățătura și inima
5.12
Cap. 1.25;
mea a disprețuit mustrarea, 13și n‐am ascultat de glasul învățătorilor mei și nu mi‐am plecat urechea la cei ce mă învățau! 14Eram aproape să cad în tot soiul de rău în mijlocul obștei și adunării. 15Bea ape din groapa ta și ape curgătoare din puțul tău. 16Să se risipească izvoarele tale ca pâraiele de apă în ulițe? 17Să fie numai ale tale nu și ale străinilor cu tine! 18Izvorul tău să fie binecuvântat și bucură‐te de nevasta
5.18
Mal. 2.14
tinereții tale. 19Ca o cerboaică
5.19
Cânt. 2.9
4.5
7.3
iubită și ca o căprioară plăcută, țâțele ei să te îndestuleze în toate vremile și îmbată‐te totdeauna de iubirea ei. 20Și de ce ai voi, fiul meu, să te îmbeți de la o
5.20
Cap. 2.16;
străină și să îmbrățișezi sânul alteia? 21Căci
5.21
2 Cron. 16.9Iov 31.4
34.21Ier. 16.17
32.19Osea 7.2Evr. 4.13
căile omului sunt înaintea ochilor Domnului și el cumpănește toate cărările lui. 22Pe cel rău înseși
5.22
Ps. 9.15
nelegiuirile sale îl vor prinde și cu înseși funiile păcatului său va fi ținut. 23El va muri din lipsă de învățătură
5.23
Iov 4.21
36.12
și se va rătăci în mărimea nebuniei sale.

6

Asupra chezășiei

61Fiul meu, dacă

6.1
Cap. 11.15;
te‐ai pus chezășie pentru aproapele tău, dacă ți‐ai bătut palma pentru un străin, 2ești prins în cursă cu cuvintele gurii tale, ești prins cu cuvintele gurii tale. 3Fiul meu, fă deci aceasta și izbăvește‐te, căci ai căzut în mâna aproapelui tău: mergi, smerește‐te și silește pe aproapele tău. 4Nu da
6.4
Ps. 132.4
somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale. 5Izbăvește‐te ca o căprioară din mâna vânătorului și ca o pasăre din mâna păsărarului.

Ferește‐te de lenevie!

6Mergi

6.6
Iov 12.7
la furnică, leneșule, vezi căile ei și fii înțelept. 7Ea, care neavând căpetenie, priveghetor sau domn, 8își gătește vara hrana și își adună bucate la seceriș. 9Până când
6.9
Cap. 24.33, 34.
, leneșule, vei sta culcat? Când te vei scula din somnul tău? 10Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor ca să dormi…, 11și sărăcia
6.11
Cap. 10.4;
ta va veni ca un hoț, și lipsa ta ca un om cu un scut.

Ferește‐te de răutate!

12Cel ce umblă cu gura clevetitoare este un om al lui Belial, un om al nelegiuirii; 13clipește

6.13
Iov 15.12Ps. 35.19
din ochii săi, vorbește cu picioarele sale, face semne cu degetele sale. 14În inima lui este răutate, necurmat uneltește
6.14
Mica 2.1
răul; seamănă
6.14
Vers. 19.
dezbinări. 15De aceea nenorocirea lui va veni deodată, într‐o clipă va fi lovit
6.15
Ier. 19.11
fără leac
6.15
2 Cron. 36.16
. 16Domnul urăște aceste șase lucruri, ba, șapte sunt cele ce îi sunt urâciune sufletului său: 17ochii
6.17
Ps. 18.27
101.5
mândri, limba
6.17
Ps. 120.2,3
mincinoasă și mâinile
6.17
Is. 1.15
care varsă sânge nevinovat; 18inima
6.18
Gen. 6.5
care uneltește planuri nelegiuite, picioarele
6.18
Is. 59.7Rom. 3.15
care sunt grabnice să alerge la rău; 19martorul
6.19
Ps. 27.12
mincinos, care răsuflă minciuni și cel ce seamănă
6.19
Vers. 11.
dezbinări între frați.

Ferește‐te de preacurvie!

20Păzește

6.20
Cap. 1.8.
, fiul meu, porunca tatălui tău și nu părăsi îndrumarea mamei tale! 21Leagă‐le
6.21
Cap. 3.3;
necurmat pe inima ta, prinde‐le în jurul gâtului tău! 22Când vei merge, te vor povățui
6.22
Cap. 3.23, 24.
; când vei fi culcat, vor
6.22
Cap. 2.11.
veghea asupra ta; și când te vei deștepta, vor vorbi cu tine. 23Căci
6.23
Ps. 19.8
119.105
porunca este o candelă și îndrumarea este o lumină; și mustrările de învățătură sunt calea vieții: 24ca să te păzească
6.24
Cap. 2.16;
de femeia rea, de limba lingușitoare a străinei. 25Nu‐i
6.25
Mat. 5.28
pofti frumusețea în inima ta și nu lăsa să te prindă cu pleoapele ei. 26Căci pentru
6.26
Cap. 29.3.
o femeie curvă omul ajunge până la o bucată de pâine și
6.26
Gen. 39.14
nevasta omului vânează
6.26
Ezec. 13.18
un suflet scump. 27Oare poate un om să ia foc în sânul său și să nu‐i ardă hainele? 28Sau poate cineva să umble pe cărbuni aprinși și să nu i se frigă picioarele? 29Așa și cel ce intră la nevasta aproapelui său: oricine se va atinge de ea nu va fi nevinovat. 30Oamenii nu disprețuiesc un hoț când fură ca să‐și sature sufletul când îi este foame; 31dar dacă este prins, va da înapoi înșeptit
6.31
Ex. 22.1,4
; toată averea casei sale o va da. 32Oricine preacurvește cu o nevastă
6.32
Cap. 7.7.
este fără inimă; cel ce o face își pierde sufletul său. 33Va căpăta rană și dispreț și nu i se va șterge ocara. 34Căci gelozia este furia bărbatului și nu îl va cruța în ziua răzbunării. 35Nu se va uita la nici un preț de răscumpărare și nu va rămâne mulțumit, chiar dacă îți vei înmulți darurile.