Rugăciune de îndurare pentru sine și pentru Sion
Rugăciunea unui necăjit când este copleșit și își varsă plângerea înaintea Domnului
1021Doamne, auzi‐mi rugăciunea și strigarea mea să vină
până la tine.
2Nu‐ți
69.17
ascunde fața de mine în ziua necazului meu. Pleacă‐ți
88.2
urechea spre mine; răspunde‐mi degrabă în ziua când strig.
3Căci
zilele mele pier ca fumul și oasele
mele ard ca un tăciune.
4Inima mea este lovită și veștejită
ca iarba; căci am uitat să‐mi mănânc pâinea.
5Mi se lipesc oasele
de carne, de glasul geamătului meu.
6Am ajuns
ca un pelican
din pustie, sunt ca huhurezul în locuri pustii.
7Veghez
și sunt ca o vrabie singuratică
pe acoperiș.
8Vrăjmașii mei mă ocărăsc toată ziua; cei ce se înfurie împotriva mea
blestemă pe
mine.
9Căci am mâncat cenușă ca pâine și mi‐am amestecat băutura
80.5
cu lacrimi,
10de mânia ta și urgia ta; căci m‐ai ridicat și m‐ai
azvârlit.
11Zilele mele sunt ca
144.4Ecl. 6.12
o umbră întinsă și mă usuc ca iarba.
12Dar
tu, Doamne, vei rămâne în veac și pomenirea
ta din neam în neam.
13Tu te vei scula și vei avea milă
de Sion, căci este vremea
să te înduri de el, căci a venit vremea hotărâtă.
14Căci robilor tăi le place de pietrele
sale și se îndură de pulberea lui.
15Și neamurile se vor teme
de numele Domnului și toți împărații pământului de slava ta.
16Căci Domnul a zidit Sionul, s‐a arătat în
slava sa.
17El s‐a uitat la
2.8
rugăciunea celui lipsit și n‐a disprețuit rugăciunea lor.
18Aceasta se va scrie
pentru neamul care va veni: și un popor
care va fi făcut va lăuda pe Domnul.
19Căci a privit
33.13,14
de la înălțimea sfântului său locaș; Domnul s‐a uitat din ceruri pe pământ,
20ca
să audă suspinul celui încătușat, ca să dea drumul copiilor morții;
21ca ei să vestească
numele Domnului în Sion și lauda lui în Ierusalim,
22când se vor aduna împreună popoarele și împărățiile ca să slujească Domnului.
23El mi‐a slăbit puterea pe cale; mi‐a scurtat
zilele.
24Am zis
: Dumnezeul meu, nu mă lua la jumătatea zilelor mele. Anii
tăi sunt din neam în neam.
25Ai întemeiat pământul din
2.1Evr. 1.10
vechime și cerurile sunt lucrul mâinilor tale.
26Ele
51.6
65.17
66.22Rom. 8.202 Pet. 3.7,10‐12
vor fi pierdute, dar tu
vei rămâne și toate se vor învechi ca o haină; le vei schimba ca o îmbrăcăminte și se vor schimba;
27dar tu
ești același și anii tăi nu se vor sfârși.
28Copiii
robilor tăi vor rămâne și sămânța lor se va întări înaintea ta.