Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
104

Grija Domnului pentru lucrările sale

1041Binecuvântă, suflete al meu, pe

104.1
Ps. 103.1
Domnul! Doamne Dumnezeul meu, tu
104.1
Ps. 93.1
ești foarte mare; tu ești îmbrăcat în măreție și strălucire!

2Cel ce

104.2
Dan. 7.9
se învelește cu lumina ca și cu o manta, cel ce întinde
104.2
Is. 40.22
45.12
cerurile ca un covor!

3Cel ce

104.3
Amos 9.6
pune bârnele cămărilor lui în ape; cel ce face norii
104.3
Is. 19.1
carul său; cel ce
104.3
Ps. 18.10
umblă pe aripile vântului;

4cel ce face

104.4
Evr. 1.7
pe îngerii săi vânturi; și pe slujitorii săi flacări
104.4
2 Reg. 2.11
6.17
de foc.

5A întemeiat

104.5
Iov 26.7
38.4,6Ps. 24.2
136.6Ecl. 1.4
pământul pe picioarele sale; în veac nu se va clătina.

6L‐ai acoperit cu

104.6
Gen. 7.19
adâncul ca și cu un veșmânt; apele stăteau peste munți.

7La mustrarea ta au fugit

104.7
Gen. 8.1
, la glasul tunetului tău s‐au grăbit să fugă

8(munții

104.8
Gen. 8.5
s‐au ridicat, văile s‐au plecat) spre locul
104.8
Iov 38.10,11
pe care li‐l așezasei tu.

9Ai pus o margine

104.9
Iov 26.10Ps. 33.7Ier. 5.22
peste care nu vor trece; nu se vor mai
104.9
Gen. 9.11,15
întoarce ca să acopere pământul.

10El trimite izvoare în văi; ele curg printre munți.

11Ele adapă toate fiarele câmpurilor, măgarii sălbatici își potolesc setea.

12Lângă ele locuiesc păsările cerului; ele fac să le răsune glasul între ramuri.

13El

104.13
Ps. 147.8
adapă munții din cămările sale; pământul se satură
104.13
Ps. 65.9,10
cu rodul
104.13
Ier. 10.13
14.22
lucrărilor tale.

14El

104.14
Gen. 1.29,30
3.18
9.3Ps. 147.8
face să încolțească iarbă pentru vită și
104.14
Iov 28.5
verdeață pentru trebuința omului, făcând să iasă pâine
104.14
Ps. 136.25
147.9
din pământ,

15și vinul

104.15
Jud. 9.13Ps. 23.5Prov. 31.6,7
care veselește inima omului; și face să‐i strălucească fața cu untdelemn și cu pâinea întărește inima omului.

16Copacii Domnului se satură; cedrii Libanului, pe care

104.16
Num. 24.6
i‐a sădit,

17unde își fac păsările cuiburile lor, berzei îi sunt locuință pinii.

18Munții cei înalți sunt pentru țapi sălbatici; stâncile sunt adăpost pentru iepuri

104.18
Prov. 30.26
.

19El a făcut

104.19
Gen. 1.14
luna pentru vremuri; soarele își
104.19
Iov 38.12
cunoaște apusul.

20Tu faci

104.20
Is. 45.7
întuneric și este noapte în care se mișcă fiarele pădurii.

21Puii

104.21
Iov 38.39Ioel 1.20
de leu mugesc după pradă și își caută hrana de la Dumnezeu.

22Soarele răsare: se retrag și se culcă în vizuinile lor.

23Omul iese la lucrul

104.23
Gen. 3.19
său și la munca sa până seara.

24Doamne! Cât

104.24
Prov. 3.19
de multe sunt lucrările tale! Toate le‐ai făcut cu înțelepciune. Plin este pământul de bogățiile tale.

25Marea aceasta întinsă și largă: în ea mișună vietăți fără număr, mici și mari.

26Acolo se plimbă corăbiile și Leviatanul

104.26
Iov 41.1
acela pe care l‐ai întocmit, ca să se joace în ea.

27Toate

104.27
Ps. 136.25
145.15
147.9
te așteaptă, ca să le dai hrana la vreme.

28Le dai, adună; îți deschizi mâna, se satură de bunuri.

29Îți ascunzi fața, se tulbură, le iei

104.29
Iov 34.14,15Ps. 146.4Ecl. 12.7
suflarea, pier și se întorc în țărână.

30Trimiți

104.30
Is. 32.15Ezec. 37.9
duhul tău: sunt zidite din nou și înnoiești fața pământului.

31Slava Domnului va fi în veci: Domnul se

104.31
Gen. 1.31
va bucura de lucrările sale!

32El privește spre pământ și se

104.32
Hab. 3.10
cutremură; atinge
104.32
Ps. 144.5
munții și fumegă.

33Voi

104.33
Ps. 63.4
146.2
cânta Domnului toată viața mea, voi cânta laudă Dumnezeului meu cât voi fi.

34Fie‐i plăcută cugetarea mea! Eu mă voi bucura în Domnul.

35Păcătoșii se vor sfârși

104.35
Ps. 37.38Prov. 2.22
de pe pământ și cei răi nu vor mai fi! Suflete al meu, binecuvântă
104.35
Vers. 1.

pe Domnul! Lăudați pe Domnul!