Grija Domnului pentru lucrările sale
1041Binecuvântă, suflete al meu, pe
Domnul! Doamne Dumnezeul meu, tu
ești foarte mare; tu ești îmbrăcat în măreție și strălucire!
2Cel ce
se învelește cu lumina ca și cu o manta, cel ce întinde
45.12
cerurile ca un covor!
3Cel ce
pune bârnele cămărilor lui în ape; cel ce face norii
carul său; cel ce
umblă pe aripile vântului;
4cel ce face
pe îngerii săi vânturi; și pe slujitorii săi flacări
6.17
de foc.
5A întemeiat
38.4,6Ps. 24.2
136.6Ecl. 1.4
pământul pe picioarele sale; în veac nu se va clătina.
6L‐ai acoperit cu
adâncul ca și cu un veșmânt; apele stăteau peste munți.
7La mustrarea ta au fugit
, la glasul tunetului tău s‐au grăbit să fugă
8(munții
s‐au ridicat, văile s‐au plecat) spre locul
pe care li‐l așezasei tu.
9Ai pus o margine
peste care nu vor trece; nu se vor mai
întoarce ca să acopere pământul.
10El trimite izvoare în văi; ele curg printre munți.
11Ele adapă toate fiarele câmpurilor, măgarii sălbatici își potolesc setea.
12Lângă ele locuiesc păsările cerului; ele fac să le răsune glasul între ramuri.
13El
adapă munții din cămările sale; pământul se satură
cu rodul
14.22
lucrărilor tale.
14El
3.18
9.3Ps. 147.8
face să încolțească iarbă pentru vită și
verdeață pentru trebuința omului, făcând să iasă pâine
147.9
din pământ,
15și vinul
care veselește inima omului; și face să‐i strălucească fața cu untdelemn și cu pâinea întărește inima omului.
16Copacii Domnului se satură; cedrii Libanului, pe care
i‐a sădit,
17unde își fac păsările cuiburile lor, berzei îi sunt locuință pinii.
18Munții cei înalți sunt pentru țapi sălbatici; stâncile sunt adăpost pentru iepuri
.
19El a făcut
luna pentru vremuri; soarele își
cunoaște apusul.
20Tu faci
întuneric și este noapte în care se mișcă fiarele pădurii.
21Puii
de leu mugesc după pradă și își caută hrana de la Dumnezeu.
22Soarele răsare: se retrag și se culcă în vizuinile lor.
23Omul iese la lucrul
său și la munca sa până seara.
24Doamne! Cât
de multe sunt lucrările tale! Toate le‐ai făcut cu înțelepciune. Plin este pământul de bogățiile tale.
25Marea aceasta întinsă și largă: în ea mișună vietăți fără număr, mici și mari.
26Acolo se plimbă corăbiile și Leviatanul
acela pe care l‐ai întocmit, ca să se joace în ea.
27Toate
145.15
147.9
te așteaptă, ca să le dai hrana la vreme.
28Le dai, adună; îți deschizi mâna, se satură de bunuri.
29Îți ascunzi fața, se tulbură, le iei
suflarea, pier și se întorc în țărână.
30Trimiți
duhul tău: sunt zidite din nou și înnoiești fața pământului.
31Slava Domnului va fi în veci: Domnul se
va bucura de lucrările sale!
32El privește spre pământ și se
cutremură; atinge
munții și fumegă.
33Voi
146.2
cânta Domnului toată viața mea, voi cânta laudă Dumnezeului meu cât voi fi.
34Fie‐i plăcută cugetarea mea! Eu mă voi bucura în Domnul.
35Păcătoșii se vor sfârși
de pe pământ și cei răi nu vor mai fi! Suflete al meu, binecuvântă
pe Domnul! Lăudați pe Domnul!
Binefacerile lui Dumnezeu către Israel
1051Măriți
pe Domnul, chemați numele lui! Faceți
cunoscut între popoare faptele lui!
2Cântați‐i, cântați‐i laude! Gândiți‐vă
119.27
la toate lucrările lui minunate.
3Slăviți‐vă în sfântul său nume! Să se bucure inima celor ce caută pe Domnul!
4Căutați pe Domnul și puterea lui; căutați
pururea fața lui.
5Aduceți‐vă aminte
de lucrările lui minunate pe care le‐a făcut și de semnele lui și de judecățile gurii sale.
6Voi, sămânța lui Avraam, robul său, copiii lui Iacov, aleșii săi!
7Domnul este Dumnezeul nostru, judecățile
sale sunt în tot pământul.
8El și‐a adus
aminte de legământul său în veci, de cuvântul pe care l‐a poruncit pentru o mie de neamuri;
9legământul pe
22.1626.3
28.13
35.11Lc. 1.73Evr. 6.17
care l‐a făcut cu Avraam și l‐a jurat lui Isaac,
10și pe care l‐a întărit lui Iacov ca așezământ, lui Israel ca legământ veșnic,
11zicând: Ție
15.18
îți voi da țara Canaanului; sorțul moștenirii voastre;
12când
26.5
erau un mic număr de oameni, foarte puțini și
străini de loc acolo;
13și au mers de la neam la neam, de la împărăție la alt popor.
14El n‐a lăsat
pe nimeni să‐i apese și a mustrat
20.3,7
împărați pentru ei,
15zicând: Nu vă atingeți de unșii mei și nu faceți niciun rău prorocilor mei.
16Și a chemat
foametea în țară; a frânt
tot toiagul pâinii.
17A trimis
50.20
un bărbat înaintea lor: Iosif
a fost vândut ca rob.
18I‐au strâns picioarele în
40.15
butuci; sufletul său a intrat în fiare,
19până la vremea când s‐a împlinit cuvântul său: cuvântul
Domnului l‐a cercat.
20Împăratul a trimis
și i‐a dat drumul; stăpânitorul popoarelor l‐a lăsat slobod.
21L‐a
pus domn peste casa sa și stăpân peste toate avuțiile sale,
22ca să lege pe mai marii săi după voia sa și să înțelepțească pe bătrânii săi.
23Israel a venit în Egipt
și Iacov a stat vremelnic în
106.22
țara lui Ham.
24Și el
a înmulțit mult pe poporul său, și l‐a făcut mai tare decât potrivnicii săi.
25Le‐a întors
inima ca să urască pe poporul său — să urzească împotriva robilor săi.
26A trimis
4.12,14
pe Moise, robul său, și pe Aaron, pe
17.5
care‐l alesese.
27
8
9
10
11
12Ps. 78.43
Ei au pus între ei
semnele lui și minuni în țara lui Ham.
28El a
trimis întunecime și s‐a făcut întuneric; și nu
s‐au răsculat împotriva cuvântului său.
29Le‐a prefăcut
apele în sânge și le‐a omorât peștii.
30Țara
lor mișuna de broaște, până în cămările împăraților lor.
31El a vorbit
și au venit roiuri de muște și păduchi în toate hotarele lor.
32În
loc de ploaie le‐a dat grindină, și flacără de foc în țara lor.
33Și le‐a bătut
viile și smochinii și a sfărâmat copacii hotarelor lor.
34A vorbit
și a venit lăcusta și omizi fără număr.
35Și au mâncat orice verdeață din țara lor și au înghițit rodul țarinei lor.
36Și a
bătut pe orice întâi născut în țara lor, începutul
a toată puterea lor.
37Și i‐a scos
cu argint și cu aur și nu era niciunul slab în semințiile sale.
38Egiptul
s‐a bucurat de plecarea lor, căci frica de ei căzuse peste ei.
39El a
întins un nor drept acoperământ și un foc ca să lumineze noaptea.
40Au
cerut și a adus prepelițe și i‐a săturat cu pâine
din ceruri.
41A deschis
stânca și au țâșnit ape; au curs ca un râu în locuri uscate.
42Căci și‐a adus aminte de cuvântul
său cel sfânt, și de Avraam, robul său.
43Și a scos pe poporul său cu bucurie și pe aleșii săi în cântări de veselie.
44Și le‐a
dat țările neamurilor și au stăpânit munca popoarelor,
45ca
6.21‐25
să păzească așezămintele lui și să țină legile lui. Lăudați pe Domnul.
Răzvrătirile lui Israel și izbăvirile Domnului
1061
Lăudați pe Domnul! Mulțumiți
118.1
136.1
Domnului, căci este bun, căci îndurarea lui ține în veac!
2Cine
poate spune faptele cele puternice ale Domnului, sau să facă să răsune toată lauda sa?
3Ferice de cei ce țin judecata și de cel ce face dreptate
în toată
vremea.
4Adu‐ți
aminte de mine, Doamne, în bunăvoința ta față de poporul tău. Cercetează‐mă cu mântuirea ta,
5ca să văd fericirea aleșilor tăi, să mă bucur de bucuria neamului tău și să mă laud cu moștenirea ta!
6Noi am păcătuit
cu părinții noștri, am săvârșit nelegiuire, am lucrat cu răutate.
7Părinții noștri n‐au înțeles lucrurile tale minunate în Egipt; nu și‐au adus aminte de mulțimea îndurărilor tale, ci s‐au
răsculat la mare, la Marea Roșie.
8Totuși el i‐a mântuit pentru numele
său, ca
să facă cunoscut puterea sa.
9Și a mustrat
Marea Roșie și a secat; și i‐a trecut
prin adâncuri ca printr‐un pustiu.
10Și i‐a mântuit
din mâna celui ce‐i ura și i‐a răscumpărat din mâna vrăjmașului.
11Și apele
15.5
au acoperit pe potrivnicii lor; niciunul din ei n‐a rămas.
12Atunci
15.1
au crezut cuvintele sale, au cântat lauda sa.
13Curând
16.2
17.2Ps. 78.18
au uitat faptele sale, n‐au așteptat sfatul său.
14Ci
au poftit cu poftă în pustie și au ispitit pe Dumnezeu în pustietate.
15Și el
le‐a dat cererea lor, dar a trimis
uscăciune în sufletul lor.
16Au pizmuit
pe Moise în tabără și pe Aaron, sfântul Domnului.
17Pământul
s‐a deschis și a înghițit pe Datan și a acoperit ceata lui Abiram.
18Și s‐a aprins un foc
în ceata lor și flacări au mistuit pe cei răi.
19Au făcut un
vițel în Horeb și s‐au închinat la un chip turnat.
20Și au schimbat
slava lor cu asemănarea unui bou care mănâncă iarbă.
21Au uitat
pe Dumnezeu, Mântuitorul lor care făcuse lucruri mari în Egipt,
22lucrări minunate în țara
105.23,27
lui Ham, și lucruri înfricoșate la Marea Roșie.
23Și a zis că‐i va stârpi dacă n‐ar fi stat
10.10Ezec. 20.13
Moise, alesul său, la spărtură înaintea lui, ca
22.30
să abată mânia lui să nu‐i stârpească.
24Și au disprețuit țara
cea plăcută, n‐au
crezut în cuvântul său;
25ci
au cârtit în corturile lor și n‐au ascultat de glasul Domnului.
26Și
el și‐a ridicat
mâna la ei, că‐i va face să cadă în pustie
27și că
va face să cadă sămânța lor între neamuri și‐i va risipi prin țări.
28Și
16Deut. 4.3
32.17Osea 9.10Ap. 2.14
s‐au alipit de Baal‐Peor și au mâncat jertfele morților.
29Și l‐au întărâtat prin faptele lor și a izbucnit o rană peste ei.
30Atunci
Fineas s‐a sculat și a făcut judecată și rana a fost oprită.
31Și aceasta
i s‐a socotit spre dreptate din neam în neam până în veci.
32
L‐au ațâțat la mânie la apele Meriba și a fost rău de ei și
3.26
de Moise din pricina lor.
33Căci
i‐au ațâțat duhul și el a vorbit nesocotit cu buzele.
34N‐au
stârpit popoarele
cum le zisese Domnul;
35ci
3.5,6Is. 2.61 Cor. 5.6
s‐au amestecat cu neamurile și au învățat faptele lor;
36și au
3.6,7
slujit idolilor lor și ei
le‐au fost o cursă.
37Și au
20.26
jertfit dracilor
pe fiii lor și pe fetele lor.
38Și au vărsat sânge nevinovat: sângele fiilor și al fetelor lor; i‐au jertfit idolilor Canaanului și țara
a fost pângărită cu sânge.
39Și s‐au întinat
prin faptele lor și au curvit
prin apucăturile lor.
40Și mânia Domnului s‐a aprins
împotriva poporului său și a urât moștenirea
sa.
41Și i‐a dat
în mâna neamurilor și cei ce‐i urau au domnit peste ei.
42Și vrăjmașii lor i‐au apăsat și au fost supuși sub mâna lor.
43De
multe ori i‐a scăpat; dar l‐au întărâtat prin sfatul lor și au fost apăsați prin nelegiuirea lor.
44Dar el a privit la nevoia lor, când a auzit
4.3
6.7
10.10Neem. 9.27
strigătul lor.
45Și și‐a
adus aminte de legământul său pentru ei și s‐a
căit, după
69.16Is. 63.7Plâng. 3.32
mulțimea îndurărilor sale.
46Și i‐a
făcut să afle milă înaintea tuturor celor ce‐i luaseră prinși.
47Mântuiește‐ne
, Doamne, Dumnezeul nostru, și adună‐ne dintre neamuri, ca să mulțumim sfântului tău nume, ca să ne fălim cu lauda ta.
48Binecuvântat
să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, din veci în veci! Și tot poporul să zică: Amin! Lăudați pe Domnul!
